Ce este astmul bronșic și cum îl controlăm?

Ce este astmul bronșic?

Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică frecventă a căilor respiratorii ale plămânilor. Astmul apare atunci când alergenii, polenul, praful sau alte particule sunt inhalate în plămâni. Aceștia provoacă contracția bronhiolelor și producerea de mucus, care apoi restricționează fluxul de oxigen către plămâni [1].

Astmul bronșic nu poate fi vindecat, dar simptomele sale pot fi controlate. Acestea pot fi ușoare, moderate sau severe și se pot manifesta atât la copii cât și la adulți.

Care sunt simptomele astmului bronșic?

Astmul bronșic se manifestă prin [2]:

• Atacuri rare de astm bronșic;
• Simptome intermitente (care apar doar la efort fizic sau din alte cauze);
• Simptome persistente (care sunt prezente aproape tot timpul).

Cele mai importante semne și simptome ale astmului bronșic sunt:

• Respirație dificilă;
• Senzație de strânsoare în piept;
• Durere în piept;
• Expirație zgomotoasă (în special la copii);
• Crize de tuse;
• Respirație șuierătoare;
• Tulburări de somn și oboseală (cauzate de respirația dificilă).

Care sunt cauzele astmului bronșic?

Cauzele astmului bronșic pot fi de diverse feluri.

Astmul poate avea cauze genetice și epigenetice [3,4].

Cauzele de mediu [5] pot fi alergice (polen, praf, mucegai, păr de animale, acarieni, fum de țigară [6], etc.), sau non-alergice (stres emoțional, efort fizic, aer poluat, condiții meteo, etc.).

Astmul poate avea cauze profesionale, precum expunerea la vaporii unor substanțe iritante [7]), sau cauze determinate de alte afecțiuni (boala pulmonară cronică obstructivă [8], boala de reflux esofagian [9], infecții respiratorii [10], etc.).

Astmul poate fi cauzat de unele medicamente antiinflamatoare [11], sau anumite alimente [12], unii aditivi alimentari și conservanți [13]).

Cum puteți afla dacă aveți astm bronșic?

Dacă ați observat apariția repetată a unuia sau mai multor simptome (descrise anterior), atunci este recomandat să vă programați la o consultație de specialitate. Testele principale [14] pentru astmul bronșic sunt:

• Dozarea FeNO (pentru a evalua gradul de inflamație a căilor respiratorii);
• Spirometrie (pentru a evalua volumul de aer și viteza maximă a respirației).

În funcție de cauzele astmului bronșic, medicul mai poate recomanda:

• Radiografie toracică (pentru identificarea cauzelor determinate de alte afecțiuni subiacente);
• Teste de alergie (pentru identificarea cauzelor de mediu).

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți probleme respiratorii și credeți că ar putea fi astm bronșic, programați-vă acum la un consult contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Cum poate fi controlat astmul bronșic?

Cu tratament, majoritatea persoanelor cu astm pot duce o viață normală. Există, de asemenea, câteva metode simple cu ajutorul cărora puteți să mențineți simptomele sub control [15], precum:

• Medicamente sub formă de tablete sau siropuri (pentru controlarea simptomelor de astm sau alergii);
• Inhalatoare (pentru reducerea simptomelor sau pentru prevenirea apariției acestora);
• Monitorizarea simptomelor (cu ajutorul spirometrelor și debitmetrelor portabile);
• Vaccinarea periodică contra infecțiilor respiratorii.

De asemenea, este important să țineți cont și de factorii perturbatori sau declanșatori [16], evitând:

• Alergenii din aer, locuință și alimente;
• Fumatul și expunerea la fumat;
• Stresul și emoțiile puternice;
• Medicamente cu reacții adverse la pacienții cu astm;
• Efortul fizic prelungit;

În anumite cazuri, copiii care s-au născut cu bronhii mărite pot experimenta o remisie la vârsta adultă [17]. Alte cercetări au arătat că copiii cu astm bronșic episodic ușor sunt mai predispuși la atenuarea simptomelor pe măsură ce îmbătrânesc, în timp ce cei cu astm bronșic persistent și sever în timpul copilăriei, sunt mai predispuși la simptome continue până la vârsta adultă [18].

Cum puteți afla dacă ați intrat în contact cu un alergen?

Primele semne care indică o posibilă reacție alergică [19], putând declanșa un episod de astm bronșic sunt următoarele:

• Secreții nazale abundente continue (exemplu: rinita alergică);
• Nas înfundat;
• Senzație de mâncărime pe piele;
• Strănuturi repetate însoțite și de secreții nazale abundente;
• Prurit (erupții cutanate);
• Inflamații (la ochi, buze, gură sau gât);
• Diaree;
• Dureri în jurul obrajilor, ochilor sau frunții;

Concluzii

Astmul bronșic este o boală respiratorie cronică care necesită tratament continuu pentru a preveni simptomele și exacerbările. Persoanele cu astm pot duce o viață activă și sănătoasă dacă respectă câteva principii legate de stilul de viață, dietă, evitarea factorilor perturbatori și declanșatori, dar mai ales evitarea fumatului și a fumatului pasiv.

Dacă nu este tratat, astmul bronșic poate conduce la depresie, remodelarea căilor respiratorii, exacerbări severe în urma infecțiilor respiratorii și atacuri severe de astm care pot amenința viața.

Este important ca planul de tratament al astmului bronșic să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale interdisciplinare poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evitându-se episoadele de exacerbare a simptomelor și complicațiile.

Referințe

1. Cleveland Clinic, Asthma. Available at: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/6424-asthma
2. Mayo Foundation for Medical Education and Research, Asthma. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/asthma/symptoms-causes/syc-20369653
3. Bijanzadeh M, Mahesh PA, Ramachandra NB. An understanding of the genetic basis of asthma. Indian J Med Res. 2011 Aug;134(2):149-61. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3181014/
4. Ntontsi P, Photiades A, Zervas E, Xanthou G, Samitas K. Genetics and Epigenetics in Asthma. Int J Mol Sci. 2021 Feb 27;22(5):2412. doi: 10.3390/ijms22052412. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33673725/
5. Cockcroft DW. Environmental Causes of Asthma. Semin Respir Crit Care Med. 2018 Feb;39(1):12-18. doi: 10.1055/s-0037-1606219. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29427981/
6. Strachan DP. The role of environmental factors in asthma. Br Med Bull. 2000;56(4):865-82. doi: 10.1258/0007142001903562. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11359625/
7. Maestrelli P, Boschetto P, Fabbri LM, Mapp CE. Mechanisms of occupational asthma. J Allergy Clin Immunol. 2009 Mar;123(3):531-42; quiz 543-4. doi: 10.1016/j.jaci.2009.01.057. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19281901/
8. Leung JM, Sin DD. Asthma-COPD overlap syndrome: pathogenesis, clinical features, and therapeutic targets. BMJ. 2017 Sep 25;358:j3772. doi: 10.1136/bmj.j3772. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28947632/
9. Bowrey DJ, Peters JH, DeMeester TR. Gastroesophageal reflux disease in asthma: effects of medical and surgical antireflux therapy on asthma control. Ann Surg. 2000 Feb;231(2):161-72. doi: 10.1097/00000658-200002000-00003. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1420982/
10. Tondo P, Hoxhallari A, Lacedonia D, Magaletti P, Sabato R, Foschino Barbaro MP, Scioscia G. The CORE syndrome: an overlap of severe asthma, obstructive sleep apnea, rhinosinusitis, and esophageal reflux. Sleep Breath. 2024 Aug;28(4):1761-1765. doi: 10.1007/s11325-024-03028-x. Epub 2024 Apr 16. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38627338/
11. Covar RA, Macomber BA, Szefler SJ. Medications as asthma triggers. Immunol Allergy Clin North Am. 2005 Feb;25(1):169-90. doi: 10.1016/j.iac.2004.09.009. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15579370/
12. Vassilopoulou E, Konstantinou GN, Dimitriou A, Manios Y, Koumbi L, Papadopoulos NG. The Impact of Food Histamine Intake on Asthma Activity: A Pilot Study. Nutrients. 2020 Nov 5;12(11):3402. doi: 10.3390/nu12113402. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7694530/
13. Tarlo SM, Sussman GL. Asthma and anaphylactoid reactions to food additives. Can Fam Physician. 1993 May;39:1119-23. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8499792/
14. Brigham EP, West NE. Diagnosis of asthma: diagnostic testing. Int Forum Allergy Rhinol. 2015 Sep;5 Suppl 1:S27-30. doi: 10.1002/alr.21597. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26335833/
15. Cloutier MM, Dixon AE, Krishnan JA, Lemanske RF Jr, Pace W, Schatz M. Managing Asthma in Adolescents and Adults: 2020 Asthma Guideline Update From the National Asthma Education and Prevention Program. JAMA. 2020 Dec 8;324(22):2301-2317. doi: 10.1001/jama.2020.21974. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33270095/
16. Deenen TA, Klip EC. Coping with asthma. Respir Med. 1993 Aug;87 Suppl B:67-70. doi: 10.1016/0954-6111(93)90131-i. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8234973/
17. Assar S, Idani E, Monajemzadeh M, Ganai M, Rahim F. Remission of Childhood Asthma after Entering the Second Decade of Life: A Hospital Based Cohort. Iran J Allergy Asthma Immunol. 1;12(2):124-128. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23754350/
18. Robertson CF. Long-term outcome of childhood asthma. Med J Aust. 2002 Sep 16;177(S6):S42-4. doi: 10.5694/j.1326-5377.2002.tb04813.x. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12225255/
19. Chabra R, Gupta M. Allergic and Environmentally Induced Asthma. 2023 Aug 7. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30252274/