Institutul RoNeuro: 10 ani de cercetare în domeniul neuroștiințelor

Institutul RoNeuro: 10 ani de cercetare în domeniul neuroștiințelor

Institutul RoNeuro Cluj-Napoca, parte a Fundației pentru Studiul Nanoneuroștiințelor și Neuroregenerării (FSNN), a reușit, de-a lungul a 10 ani de activitate, să îmbine cercetarea cu activitatea medicală și educațională, realizând un cadru pentru o abordare multidisciplinară în domeniul neuroștiințelor.

Institutul RoNeuro deține o vastă experiență în domeniul cercetării, având publicate peste 200 de articole științifice, multe dintre acestea în colaborare cu alte echipe de specialiști, atât din România, cât și din afara țării. Studiile abordează o gamă variată de subiecte, incluzând evaluarea afecțiunilor neurologice, investigarea efectului diverselor intervenții terapeutice și analiza impactului economic. În aceste cercetări sunt integrate perspective medicale, psihologice și din domeniul sănătății publice.

Departamentul de cercetare al Institutului RoNeuro utilizează tehnologii inovatoare precum:

• electroencefalografia cantitativă (QEEG);
• stimularea transcraniană magnetică repetitivă (r-TMS);
• urmărirea mișcărilor oculare (Eyetracking).

De-a lungul timpului, colaborările cu societăți internaționale de prestigiu și abordările translaționale au stimulat dezvoltarea unor proiecte menite să aprofundeze înțelegerea proceselor biologice și să elaboreze strategii cu impact asupra tuturor dimensiunilor neuroreabilitării.

Care sunt principalele domenii de cercetare ale Institutului RoNeuro?

Activitatea de cercetare a Institutului RoNeuro se concentrează pe înțelegerii afecțiunilor neurologice cel mai des întâlnite și cu impact semnificativ asupra populației, pe dezvoltarea de noi intervenții terapeutice, îmbunătățirea protocoalelor existente, evaluarea impactului asupra societății și dezvoltarea procedeelor de neuroreabilitare (cognitive, emoționale, fizice), pentru a crește calitatea vieții pacienților.

Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) este una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni neurologice în România și la nivel European, fiind asociată cu o rată crescută de morbiditate si dizabilitate, precum și cu o  presiune financiară semnificativă asupra sistemului de sănătate [1-3]. Din acest motiv dezvoltarea și îmbunătățirea intervențiilor – farmacologice și non-farmacologice – pentru gestionarea efectelor acestuia este imperios necesară. Ghidul Academiei Europene de Neurologie și al Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare privind suportul farmacologic în reabilitarea motorie timpurie după un accident vascular cerebral ischemic acut este unul dintre proiectele importante ale Institutului RoNeuro și reprezintă un exemplu al importanței colaborării internaționale, fiind dezvoltat în colaborare cu experți mondiali în domeniul neuroștiințelor. Acest ghid oferă informații despre suportul farmacologic în intervențiile de recuperarea neurologică post-AVC, pentru a îmbunătăți recomandările actuale și extinde opțiunile terapeutice.

În cadrul institutului s-a realizat și o cercetare sistematică privind povara economică generată de AVC, studiu care a evidențiat impactul semnificativ asupra sistemelor de sănătate.  Rezultatele au scos în evidență nevoia dezvoltării și implementării unor strategii eficiente de gestionare și limitare a costurilor asociate tratamentului AVC [3].

Mai mult, studiile clinice au evidențiat potențialul terapeutic al unor intervenții farmacologice în neuroregenerarea post-AVC [4, 5].

Traumatismele craniocerebrale

Traumatismele craniocerebrale (TCC) pot afecta pacienții atât pe plan fizic cât și psihologic, alterand capacitatea motorie, cognitivă și emoțională. Mai mult, acestea afectează negativ calitatea vieții și abilitatea de reintegrare socială și profesională, fiind una dintre cauzele majore de dizabilitate la nivel global [6].

În cadrul Institutului RoNeuro, cercetarea dedicată TCC a explorat noi abordări în neuroreabilitare, precum utilizarea agenților neurotrofici. Un exemplu notabil este studiul Eficacitatea și siguranța cerebrolysinului în neurorecuperarea după leziuni cerebrale traumatice moderate-severe: rezultate din studiul CAPTAIN II. Realizat pe un eșantion de 142 de pacienți, acesta a confirmat efectele benefice demonstrate anterior ale Cerebrolysin pentru pacienții cu TCC moderat sau sever.

În cadrul institutului au fost evaluați, de asemenea, markerii biologici în TCC și aplicarea metodelor non-invazive de reabilitare. Printre aceste metode, rTMS a fost explorată ca o opțiune promițătoare pentru îmbunătățirea funcției neurologice, având potențialul de a modifica activitatea neuronală și de a facilita recuperarea post-TCC [7].

Pe lângă articolele științifice dezvoltate în cadrul Institutului, seria de editoriale ‘History of Neurotrauma’ (Istoria Neurotraumei) oferă o analiză complexă asupra tratamentului leziunilor cerebrale traumatice de-a lungul timpului, contribuind la aprecierea progresului semnificativ înregistrat în medicină și știință.

COVID-19

În contextul cunoscutei pandemii, a fost lansat un apel din partea Academiei Europene de Neurologie privind COVID-19 la mijlocul anului 2020. Academia Europeană de Neurologie (European Academy of Neurology – EAN) și-a propus sa evalueze impactul COVID-19 asupra sănătății neurologice. Astfel, a dezvoltat un grup de lucru multidisciplinar pentru a elabora recomandări de diagnostic și tratament pentru pacienții afectați de COVID-19 ce prezintă afecțiuni neurologice. Din această activitate a rezultat registrul EAN Neuro COVID-19, care înglobează informații standardizate privind datele demografice, comorbiditațile, manifestările generale și neurologice, precum și evoluția și impactul COVID-19. Registrul, lansat în 29 aprilie 2020, a fost pus la dispoziția tuturor neurologilor sau departamentelor de neurologie și societăților naționale interesate, alături de o platformă ce integrează literatura de specialitate referitoare la COVID-19.

Alte studii relevante

Primul studiu național asupra calității somnului

Somnul are un impact major asupra noastră, afectând sănătatea fizică, mentală și chiar sistemul imunitar. În această direcție, Institutul RoNeuro în colaborare cu cei de la Confort Merino, a inițiat și derulat primul Studiu Național despre Calitatea Somnului Românilor. Acest studiu a evaluat prevalența tulburărilor de somn, calitatea somnului folosind Chestionarul Pittsburgh de Măsurare a Calității Somnului, obiceiurile de somn, factorii demografici și cei legați de stilul de viață (dietă, exercițiile fizice). Această cercetare aduce o contribuție valoroasă la înțelegerea impactului somnului asupra bunăstării populației și deschide o cale pentru abordări noi în îmbunătățirea sănătății românilor.

N-HANCE

Studiul ‘N-HANCE’, cel mai recent proiect de cercetare al Institutului RoNeuro, este dedicat adulților cu vârstă între 50 și 75 de ani cu o stare de sănătate bună și fără probleme neurologice preexistente, dar care prezintă dificultăți cognitive subiective. Pentru mai multe informații despre studiu și activitatea de cercetare a Institutului RoNeuro, vizitați:

RoNeuro: abordări comprehensive asupra sănătății neurologice

Alte teme abordate includ evaluarea stresului post-traumatic, asocierea cu comorbidități și evaluarea funcțiilor cognitive din perspectiva holarhiei și holacrației. Alte domenii de cercetare includ:

• Boala Alzheimer;
• Rezerva cognitivă;
• Dosarele electronice de sănătate.

Departamentele de cercetare ale Institutului RoNeuro

Departamentul de Stimulare Magnetică Transcraniană

 Stimularea magnetică transcraniană (TMS) este o tehnică sigură, neinvazivă și nedureroasă utilizată pentru a stimula creierul uman, cu scop terapeutic, de diagnosticare și  cercetare. TMS joacă un rol important în înțelegerea funcționării creierului și permite stabilirea corelațiilor între stimularea diverselor zone cerebrale și modificarea funcțiilor senzoriale, motorii și cognitive.

Coordonat de medic primar Nicoleta Jemna, departamentul se concentrează pe:

• Înțelegerea fiziologiei răspunsurilor provocate de TMS la nivelul sistemului nervos;
• Detectarea anomaliilor motorii;
• Demonstrarea fiziologică a proceselor cognitive și senzori-motorii;
• Evaluarea reorganizării și plasticității cortexului uman în timpul învățării și reabilitării;
• Tratarea tulburărilor cerebrale.

Pentru mai multe informații despre TMS, vizitați interviul online disponibil aici:

Departamentul de Electroencefalografie Cantitativă

Electroencefalografia Cantitativă (Quantitative Encephalography – qEEG) este o tehnică de electrofiziologica ce măsoară activitatea electrică a creierului sub formă de unde si aplică metode matematice datelor colectate pentru maparea funcțiilor neurologice. QEEG completează alte evaluări clinice și oferă dovezi mai obiective pentru un diagnostic precis. Mai mult, QEEG poate detecta anumite afecțiuni neurologice și poate fi utilizat ca metodă de diagnostic în tulburările neuropsihiatrice.

În plus, QEEG poate evalua activitatea cerebrală pentru diverse tulburări:

• Encefalopatii;
• Demență;
• TCC;
• Epilepsia rezistentă la medicamente.

Departamentul este coodonat de medic primar Livia Popa. Pentru mai multe informații despre EEG vizitați interviul online disponibil aici:

Departamentul de urmărire a mișcărilor oculare (Eyetracking)

Condus de drd. Emanuel Ștefănescu departamentul de urmărire a mișcărilor oculare reunește informatii din domeniile electroneurofiziologiei, științelor fundamentale, psihologiei și analizei de date. Evaluarea mișcărilor oculare are un rol important în a analiza stadiul, evoluția și răspunsul la tratamentul farmacologic sau reabilitarea neurocognitivă a diverselor afecțiuni neurologice, psihiatrice și psihologice, printre care:

• accidentul vascular cerebral;
• leziunile cerebrale traumatice;
• durerea cronică;
• tulburările extrapiramidale.

Departamentul de Eyetracking face parte, de asemenea, din proiectul internațional Neurosense, care se concentrează pe analiza semnalelor neurofiziologice cu aplicarea celor mai recente tehnologii de inteligență artificială și învățare automată.

Concluzii

Cercetarea ajuta la aprofundarea mecanismelor fiziologice și patologice ale bolii cat și a efectelor intervențiilor clinice.

Prin colaborarea între experți din diverse domenii, precum neurologie, psihologie și sănătate publică, Institutul RoNeuro oferă un cadru pentru o mai bună înțelegere a afecțiunilor neurologice și pentru identificarea unor soluții durabile pentru tratamentul acestora.

Prin integrarea perspectivelor multidisciplinare se realizează progrese semnificative în evaluarea noilor tratamente și a strategiilor de gestionare a bolilor neurologice, ceea ce contribuie la îmbunătățirea vieții pacienților și la avansarea cunoștințelor în domeniul neuroștiințelor.

Vă mulțumim pentru 10 ani alături de noi!

Referințe

1. Tiu C, Terecoasă EO, Tuță S, Bălașa R, Simu M, Sabău M, Stan A, Radu RA, Tiu V, Cășaru B, Negrilă A, Panea C. Quality of acute stroke care in Romania: Achievements and gaps between 2017 and 2022. Eur Stroke J. 2023 Jan;8(1 Suppl):44-51. doi: 10.1177/23969873221108746.
2. https://www.worldlifeexpectancy.com/romania-stroke
3. Strilciuc S, Grad DA, Mixich V, Stan A, Buzoianu AD, Vladescu C, Vintan MA. Societal Cost of Ischemic Stroke in Romania: Results from a Retrospective County-Level Study. Brain Sci. 2021 May 24;11(6):689. doi: 10.3390/brainsci11060689. PMID: 34073732; PMCID: PMC8225161.
4. Balea M, Birle C, Costin C, Marton J, Muresanu IA, Jemna N, Popa LL, Slavoaca D, Rosu OV, Stan A, Vacaras V, Strilciuc S, Muresanu DF. Effects of N-Pep-12 dietary supplementation on neurorecovery after ischemic stroke. Neurol Sci. 2021 May;42(5):2031-2037. doi: 10.1007/s10072-020-04707-9. Epub 2020 Oct 2. PMID: 33006057.
5. Popa LL, Iancu M, Livint G, Balea M, Dina C, Vacaras V, Vladescu C, Balanescu L, Buzoianu AD, Strilciuc S, Muresanu D. N-Pep-12 supplementation after ischemic stroke positively impacts frequency domain QEEG. Neurol Sci. 2022 Feb;43(2):1115-1125. doi: 10.1007/s10072-021-05406-9. Epub 2021 Jun 25. PMID: 34173086.
6. https://www.cam.ac.uk/research/news/traumatic-brain-injury-remains-a-major-global-health-problem-say-experts
7. Verisezan Rosu O, Jemna N, Hapca E, Benedek I, Vadan I, Muresanu I, Chira D, Radu C, Cherecheş R, Strilciuc S, Muresanu D. Cerebrolysin and repetitive transcranial magnetic stimulation (rTMS) in patients with traumatic brain injury: a three-arm randomized trial. Front Neurosci. 2023 Jun 8;17:1186751. doi: 10.3389/fnins.2023.1186751.