Care este rolul kinetoterapiei în recuperarea funcțională?

Care este rolul kinetoterapiei în recuperarea funcțională?

Kinetoterapia are un rol esențial în recuperarea funcțională a persoanelor care au suferit deficiențe fizice, neurologice sau musculo-scheletice. Rolul kinetoterapiei în recuperarea funcțională este de a restabili sau optimiza abilitățile funcționale și de a reduce durerea, îmbunătățind calitatea vieții [3].

Ce este recuperarea funcțională?

Creierul nu este un organ rigid. De la naștere până la maturitate, adaptarea la noi experiențe este una dintre funcțiile sale fundamentale. Recuperarea funcțională reprezintă transferul unor funcții dintr-o zonă deteriorată a creierului în urma unei traume, către alte zone nedeteriorate [1].

Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a se schimba și de a se adapta la mediu, atât ca funcție, cât și ca structură. Prin urmare, plasticitatea și recuperarea funcțională a creierului după traumă sunt strâns legate [2].

Care sunt etapele planului de kinetoterapiei?

Orice tratament necesită o aplicare etapizată și personalizată nevoilor pacientului. Abordarea trebuie să urmeze o cale logică, începând cu identificarea problemelor, stabilirea obiectivelor [4] și a planului terapeutic. Aceste etape vor fi descrise mai jos.

În funcție de complexitatea diagnosticului și a simptomelor, planul de tratament și recuperare funcțională poate fi dezvoltat pe următoarele etape suplimentare [5]:

• Reeducare neuromusculară;
• Monitorizarea pacientului și ajustarea exercițiilor;
• Educarea pacientului pentru continuarea exercițiilor acasă;
• Suport psihologic.

Observații preliminare și evaluarea stării pacientului

Acestea au rolul de a identifica starea fizică a pacientului, dizabilitățile funcționale și cauzele care au condus la acestea. Pentru aceasta este nevoie de realizarea unei evaluări complexe [6] care să cuprindă:

• Istoricul medical (antecedente, tratamente în curs);
• Examen fizic (palpare, amplitudine articulară, tonus muscular)
• Evaluări funcționale:
  • Măsurători ale intervalului de mișcare,
  • Teste de forță,
  • Analiza mersului,
  • Evaluări ale posturii corporale.

Screeningul durerii în etapa preliminară a kinetoterapiei

Screeningul durerii ajută la identificarea, localizarea, intensitatea și cauzele posibile ale durerii în vederea adaptării unui program eficient de reabilitare [7].

• Localizarea durerii (prin discuție cu pacientul, palparea unor zone de pe corp, realizarea unor mișcări active/pasive);
• Teste speciale (pentru a face diferența între durerea musculară, articulară sau nervoasă);
• Cuantificarea intensității durerii (întrebând pacientul ce număr ar alege, unde 0 înseamnă nicio durere și 10 înseamnă cea mai mare durere imaginabilă).

Evaluarea stilului de viață

Factorii stilului de viață au un impact semnificativ asupra sănătății și recuperării musculo-scheletice. Această evaluare ajută la conceperea unui plan individualizat de kinetoterapie care include corecții ergonomice, recomandări de exerciții și modificări comportamentale asigurându-se o abordare holistică a tratamentului [8].

• Configurația ergonomică (înălțimea biroului, suportul scaunului, mișcările repetitive);
• Riscuri profesionale (ridicare de greutăți, statul prelungit în picioare/în șezut);
• Stilul de viață sedentar (contribuie la slăbirea mușchilor și postură deficitară);
• Obiceiuri zilnice greșite (purtarea genților grele pe umăr, poziția de dormit);
• Factori psihosociali (stres, depresie, anxietate).

Evaluarea și testarea reflexelor

Testarea reflexelor este o evaluare neurologică esențială pentru a identifica disfuncțiile nervoase, leziunile măduvei spinării sau alte probleme neuromusculare. Ele oferă informații esențiale cu privire la funcționarea sistemului nervos și ajută la diferențierea cauzelor musculo-scheletice de cele neurologice ale durerii [9].

Exemple: Testarea integrității segmentelor coloanei vertebrale, Reflexe superficiale (atingerea abdomenului, atingerea talpii laterale a piciorului), testarea reflexelor patologice pentru indicarea unor disfuncții neurologice, leziuni ale coloanei cervicale și altele [10].

În cazuri complexe, pot fi recomandate investigații suplimentare, cum ar fi imagistica medicală sau teste de laborator. Radiografiile, evaluările RMN sau CT pot identifica leziuni structurale (ex. hernie de disc), iar markerii inflamatori (ex. PCR) pot exclude suspiciunile unor boli sistemice.

Stabilirea obiectivelor

Acestea trebuie să fie măsurabile, realizabile de către pacient și personalizate nevoilor sale cele mai importante [11]. Obiectivele pot fi definite astfel:

• Obiective pe termen scurt (realizabile în câteva zile sau săptămâni);
• Obiective pe termen lung (realizabile în câteva luni sau mai mult).

În cazul obiectivelor pe termen scurt, planul terapeutic este orientat pe obținerea unor îmbunătățiri imediate și măsurabile pentru a construi o bază pentru recuperare, în timp ce în cazul obiectivelor pe termen lung se urmărește recuperarea funcțională completă și reintegrarea în viața sau activitățile normale [12].

Este recomandată folosirea unei abordări multidisciplinare cu ajutorul unei echipe de specialiști, în vederea stabilirii unor obiective cât mai bune de recuperare funcțională. Aceasta poate include: neurologi, kinetoterapeuti, psihologi.

Elaborarea unui plan terapeutic

Planul este elaborat de kinetoterapeut și este structurat pe grupe de exerciții alese în funcție de problemele și nevoile pacientului și va fi implementat progresiv, stabilindu-se durata, intensitatea și periodicitatea ședințelor de kinetoterapie [13]. Planul terapeutic poate fi structurat pe:

• Exerciții fizice (pentru flexibilitate, forță, rezistență, coordonare, etc);
• Sarcini funcționale ale vieții de zi cu zi (urcatul scărilor, ridicarea obiectelor, etc).

Acestea, la rândul lor, trebuie corelate cu obiectivele pe termen scurt, respectiv lung. De exemplu, în cazul recuperării funcționale post AVC, un obiectiv pe termen scurt poate fi cultivarea aptitudinii de a prinde și elibera un obiect cu mâna afectată, având ca termen de finalizare 2 săptămâni.

În acest videoclip, Mădălina Onciul, fiziokinetoterapeut la Institutul Roneuro, face o scurtă descriere a serviciilor de fiziokinetoterapie și cum acestea sunt adaptate în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți probleme legate de postura corporală, dureri care apar în timpul unei activități sedentare sau la efort prelungit, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Concluzii

Rolul kinetoterapiei în recuperarea funcțională este de a reduce durerea și de a restabili (sau menține) funcționarea fizică optimă. Un alt obiectiv este acela de a arăta pacienților ce pot face ei înșiși pentru a-și îmbunătăți propria sănătate. Tratamentul nu se face doar într-un cabinet sau într-un spital, ci poate și ar trebui să fie continuat de către pacient la domiciu.

Este important ca planul de tratament kinetoterapeutic să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale interdisciplinare poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evitându-se apariția complicațiilor.

Mai multe informații despre exercițiile kinetoterapeutice de recuperare vor fi descrise într-un articol ulterior.

Referințe

1. Marshall JF. Neural plasticity and recovery of function after brain injury. Int Rev Neurobiol. 1985;26:201-47. doi: 10.1016/s0074-7742(08)60075-6. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2991158/
2. Ward NS. Neural plasticity and recovery of function. Prog Brain Res. 2005;150:527-35. doi: 10.1016/S0079-6123(05)50036-0. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16186046/
3. Matei D, Trăistaru R, Pădureanu V, Avramescu TE, Neagoe D, Genunche A, Amzolini A. The Efficiency of Kinesiotherapy versus Physical Modalities on Pain and Other Common Complaints in Fibromyalgia. Life (Basel). 2024 May 8;14(5):604. doi: 10.3390/life14050604. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38792625/
4. Mathur S, Sutton J. Personalized medicine could transform healthcare. Biomed Rep. 2017 Jul;7(1):3-5. doi: 10.3892/br.2017.922. Epub 2017. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28685051/
5. Zech A, Hübscher M, Vogt L, Banzer W, Hänsel F, Pfeifer K. Neuromuscular training for rehabilitation of sports injuries: a systematic review. Med Sci Sports Exerc. 2009 Oct;41(10):1831-41. doi: 10.1249/MSS.0b013e3181a3cf0d. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19727032/
6. Skamagki G, King A, Carpenter C, Wåhlin C. The concept of integration in mixed methods research: a step-by-step guide using an example study in physiotherapy. Physiother Theory Pract. 2024 Feb;40(2):197-204. doi: 10.1080/09593985.2022.2120375. Epub 2022 Sep 7. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36069530/
7. Dydyk AM, Grandhe S. Pain Assessment. [Updated 2023 Jan 29]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK556098/
8. McCrone A, Smith A, Hooper J, Parker RA, Peters A. The Life-Space Assessment Measure of Functional Mobility Has Utility in Community-Based Physical Therapist Practice in the United Kingdom. Phys Ther. 2019 Dec 16;99(12):1719-1731. doi: 10.1093/ptj/pzz131. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6913228/
9. Zimmerman B, Hubbard JB. Deep Tendon Reflexes. [Updated 2023 Jul 24]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK531502/
10. Pecuch A, Gieysztor E, Wolańska E, Telenga M, Paprocka-Borowicz M. Primitive Reflex Activity in Relation to Motor Skills in Healthy Preschool Children. Brain Sci. 2021 Jul 23;11(8):967. doi: 10.3390/brainsci11080967. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34439585/
11. Shafizadegan Z, Baharlouei H, Khoshavi O, Garmabi Z, Fereshtenejad N. Evaluating the short term effects of kinesiology taping and stretching of gastrocnemius on postural control: A randomized clinical trial. J Bodyw Mov Ther. 2020 Apr;24(2):196-201. doi: 10.1016/j.jbmt.2019.11.003. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32507145/
12. Melin J, Nordin Å, Feldthusen C, Danielsson L. Goal-setting in physiotherapy: exploring a person-centered perspective. Physiother Theory Pract. 2021 Aug;37(8):863-880. doi: 10.1080/09593985.2019.1655822. Epub 2019 Aug 26. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31448979/
13. Caspersen CJ, Powell KE, Christenson GM. Physical activity, exercise, and physical fitness: definitions and distinctions for health-related research. Public Health Rep. 1985 Mar-Apr;100(2):126-31. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3920711/