Ce este boala Parkinson?

Ce este boala Parkinson?

Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă, a doua ca frecvență după maladia Alzheimer. Această afecțiune este caracterizată prin leziuni cerebrale ce determină, în evoluție, un grad semnificativ de invaliditate. Boala Parkinson se numără printre tulburările neurodegenerative cu cea mai rapidă creștere din lume [1].

Care sunt persoanele cele mai afectate de boala Parkinson?

Vârsta este un factor important în apariția bolii Parkinson. Primele simptome încep adesea după vârsta de 50 de ani, deși unele persoane au primele simptome la mai puțin de 40 de ani.

Sexul este de asemenea un factor semnificativ. Bărbații sunt mai adesea afectați si experimentează o rată mai mare de dizabilitate decât femeile [1].

Genetica și mediul sunt alți doi factori cu impact în apariția bolii, astfel că persoanele cu un istoric familial de boală Parkinson au un risc mai ridicat de a dezvolta această afecțiune, iar expunerea continuă la anumite erbicide și pesticide poate crește ușor riscul de boală Parkinson.

În mod indirect, statutul socioeconomic afectează parcursul afecțiunii, deoarece persoanele cu boală Parkinson din țări cu venituri mici și mijlocii experimentează mai multe bariere în diagnosticarea și accesul la tratament.

Cum se manifestă boala Parkinson?

Trăsăturile acestei boli care conduc la prezentarea la medic, sunt simptomele motorii:

• lentoarea/încetinirea mișcărilor (bradikinezie) până la imposibilitatea realizării lor (akinezie);
• scăderea amplitudinii mișcărilor (hipokinezie);
• rigiditatea musculară;
• tremorul mâinilor și dificultățile de a sta în picioare (instabilitate posturală) (figura de mai jos).

Unii pacienți pot prezenta, cu 5-10 ani înainte de apariția simptomelor motorii ori concomitent cu acestea, probleme non-motorii:

• scăderea mirosului (hiposmie);
• tulburări de sensibilitate (durere);
• depresie;
• anxietate;
• tulburări de somn;
• hipotensiune ortostatică;
• constipație;
• incontinență urinară;
• disfuncţie sexuală;
• afectare cognitivă cu agravare în stadiile avansate până la demenţă (figura de mai jos).

Resurse și suport pentru pacienți

Aveți nevoie de ajutor în diagnosticarea și gestionarea bolii Parkinson? Programați-vă acum la un specialist neurolog contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Ce cauzează Boala Parkinson?

Boala Parkinson este cauzată de o pierdere de celule nervoase într-o parte a creierului numită substantia nigra. Acest lucru duce la o reducere a dopaminei în creier, un neurotransmițător ce joacă un rol vital în reglarea mișcărilor corpului.

Cauza pierderii celulelor nervoase este încă neclară, dar experții consideră că ar fi produsă de o combinație dintre factori genetici și factori de mediu.

Cum se diagnostichează boala Parkinson?

Diagnosticul bolii Parkinson se stabilește în urma examenului clinic amănunțit, însă medicul specialist neurolog va recomanda o serie de investigații pentru a exclude forme secundare ori atipice de parkinsonism. Medici neurologi cu experiență din Institutul RoNeuro evaluează, diagnostichează și monitorizează cu atenție bolnavii atinși de această maladie. Terapia are ca scop ameliorarea calității vieții pacientului.

La Institutul RoNeuro există posibilitatea stabilirii unui diagnostic complet, urmărind evoluția simptomelor non-motorii prin testare psihologică, teste vegetative (efectuate în cabinetul ENMG), evaluare cardiologică.

Rolul NADH în gestionarea bolii Parkinson

NADH este un supliment alimentar eficient și sigur, cu rol în prevenirea și ameliorarea diverselor afecțiuni, printre care și boala Parkinson.

Cunoscut de asemenea drept Coenzima-1, NADH este forma biologică a hidrogenului care reacționează cu oxigenul din celule rezultand energie. Prin stimularea producției de dopamina, NADH a demonstrat un rol semnificativ în reducerea simptomelor bolii Parkinson.

Pentru mai multe informații despre NADH, accesați acest link. Pentru mai multe informații despre impactul NADH în boala Parkinson, click aici.

Aflați mai multe despre rolul NADH în mecanismul Dopaminei dar și a altor neurotransmițători.

Ce alte afecțiuni sunt similare cu boala Parkinson?

Există afecțiuni neurologice ce pot avea prezentări similare bolii Parkinson. Printre acestea se numără:

• Sindromul corticobasal: O afecțiune neurologică progresivă care cauzează probleme cu echilibrul și mișcările voluntare, spasme musculare și probleme de înghițire.
• Tremor esențial: Poate fi sau nu progresiv, cauzat de afecțiuni neurologice sau ca efect secundar al medicamentelor. Simptomele includ mișcări musculare fine și ritmice care pot începe pe o parte a corpului și mai târziu implică ambele părți.
• Boala Huntington: Este o afecțiune moștenită genetic. Simptomele includ dificultăți de echilibru și coordonare, modificări de comportament, probleme cognitive și coree (mișcări mari și sacadate).
• Demența cu corpuri Lewy: Poate fi împărțită în demență cu corpuri Lewy și demență BP. În cazul celei dintai simptomele care afectează cogniția apar cam în același timp cu simptomele care implică mișcarea. În cazul demenței parkinsoniene, afectarea cogniției începe după ce simptomele legate de mișcare s-au agravat semnificativ.
• Atrofia multiplă a sistemelor: Este o tulburare neurologică progresivă. Simptomele includ tremor, rigiditate musculară, dificultăți de coordonare, probleme de mers și de vorbire. Există două tipuri de MSA, dintre care unul se numește tip parkinsonian (MSA-P), deoarece imită îndeaproape PD, dar progresează mai rapid.
• Hidrocefalie cu presiune normală: apare atunci când există o acumulare de lichid cefalorahidian in creier. Simptomele includ demență, probleme de mers și incontinență urinară.
• Parkinsonismul indus de medicamente (ex. neuroleptice, medicamente care blochează dopamina). Simptomele includ tremor, rigiditate musculară și probleme de mers, dar se ameliorează după oprirea medicatiei [4, 5].

Ce alte afecțiuni au simptome comune cu boala Parkinson?

Mai multe afecțiuni medicale și tulburări pot prezenta simptome similare cu cele ale bolii Parkinson, inclusiv:

• depresia;
• tulburările de somn;
• atrofia spinocerebeloasă;
• Boala lui Wilson;
• artrita;
• accidentul vascular cerebral;
• parkinsonismul vascular;
• expunerea la toxine;
• demența frontotemporală cu parkinsonism;
• neurodegenerarea cu acumulare de fier în creier [4, 5].

Care este impactul mondial al bolii Parkinson?

Prevalența BP s-a dublat în ultimii 25 de ani. Estimările globale din 2019 arătau existența a peste 8,5 milioane de persoane cu boala Parkinson. În același an, BP a dus la 5,8 milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate, o creștere de 81% din 2000, și a cauzat 329 000 de decese, o creștere de peste 100% din 2000 [2]. Creșterea ar putea fi rezultatul creșterii gradului de conștientizare a bolii, determinând mai multe persoane să contacteze un medic în legătură cu eventualele simptome. De asemenea, populația globală este imbatranită datorită schimbărilor demografice. Persoanele cu BP raporteaza un număr mare de comorbidități, simptome non-motorii și o deteriorare a calității vieții [3].

Concluzii

Boala Parkinson rămâne o tulburare neurologică dificilă și complexă care afectează milioane de persoane din întreaga lume. Deși s-au făcut progrese semnificative în înțelegerea etiologiei sale și în dezvoltarea de tratamente pentru ameliorarea simptomelor, mecanismele care stau la baza BP nu sunt complet înțelese și există o nevoie tot mai mare de dezvoltare a  intervențiilor eficiente. Este crucial să creștem nivelul de conștientizare în ceea ce privește această afecțiune și să oferim sprijinul necesar persoanelor afectate. Mai multe informații despre tratamentul și gestionarea bolii Parkinson sunt disponibile aici.

Referințe

1. Deuschl, G., Beghi, E., Fazekas, F., Varga, T., Christoforidi, K. A., Sipido, E., et al (2020). The burden of neurological diseases in Europe: An analysis for the global burden of disease study 2017. The Lancet Public Health, 5(10). https://doi.org/10.1016/s2468-2667(20)30190-0
2. World Health Organization. (n.d.). Parkinson disease. World Health Organization. Available here.
3. Tolosa E, Ebersbach G, Ferreira JJ, Rascol O, Antonini A, Foltynie T, Gibson R, Magalhaes D, Rocha JF, Lees A. The Parkinson’s Real-World Impact Assessment (PRISM) Study: A European Survey of the Burden of Parkinson’s Disease in Patients and their Carers. J Parkinsons Dis. 2021;11(3):1309-1323. doi: 10.3233/JPD-212611.
4. Healthline Media. (n.d.). What other conditions can mimic parkinson’s disease? Healthline. Available here.
5. Conditions that mimic parkinson’s. Parkinson’s Foundation. (n.d.). Available here.