De ce apare depresia?
Depresia poate afecta pe oricine, indiferent de etapa vieții, din cauza unei combinații complexe de factori. Datorită potențialului său de a avea consecințe grave și de a influența indivizii la nivel psihologic, emoțional și fizic, este esențial să cunoaștem factorii de risc pentru această afecțiune.
Înțelegerea mecanismelor depresiei ne arată că aceasta nu este cauzată de o slăbiciune personală, ci rezultă dintr-o interacțiune complexă între sisteme fiziologice și psihologice.
Care sunt cauzele principale ale depresiei?
În mecanismul depresiei sunt implicați mai mulți factori, iar interacțiunea dintre aceștia poate duce la apariția patologiei.
Genetica
Depresia este mai frecventă la persoanele care au cel puțin o rudă de gradul I cu aceeași afecțiune.
Chimia creierului
Neurotransmițătorii, substanțe chimice prin care comunică celulele creierului, joacă un rol semnificativ în mecanismul depresiei, în special serotonină și dopamină.
Modificările hormonale
modificările unor hormoni pot duce la apariția depresiei. De exemplu, o hipoproductie de hormoni tiroidieni sau modificările hormonale asociate sarcinii și perioadei post-partum, dar și cei asociați menopauzei, pot duce la apariția depresiei [1].
Factori de risc fizici și psihologici
Există anumiți factori de risc fizici și psihologici în cazul depresiei, precum:
- Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi stima de sine scăzută și faptul de a fi prea dependent, autocritic sau pesimist;
- Evenimente traumatice sau stresante, cum ar fi abuzul fizic sau sexual, moartea sau pierderea unei persoane dragi, o relație dificilă sau probleme financiare;
- Rude de sânge cu antecedente de depresie, tulburare bipolară, alcoolism sau suicid;
- Antecedente de alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi tulburări de anxietate, tulburări de alimentație sau tulburări de stres posttraumatic;
- Abuzul de alcool sau de droguri;
- Bolile grave sau cronice, inclusiv cancer, accident vascular cerebral, durere cronică sau boli de inimă, scleroza multipla, tulburarile convulsive;
- Bolile neurodegenerative precum boala Alzheimer și boala Parkinson;
- Anumite medicamente, cum ar fi cele pentru hipertensiune arterială sau somnifere [3, 4].
Care sunt cauzele psihologice ale depresiei?
Depresia poate avea ca nucleu trăiri traumatice din copilărie care determină vulnerabilități adaptative adultului, crescând probabilitatea producerii episoadelor depresive.
Pornind de la teoriile psihodinamice, Beck în 1995, pune bazele teoriei cognitiviste asupra depresiei, descoperind în depresie pe lângă reprimarea ostilității și gânduri negative despre sine, despre lume, despre viitor, gânduri pe care le numește triada cognitivă negativă. Lentoarea ideativă şi de procesare a informațiilor, caracteristică a depresiei, facilitează apariția la suprafață a ceea ce necesită cel mai puțin efort cognitiv, a gândurilor automate generate în baza schemelor cognitive latente [5].
După cum a mai fost menționat, depresia are legătură cu diverse caracteristici psihologice:
- Stima de sine
- Pesimismul
- Imaginea de sine
- Alte tulburări psihiatrice
- Neuroticismul – trăsătură de personalitate
- Claritatea emoțională
- Tendința de ruminație – repetarea și analizarea unui gând sau a unei probleme în mod continuu, fără finalizare
- Bias-ul de interpretare
- Stilul de atașament (securizat, anxios, evitant sau dezorganizat)
- Metaemoțiile – emoții care apar ca reacție la altă emoție (de ex. vină că simțim furie)
- Evitare
- Perfecționism maladaptativ [6].
Determinantii sociali sunt condițiile mediului în care oamenii sunt născuți, trăiesc, lucrează și își duc viața. Aceștia pot fi categorizați la nivel de factori:
- Individuali
- Sociali
- De comunitate
- De societate [6].
Printre cei mai semnificativi determinanți sociali ai depresiei se numără:
- Vârsta
- Genul – femeile fiind mai expuse riscului de depresie
- Statutul socioeconomic
- Suportul social
- Stresul financiar
- Educația
- Statutul ocupațional
- Statutul marital
- Conflicte și bullying în perioada copilăriei
- Expunerea la violență și abuz
- Discriminarea
- Etnicitatea și statutul de migrant
- Condițiile de muncă
- Condițiile de mediu
Acești determinanți pot crește riscul de depresie prin diverse mecanisme, fie direct, fie prin formarea de comportamente riscante precum:
- Sedentarismul
- Abuzul de substanțe
- Fumatul
- Consumul de alcool
- Alimentația necorespunzătoare – acționează în mecanismul depresiei fie prin procese inflamatorii, fie prin deprivarea de anumite componente ce susțin sănătatea mintală, precum vitamina D, folatul, seleniul, fierul, vitamina B12, zincul [6].
Resurse și suport pentru pacienți
Institutul RoNeuro vă facilitează gestionarea acestei afecțiuni prin tehnici diverse: de la acupunctură, la revoluționara abordare prin stimulare magnetică transcraniană, incluzând, desigur, arta psihoterapiei ce abordează nivelul conștient prin tehnici cognitiv-comportamentale, iar nivelul inconștient prin imagerie ghidată sau hipnoză.
Suferiți de anxietate? Programați-vă acum la unul din psihologii noștrii contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.
La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.
Care sunt mecanismele neurochimice ale depresiei?
Anumiți neurotransmițători – monoaminele – joacă un rol esențial în depresie și alte afecțiuni similare. Monoaminele includ: serotonina, noradrenalina, dopamina.
Capacitatea antidepresivelor triciclice de a ameliora simptomele depresive și de a potența activitatea serotoninei și noradrenalinei au dus la evaluarea perspectivelor neurochimice asupra depresiei.
Unele anomalii ale funcției monoaminelor au fost raportate nu doar în episoade depresive acute, ci și în remisie, ceea ce a dus la prezumția că acestea ar putea fi semne ale unei vulnerabilități biologice sau cauzate de consecințele episoadelor depresive anterioare, mai degrabă decât markeri ai depresiei acute [7].
Incapacitatea de a induce depresia la cei care nu sunt vulnerabili genetic la această tulburare sugerează că activitatea afectată a căilor anumitor neurotransmițători (monoamine) nu este suficientă pentru a provoca episoade depresive. Alți neurotransmițători, precum acidul gamma-aminobutiric (GABA), ar putea fi implicați în mecanismul depresiei [7].
Depresia și alte sisteme biologice
Sistemul endocrin
Există o legătură între depresia clinică și funcționarea sistemului endocrin. Această legătură este susținută de faptul că pacienții cu disfuncții endocrine, precum sindromul Cushing, dezvoltă des simptome depresive.
Mai mult, pacienții cu depresie prezintă mai des niveluri ridicate de cortizol, hormon endocrin al stresului.
Tiroida este alt organ endocrin a cărui hiperfunctie poate da simptome de depresie si oboseală cronică.
Alți hormoni endocrini care sunt corelați cu mecanismul depresiei includ:
- Vasopresina
- Oxitocina
- Melatonina.
Sistemul imunitar
O altă discuție importantă pe acest subiect este despre sistemul imunitar, a cărei relație cu depresia este bidirectionala. Procesele inflamatorii pot duce la apariția depresiei, iar reducerea inflamației poate avea efect benefic la pacienții ce suferă de depresie [7].
Simptomele de depresie sunt prezente în contextul tulburărilor asociate sistemului imunitar, cum ar fi:
- Alergiile
- Infectiile
- Poliartrita reumatoidă
- Boala Crohn
- Diabetul de tip I
- Scleroza multiplă
- Lupusul eritematos sistemic [8, 9].
Mai mult, încep să apară dovezi genetice conform cărora genele legate de sistemul imunitar sunt implicate cauzal în depresie [8].
Alte sisteme
Depresia are anumite comorbidități biologice, precum diabetul și afecțiunile cardiovasculare.
Care sunt modificările structurale și funcționale ale creierului în timpul depresiei?
Depresia are consecințe la nivel:
- Structural
- Cognitiv
- Afectiv.
Depresia afectează următoarele părți din creier:
- Cortexul orbitofrontal – esențial pentru controlul și organizarea comportamentului
- Cortexul anterior cingulat – implicat în anumite funcții superioare, cum ar fi alocarea atenției, anticiparea recompensei, luarea deciziilor, controlul impulsurilor
- Hipocampusul – cu rol în memorie, învățare și emoții
- Amigdala – cu rol în procesarea emoțiilor, inclusiv detectarea fricii și pregătirea corpului pentru un răspuns la situații de urgență.
- Talamusul – joacă un rol de integrare în majoritatea funcțiilor nervoase.
Consecințele structurale ale depresiei includ reducerea substanței albe și substanței cenușie. Un posibil mecanism al acestei modificări ar putea fi creșterea morții celulare și diminuarea neurogenezei.
La nivel cognitiv, apar probleme în:
- Procesarea informației
- Percepție
- Atenție
- Memorie.
Rolul NADH în depresie
NADH este un supliment alimentar eficient și sigur, cu rol în prevenirea și ameliorarea diverselor afecțiuni, printre care și depresia, prin efectul asupra mecanismului energetic și impactul asupra neurotransmitatorilor implicați în depresie.
Cunoscut de asemenea drept Coenzima-1, NADH este forma biologică a hidrogenului care reacționează cu oxigenul din celule rezultand energie.
Pentru mai multe informații despre NADH, accesați acest link. Pentru mai multe informații despre impactul NADH în depresie, click aici. Aflați mai multe despre rolul NADH în mecanismul Dopaminei dar și a altor neurotransmițători.
Care sunt comorbiditățile asociate depresiei?
Unele dintre cele mai frecvente diagnostice comorbide cu depresia includ:
- tulburări de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată sau tulburarea de panică
- tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
- tulburarea de stres posttraumatic (PTSD).
Comorbiditatea poate duce la:
- o severitate mai mare a simptomelor;
- o calitate redusă a vieții și mai puțin sprijin social;
- ideație suicidară/sinucidere;
- perspective mai proaste;
- un răspuns mai scăzut la tratament;
- presiune pe sectorul medical [4].
Concluzii – de ce apare depresia?
Depresia este o afecțiune psihică complexă, cauzată de interacțiunea diverșilor factori, dintre care unii pot fi controlați, în timp ce alții nu. Înțelegerea mecanismelor acestei afecțiuni ne ajută atât în gestionarea, cât și în prevenirea ei, iar conștientizarea consecințelor ne permite să îi acordăm atenția necesară, având în vedere că acestea pot fi severe. Este esențial să manifestăm empatie și susținere față de cei dragi afectați de depresie, dar și față de noi înșine.
Mai multe informații despre efectele și metodele de gestionare și tratament ale depresiei vor fi prezentate într-un articol viitor.
Referințe
- What is depression?. Psychiatry.org – What Is Depression? (n.d.).
- World Health Organization. (n.d.). Depressive disorder (depression). World Health Organization.
- Pedersen, T. (2023, March 10). 4 common depression comorbidities. Healthline.
- NHS. (n.d.). NHS choices.
- Beck, J. S. (1995). Cognitive therapy: Basics and beyond. Guilford Press.
- ‘Remes O, Mendes JF, Templeton P. Biological, Psychological, and Social Determinants of Depression: A Review of Recent Literature. Brain Sci. 2021 Dec 10;11(12):1633. doi: 10.3390/brainsci11121633. PMID: 34942936; PMCID: PMC8699555.
- Kaltenboeck A, Harmer C. The neuroscience of depressive disorders: A brief review of the past and some considerations about the future. Brain Neurosci Adv. 2018 Oct 8;2:2398212818799269. doi: 10.1177/2398212818799269. PMID: 32166149; PMCID: PMC7058215.
- Drevets, W. C., Wittenberg, G. M., Bullmore, E. T., & Manji, H. K. (2022, January 17). Immune targets for therapeutic development in depression: Towards Precision Medicine. Nature News.
- Lee CH, Giuliani F. The Role of Inflammation in Depression and Fatigue. Front Immunol. 2019 Jul 19;10:1696. doi: 10.3389/fimmu.2019.01696. PMID: 31379879; PMCID: PMC6658985.