Prevenirea și gestionarea epilepsiei

Prevenirea și gestionarea epilepsiei

Pe lângă tratamentul medicamentos, stilul de viață joacă un rol esențial în gestionarea epilepsiei. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase și evitarea factorilor declanșatori pot contribui semnificativ la reducerea frecvenței crizelor și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Schimbările simple, cum ar fi menținerea unui program regulat de somn, gestionarea stresului, alimentația echilibrată și evitarea substanțelor care pot declanșa crizele, pot avea un impact profund în controlul epilepsiei.

Aproximativ 25% din cazurile de epilepsie pot fi prevenite prin:

• Evitarea traumatismelor craniene – prin reducerea numărului de căzături, accidente rutiere și leziuni sportive, pentru a preveni epilepsia posttraumatică.
• Îngrijire perinatală adecvată – poate reduce cazurile de epilepsie cauzate de leziuni la naștere.
• Scăderea temperaturii corporale – reduce șansele de apariție a crizelor febrile.

Prevenirea epilepsiei asociate cu accidentul vascular cerebral – prin reducerea factorilor de risc cardiovascular (ex. măsuri de prevenire sau control al hipertensiunii arteriale, diabetului și obezității și evitarea consumului de tutun și alcool în exces) [1].

Care sunt principalii declanșatori ai crizelor de epilepsiei?

Puteți ajuta la prevenirea crizelor luând medicamentele conform prescripției și evitând factorii declanșatori.

Declanșatorii includ:

• cofeina;
• alimentație inconsistentă;
• infecțiile;
• vărsături, diaree sau constipație;
• febra;
• lipsa somnului;
• stresul fizic și emoțional;
• modificările hormonale cauzate de menstruație;
• omiterea unei doze sau administrarea unei cantități prea mari de medicamente antiepileptice;
• alergenii;
• consumul de alcool sau de droguri;
• schimbări severe de temperatură;
• luminile intermitente [1, 2].

Cum îmi pot da seama care sunt factorii declanșatori ai crizelor mele de epilepsie?

Crizele pot apărea în anumite momente ale zilei sau în jurul anumitor evenimente.

Monitorizați-vă crizele pentru a determina factorii declanșatori și a observa dacă există un anumit tipar.

Mențineți un jurnal de crize, unde se notează ora, evenimentele din jurul momentului de criză și simptomele.

Cum se poate gestiona epilepsia?

Colaborați cu medicul dumneavoastră pentru a obține cea mai bună metodă de control a crizelor epileptice, în special dacă planificați o sarcină.

Pentru a vă ajuta să vă controlați crizele:

• Luați-vă medicamentele exact așa cum v-au fost prescrise;
• Dormiți suficient (între șapte și nouă ore pe noapte);
• Gestionați-vă stresul cu tehnici diverse precum yoga, meditația, exercițiile de respirație profundă, biofeedback sau alte metode de relaxare;
• Faceți exerciții fizice în mod regulat;
• Evitați consumul excesiv de alcool;
• Spuneți tuturor furnizorilor dvs. de asistență medicală că aveți epilepsie. Verificați cu medicul curant dacă un alt medic vă prescrie medicamente pentru a trata alte probleme de sănătate.
• Spuneți întotdeauna medicului care vă gestionează epilepsia despre toate produsele pe care le luați, inclusiv medicamentele fără prescripție medicală, vitaminele și suplimentele și produsele pe bază de plante.
• Identificați și evitați factorii declanșatori ai crizelor.

Resurse și suport pentru pacienți

Suferiți de epilepsie? Programați-vă acum contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Pot conduce dacă am epilepsie?

În România, persoanele care au avut o criză de epilepsie sau episoade de pierdere a conștienței sunt sfătuite să nu conducă autovehicule până când nu se evaluează capacitatea lor de a conduce în mod sigur.

Pentru asta, este necesară întocmirea unui raport medical care să stabilească perioada în care conducerea este interzisă și să monitorizeze starea pacientului. În plus, trebuie identificat sindromul epileptic specific pentru a evalua riscul de noi crize [3].

Crizele provocate de factori externi, care sunt improbabili în timpul conducerii, pot permite acordarea permisului, de la caz la caz, pe baza avizului neurologic [3].

Persoanele cu crize neprovocate pot fi considerate apte pentru condus după 6 luni fără crize, iar cei cu crize exclusiv în timpul somnului pot conduce dacă nu au avut crize în timpul zilei pentru o perioadă echivalentă.

Autoritățile pot permite conducerea înainte de aceste perioade dacă prognosticul este favorabil și examenele neurologice sunt satisfăcătoare [3].

Ce alte limitări au persoanele cu epilepsie în România?

1. Limitări la locul de muncă: Activitatea la locuri de muncă care implică riscuri semnificative, cum ar fi lucrul la înălțime, cu utilaje grele, sau în medii periculoase poate fi restricționată. Alte restricții vizează operatorii de mașini și lucrătorii în domeniul securității sau transportului public.
2. Limitarea în activități sportive: Participarea la sporturi de contact (ex. boxul) sau extreme (ex. alpinismul) poate fi limitată, în funcție de severitatea și controlul crizelor.
3. Limitări pentru activități recreative: Anumite activități recreative care implică riscuri, (ex. schiatul, condusul motocicletelor), pot fi restricționate pentru a preveni accidentele.
4. Limitări în funcții publice și profesii speciale: Există restricții privind ocuparea anumitor funcții publice sau profesii care necesită standarde ridicate de siguranță și responsabilitate.

Aceste limitări au rolul de a proteja persoanele cu epilepsie și de a preveni riscurile asociate cu crizele necontrolate.

Este important ca persoanele afectate să consulte profesioniști în domeniul medical și juridic pentru a înțelege exact cum se aplică aceste reglementări în cazul lor.

Concluzii | Prevenirea și gestionarea epilepsiei

Deși tratamentul medicamentos este prima linie în gestionarea epilepsiei, modificarea stilului de viață poate avea un impact major prin reducerea factorilor de risc. Mai mult, monitorizarea factorilor declanșatori ajută la prevenirea crizelor ulterioare.
În România există anumite limitări în diverse domenii ale vieții pentru persoanele cu epilepsie, dar acestea nu au rol de a discrimina, ci de a proteja sănătatea și siguranța pacienților cât și a celor din jur.

Referințe 

1. World Health Organization. (n.d.-b). Epilepsy. World Health Organization.
2. Seizure triggers. Epilepsy Foundation. (n.d.-b).
3. Norma 31/08/2010 – portal legislativ. NORMA 31/08/2010 – Portal Legislativ. (n.d.).