Amnezia și simptomele acesteia

Ce este amnezia?

Amnezia este o tulburare de memorie cauzată (de obicei) de leziuni sau boli ale creierului și se manifestă prin pierderea semnificativă a informațiilor acumulate și a amintirilor, [1] inclusiv legate de unele evenimente importante din timpul vieții pacientului. Amnezia nu afectează inteligența sau abilitățile cognitive generale (ex.: rezolvarea de probleme), ci doar memoria.

Amnezia poate fi un simptom sau consecință a traumatismelor cranio-cerebrale, consumului unor medicamente sau substanțe halucinogene, evenimentelor emoționale traumatice, sau poate apărea fără vreo cauză specifică [2].

Care sunt cele mai des întîlnite simptome ale amneziei?

Simptome legate de uitarea evenimentelor, faptelor și informațiilor personale

Între acestea se numără:

• Dificultăți în reamintirea evenimentelor din trecut;
• Uitarea de informații personale (de exemplu, nume, adresă);
• Lacune de memorie pentru anumite evenimente sau perioade;
• Pierderea memoriei autobiografice (istoria personală);
• Pierderea bruscă a identității (în cazuri extreme);
• Episoade temporare de pierdere a memoriei fără o cauză clară;
• Incapacitatea de a își reaminti sursa de informații (amnezia sursă).

Alte fenomene incluse în cadrul amneziilor

Acestea includ:

• Dificultate în urmărirea conversațiilor (sau în amintirea detaliilor acestora);
• Dezorientare sau confuzie;
• Pierderea conștientizării trecerii timpului;
• Repetarea aceleași întrebări;
• Uitarea acțiunilor planificate sau a intențiilor viitoare;
• Incapacitatea de a forma noi amintiri;
• Probleme la recunoașterea fețelor sau a locurilor familiare.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți oricare din simptomele anterior amintite și bănuiți că aveți amnezie, sau dacă aveți orice semne legate de un posibil declin cognitiv, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

De câte tipuri este amnezia?

Există cel puțin 5 criterii de clasificare a tipurilor [3] de amnezie, și anume în funcție de:

• Momentul în care s-au petrecut evenimentele uitate ;
• Manifestarea în timp;
• Cauzele generatoare;
• Cronologia evenimentelor uitate;
• Caracteristicile cognitive și neurologice ale pacientului.

În funcție de momentul în care s-au petrecut evenimentele uitate

În funcție de momentul în care s-au petrecut evenimentele uitate, amnezia poate fi:

• Amnezie anterogradă (evenimentele uitate sunt cele de după momentul cauzal);
• Amnezie retrogradă (evenimentele uitate sunt cele de dinaintea momentului cauzal);
• Amnezie anterogradă și retrogradă (în cazuri rare, evenimentele sunt uitate indiferent de momentul cauzal [4]);

În cazul amneziei simultan anterogradă și retrogradă, studiile [5] au evidențiat faptul că una din forme poate fi mai severă decât cealaltă (de exemplu, un pacient cu leziuni incipiente observate la nivelul hipocampului, zona creierului cu rol esențial în formarea și consolidarea memoriei, poate avea amnezie anterogradă moderată spre severă și amnezie retrogradă limitată). Termenul de sindrom amnestic este (uneori) asociat amneziei retrograde atunci când funcția intelectuală este păstrată intactă.

În funcție de manifestarea ei în timp

Amnezie globală tranzitorie

Aceasta poate fi simultan anterogradă și retrogradă [6] dar temporară, memoria fiind recuperată ulterior [7]. Amnezia globală tranzitorie afectează persoanele de vârstă mijlocie și vârstnicii iar durata unui episod amnezic este cuprinsă, de obicei, între 1 și 24 de ore.

Amnezie parțială tranzitorie

În cazuri rare, pacientul poate relata experiențele din timpul evenimentului, păstrând o memorie parțială a acestuia [8]. În unele cazuri  amnezia parțială tranzitorie poate fi o manifestare minoră ulterioară a amneziei globale tranzitorii, datorită implicării unilaterale a sistemului limbic temporal [9].

Amnezie globală tranzitorie cu episoade de amnezie parțială tranzitorie

Unii pacienți diagnosticați cu amnezie globală tranzitorie pot manifesta simptome de amnezie parțială tranzitorie [10]. În timpul episodului amnezic pacienții pot pierde o parte din memoria nonverbală, dar aceasta se recuperează mai devreme decât memoria verbală.

Amnezie progresivă

Aceasta apare în etapele incipiente ale bolilor degenerative ale creierului, precum Alzheimer sau boala Parkinson [11]. În timpul acestui sindrom se produce distrugerea lent progresivă a memoriei, în absența unei deteriorări semnificative în alte domenii cognitive sau în domeniul comportamentului.

Amnezie permanentă

Aceasta poate apărea în cazul consumului excesiv de droguri sau alcool sau poate avea cauze necunoscute. Modelul deteriorării cognitive e asemănător cu cel al altor pacienți cu amnezie cronică, cauzată de un episod anoxic sau ischemic cunoscut, însă e diferit de cel al pacienților amnezici cu sindrom Korsakoff alcoolic [12]. Amnezia permanentă globală poate apare și datorită leziunilor ischemice ale structurilor cerebrale ale lobului temporal medial.

În funcție de cauzele care o generează

Amnezie traumatică sau post-traumatică

După o leziune la creier, pacientul poate prezenta amnezie anterogradă, amnezie retrogradă sau ambele tipuri [13], fiind deseori confuz și incapabil să/și formeze sau amintească evenimente sau fapte.

Amnezie disociativă

Pacientul uită anumite evenimente sau perioade de timp importante, sau traumatice [14], inclusiv informații despre propria identitate, sau despre o anumită persoană [15].

Amnezie indusă de medicamente

După o anestezie generală sau consumul anumitor medicamente sau substanțe halucinogene [16]. Acestea afectează memoria pe măsură ce crește concentrația serică. Ele pot favoriza modificări ale potențialului auditiv.

Sindromul Korsakoff

Acest sindrom cauzează deteriorarea mai multor zone ale creierului, care provoacă amnezie și confuzie. Sindromul Korsakoff este dat de deficienta de tiamina (vit. B1), observat cel mai frecvent în contextul abuzului cronic de alcool și se se află în spectrul encefalopatiei Wernicke; cu toate acestea, encefalopatia Wernicke este acută și deseori reversibilă, în timp ce sindromul Korsakoff este cronic și ireversibil [17].

Amnezia infantilă

Aceasta se referă la incapacitatea pacientului de a-și aminti evenimentele copilăriei sau a copilăriei timpurii, caracteristic tuturor oamenilor. Aceasta nu este o patologie.

În funcție de cronologia evenimentelor uitate

• Amnezie parțială (anumite evenimente sunt uitate indiferent de momentul cauzal [18]);
• Amnezie selectivă (uitarea anumitor evenimente de la un anumit moment al timpului [19]);
• Amnezie continuă (uitarea tuturor evenimentelor de la un anumit moment al timpului [20]);

Aceste caracteristici se încadrează clasificărilor anterioare în funcție de analizele amănunțite realizate de specialiști. Astfel, amnezia continuă e caracteristică formei disociative și anterogradă. Amnezia selectivă se poate încadra în formele retrogradă sau anterogradă, etc.

În funcție de caracteristicile cognitive și neurologice

Amnezie prospectivă

Amnezia prospectivă se referă la uitarea realizării unor acțiuni sau intenții planificate în viitor [21], precum incapacității de a-și aminti să facă ceva la momentul potrivit (ex.: a lua medicamentele la orar). Sarcinile de memorie prospective de rutină sau obișnuite (de exemplu, luarea de medicamente) au potențialul de a crea confuzii cu privire la faptul dacă o acțiune a fost deja efectuată sau nu.

Amnezia de memorie sursă

Pacientul își amintește evenimentele dar nu știe care e sursa lor, când și cum au apărut [22]. Amnezia de memorie sursă nu are legătură cu severitatea deficitului de memorie în sine, deoarece pacienții și-au amintit tot atâtea fapte ca și cei care nu au avut-o. Amnezia de memorie sursă este disociabilă de afectarea reamintirii și recunoașterii și pare să reflecte dificultatea de a-și aminti contextul specific în care sunt dobândite informațiile.

Amnezia lacunară

Amnezia lacunară este o formă ușoară în care pacientul nu își amintește un eveniment sau perioadă de timp unică [23]. Se produce o pierdere a memoriei caracterizată prin incapacitatea de a reaminti anumite evenimente sau informații, din cauza leziunilor sau disfuncțiilor din regiunile de procesare a memoriei ale creierului [24]. Această afecțiune poate apărea din diverse cauze, inclusiv AVC, leziuni cerebrale sau boli neurodegenerative.

Fuga disociativă

În cazul fugii disociative, pacientul face o călătorie departe de casă, are o stare temporară de pierdere a memoriei, nu mai știe cine e, unde se află sau cum a ajuns acolo [25]. Aceasta e o subclasă rară de amnezie disociativă și poate dura ore sau luni. Ea apare ca un mijloc de a scăpa de o suferință extremă, determinând persoana să-și asume un nou nume și identitate fără a-și conștientiza viața anterioară evenimentului [26].

Amnezia posthipnotică

Amnezia posthipnotică este o perturbare a memoriei pentru evenimentele de hipnoză, indusă și/sau anulată prin sugestie. Ea este observată în primul rând la subiecții foarte hipnotizabili, fiind o problemă a accesibilității memoriei, și nu a disponibilității acesteia [22].

Concluzii

Memoria este un fenomen complex, iar amnezia anterogradă afectează un număr semnificativ de oameni. Uitarea este și o consecință a îmbătrânirii. Însă atunci când uitarea lucrurilor, evenimentelor și informațiilor perturbă viața de zi cu zi, sunt necesare o serie întreagă de intervenții medicale. Memoria nu este perfectă, iar abilitățile ei se schimbă odată cu trecerea timpului.

Deși medicamentele pot doar ameliora sau opri evoluția amneziei, există metode moderne care ajută la îmbunătățirea memoriei, atenției, limbajului, tehnici de memorare, asociere, vizualizare, etc.

Este important ca planul de recuperare și tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung pentru sănătatea dumneavoastră.

Referințe

1. Mayo Foundation for Medical Education and Research, Amnesia. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/amnesia/symptoms-causes/syc-20353360
2. Cleveland Clinic, What is amnesia?. Available at: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21455-amnesia
3. Encyclopedia Britannica, amnesia. Available at: https://www.britannica.com/science/amnesia
4. Healthline Media UK Ltd, Brighton, UK, Types of amnesia. Available at: https://www.medicalnewstoday.com/articles/9673
5. Reed JM, Squire LR. Retrograde amnesia for facts and events: findings from four new cases. J Neurosci. 1998 May 15;18(10):3943-54. doi: 10.1523/JNEUROSCI.18-10-03943.1998. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6793126/
6. Kritchevsky M, Squire LR. Transient global amnesia: evidence for extensive, temporally graded retrograde amnesia. Neurology. 1989 Feb;39(2 Pt 1):213-8. doi: 10.1212/wnl.39.2.213. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2915792/
7. Nehring SM, Spurling BC, Kumar A. Transient Global Amnesia. [Updated 2024 Jun 22]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442001/
8. Damasio AR, Graff-Radford NR, Damasio H. Transient partial amnesia. Arch Neurol. 1983 Oct;40(10):656-7. doi: 10.1001/archneur.1983.04050090092018. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6615276/
9. Berthier, M. L., & Starkstein, S. E. (1990). Transient partial amnesia. The Journal of Neuropsychiatry and Clinical Neurosciences, 2(4), 465–466. https://doi.org/10.1176/jnp.2.4.465. Available at: https://psycnet.apa.org/record/1991-10249-001
10. Okada F, Ito N, Tsukamoto R. Two cases of transient partial amnesia in the course of transient global amnesia. J Clin Psychiatry. 1987 Nov;48(11):449-50. PMID: 3680188. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3680188/
11. Tramoni E, Didic M, Barbeau EJ, Joubert S, Felician O, Poncet M, Ceccaldi M. L’amnésie pure progressive : un syndrome amnésique avec préservation de l’autonomie [Pure progressive amnesia: an amnestic syndrome with preserved independence in daily life]. Rev Neurol (Paris). 2009 Jun-Jul;165(6-7):549-59. French. doi: 10.1016/j.neurol.2008.11.015. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19150098/
12. Kritchevsky M, Squire LR. Permanent global amnesia with unknown etiology. Neurology. 1993 Feb;43(2):326-32. doi: 10.1212/wnl.43.2.326. PMID: 8437697. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8437697/
13. Vile AR, Jang K, Gourlay D, Marshman LAG. Posttraumatic Amnesia: A Systematic Review and Meta-Analysis. Proposal for a New Severity Classification. World Neurosurg. 2022 Jun;162:e369-e393. doi: 10.1016/j.wneu.2022.03.018. Epub 2022 Mar 11. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35288355/
14. Staniloiu A, Markowitsch HJ. Dissociative amnesia. Lancet Psychiatry. 2014 Aug;1(3):226-41. doi: 10.1016/S2215-0366(14)70279-2. Epub 2014 Jul 2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26360734/
15. Leong S, Waits W, Diebold C. Dissociative Amnesia and DSM-IV-TR Cluster C Personality Traits. Psychiatry (Edgmont). 2006 Jan;3(1):51-5. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2990548/
16. Veselis RA, Reinsel RA, Feshchenko VA. Drug-induced amnesia is a separate phenomenon from sedation: electrophysiologic evidence. Anesthesiology. 2001 Oct;95(4):896-907. doi: 10.1097/00000542-200110000-00018. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11605930/
17. Covell T, Siddiqui W. Korsakoff Syndrome. [Updated 2023 Jan 30]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539854/
18. Eslinger PJ, Easton A, Grattan LM, Van Hoesen GW. Distinctive forms of partial retrograde amnesia after asymmetric temporal lobe lesions: possible role of the occipitotemporal gyri in memory. Cereb Cortex. 1996 May-Jun;6(3):530-9. doi: 10.1093/cercor/6.3.530. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8670679/
19. Sirigu A, Grafman J. Selective impairments within episodic memories. Cortex. 1996 Mar;32(1):83-95. doi: 10.1016/s0010-9452(96)80018-9. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8697754/
20. Cleveland Clinic, Dissociative Amnesia. Available at: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9789-dissociative-amnesia
21. Einstein, G. O., McDaniel, M. A., Smith, R. E., & Shaw, P. (1998). Habitual prospective memory and aging: remembering intentions and forgetting actions. Psychological Science, 9(4), 284-288. Available at: https://doi.org/10.1111/1467-9280.00056
22. Shimamura AP, Squire LR. A neuropsychological study of fact memory and source amnesia. J Exp Psychol Learn Mem Cogn. 1987 Jul;13(3):464-73. doi: 10.1037//0278-7393.13.3.464. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2956356/
23. Goleman, Daniel (1985). Vital Lies, Simple Truths-The Psychology of Self-Deception. Bloomsbury. Available at: https://www.goodreads.com/book/show/834159.Vital_Lies_Simple_Truths
24. Yale School of Medicine, Lacunar Amnesia. Available at: https://www.yalemedicine.org/clinical-keywords/lacunar-amnesia
25. Jahangir Moini MD, MPH, Raheleh Ahangari MD, et. al., in Foundations of the Mind, Brain, and Behavioral Relationships, 2024. Available at: https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/dissociative-fugue
26. Jahangir Moini, Anthony LoGalbo and Raheleh Ahangari, Foundations of the Mind, Brain, and Behavioral Relationships Understanding Physiological Psychology. doi: https://doi.org/10.1016/C2021-0-02273-2. Available at: https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/dissociative-fugue
27. Kihlstrom JF. Recognition in Posthypnotic Amnesia, Revisited. Int J Clin Exp Hypn. 2021 Jul-Sep;69(3):383-410. doi: 10.1080/00207144.2021.1910827. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8222162/