Somatizarea – atunci când corpul suferă din cauza minții

Ce este somatizarea?

Somatizarea (tulburarea de somatizare [1]) se referă la procesul prin care suferința psihologică se manifestă sub formă de simptome fizice care nu pot fi explicate pe deplin printr-o afecțiune organică sau medicală subiacentă [2].

Simptomele somatice pot fi confundate cu cele ale unei boli reale. Somatizarea este deseori asociată cu o atenție excesivă asupra senzațiilor corporale și cu o tendință de a interpreta greșit aceste senzații ca indicatori ai unei boli fizice grave [3].

Care sunt caracteristicile somatizării?

De cele mai multe ori, somatizarea este determinată de simptome fizice fără o cauză medicală clară, având o componentă psihologică cu impact asupra funcționalității zilnice, iar acest fapt conduce la preocupări excesive ale pacienților referitoare la starea lor de sănătate [4].

Simptome fizice fără o cauză medicală clară

Simptomele sunt reale pentru pacient, dar ele nu au origini fiziologice sau patologice identificabile după o evaluare medicală amănunțită. Simptomele pot fi mai severe sau mai ușoare, sau fluctuante (apar și dispar după o anumită perioadă de timp) [5].

Componentă psihologică

Simptomele sunt adesea legate de stres emoțional, anxietate, depresie sau alți factori psihologici, chiar dacă pacientul nu este conștient de această conexiune [6].

Impact asupra funcționalității

Simptomele somatice produc disconfort semnificativ, pot afecta funcționarea zilnică, calitatea vieții profesionale și sociale, putând determina apariția unei stări de izolare. Somatizarea crește dizabilitatea independent de comorbiditate [7].

Preocupări excesive asupra sănătății

Pacienții pot manifesta o îngrijorare sau o anxietate disproporționată cu privire la simptome, adesea temându-se de boli grave. Pacienții sunt îngrijorați, își programează consultații medicale frecvente la mai mulți medici sau efectuează teste repetate, chiar dacă acestea nu confirmă temerile lor [8].

Care sunt principalele simptome ale somatizării?

Cele mai des întîlnite categorii de simptome ale somatizării [9,10] care nu au o cauză organică și nu sunt atribuite unor afecțiuni medicale specifice sunt:

• Oboseală cronică sau durere;
• Tulburări gastrointestinale (balonare, greață, etc);
• Durere toracică non-cardiacă (care imită un infarct miocardic);
• Simptome neurologice (amețeli, amorțeală).

Cum deosebim somatizările de bolile reale?

Diferențierea somatizării de bolile reale, organice, poate fi dificilă din cauza suprapunerii simptomelor somatice cu cele fizice, dar la o investigare medicală amănunțită, acestea nu indică o cauză organică identificabilă sau cunoscută [11].

Pe de altă parte, bolile reale, organice, au o bază fiziologică, care poate fi detectată prin teste sanguine, imagistică și alte evaluări clinice. Bolile urmează un tipar cunoscut și răspund la tratament.

Pentru a putea deosebi simptomele somatice de cele fizice [12], trebuie analizate mai multe criterii precum:

• Istoricul medical și debutul simptomelor;
• Testare pentru diagnosticare;
• Observarea răspunsului la tratament;
• Determinarea factorilor psihologici asociați;
• Observarea tipurilor de simptome.

Istoricul medical și debutul simptomelor

În cazul somatizării, simptomele pot fi cronice, difuze sau inconsistente cu afecțiunile medicale cunoscute, agravându-se mai ales la stresul emoțional, în timp ce în cazul bolilor reale, simptomele urmează un tipar sau un model ce poate fi asociat unei afecțiuni medicale cunoscute [13].

Testare pentru diagnosticare

În cazul somatizării, nu se găsește nicio cauză organică subiacentă în ciuda investigațiilor amănunțite, în timp ce în cazul bolilor reale, testele confirmă anomalii sau observații patologice [14].

Observarea răspunsului la tratament

În cazul somatizării, simptomele persistă sau fluctuează, răspunzând aleator sau deloc la tratamentul recomandat, în timp ce în bolile reale, simptomele, de obicei, se ameliorează cu un tratament medical adecvat [15].

Determinarea factorilor psihologici asociați

În cazul somatizării există o asociere semnificativă cu suferința psihologică (depresie, anxietate, traumă emoțională), în timp ce în cazul bolilor reale, factorii psihologici amintiți sunt secundari și corelați cu boala fizică (de exemplu, anxietate datorată durerii cronice) [16].

Observarea tipurilor de simptome

În cazul somatizării pot exista mai multe tipuri de simptome care se însumează neavând o explicație patologică unificatoare, în timp ce în cazul bolilor reale simptomele corespund cu tiparul cunoscut al bolii. Simptomele pot fi variate precum dureri, oboseală, greață, amețeală, probleme digestive, tulburări menstruale, probleme respiratorii sau de piele [17].

Un diagnostic de somatizare nu înseamnă că trebuie ignorate simptomele; aceste simptome sunt reale și au un impact semnificativ asupra calității vieții pacientului. Excludeți întotdeauna cauzele organice cu teste diagnostice adecvate înainte de a atribui simptomele somatizării.

Un exemplu de simptome de somatizare comparate cu simptomele unor boli reale, este prezentat în tabelul următor:

Simptome de somatizare (de origine psihogenă)

Simptome ale unei boli fizice

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți oricare din aceste simptome și nu sunteți siguri dacă sunt ale unei boli fizice sau ale unei afecțiuni psihologice, programați-vă acum la o consultație neurologică, contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Nu încercați să vă diagnosticați singuri ! Întotdeauna apelați sfatul specialiștilor, indiferent de natura simptomelor. Deși cauza simptomelor dumneavoastră nu este clară în acest moment, acest fapt nu înseamnă că simptomele nu sunt reale sau importante.

Concluzii

Prin combinarea empatiei, a îngrijirii bazate pe dovezi și a sprijinului psihosocial, pacienții se pot simți auziți și sprijiniți în timp ce lucrează pentru îmbunătățirea sănătății și funcționalității.

Tratamentul pentru somatizare include deseori terapii psihologice (de exemplu, terapia cognitiv-comportamentală) și gestionarea factorilor de stres, alături de ameliorarea simptomatică. Gestionarea simptomelor variabile sau neidentificate necesită o abordare sensibilă, multifațetată, concentrându-se pe bunăstarea pacientului, investigând amănunțit cauzele potențiale.

Este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evitându-se apariția complicațiilor.

Referințe

1. D’Souza RS, Hooten WM. Somatic Symptom Disorder. 2023 Mar 13. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30335286/
2. Mayou R. Somatization. Psychother Psychosom. 1993;59(2):69-83. doi: 10.1159/000288650. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8332705/
3. Lipowski ZJ. Somatization: the experience and communication of psychological distress as somatic symptoms. Psychother Psychosom. 1987;47(3-4):160-7. doi: 10.1159/000288013. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3333284/
4. Busch FN. Clinical approaches to somatization. J Clin Psychol. 2014 May;70(5):419-27. doi: 10.1002/jclp.22086. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24677173/
5. Tavel ME. Somatic symptom disorders without known physical causes: one disease with many names? Am J Med. 2015 Oct;128(10):1054-8. doi: 10.1016/j.amjmed.2015.04.041. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26031885/
6. Smakowski A, Hüsing P, Völcker S, Löwe B, Rosmalen JGM, Shedden-Mora M, Toussaint A. Psychological risk factors of somatic symptom disorder: A systematic review and meta-analysis of cross-sectional and longitudinal studies. J Psychosom Res. 2024 Jun;181:111608. doi: 10.1016/j.jpsychores.2024.111608. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38365462/
7. Harris AM, Orav EJ, Bates DW, Barsky AJ. Somatization increases disability independent of comorbidity. J Gen Intern Med. 2009 Feb;24(2):155-61. doi: 10.1007/s11606-008-0845-0. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2629001/
8. Micoulaud-Franchi JA, Quilès C. Hypocondrie : souci excessif pour sa santé ou trouble à symptomatologie somatique ? [Hypochondria: excessive health concern disorder or somatic symptom disorder?]. Rev Prat. 2019 Feb;69(2):205-206. French. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30983227/
9. Kellner R. Hypochondriasis and somatization. JAMA. 1987 Nov 20;258(19):2718-22. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3312664/
10. Millington GWM, Shobajo MT, Wall J, Jafferany M. Somatization in dermatology. Skin Health Dis. 2022 Sep 29;2(4):e164. doi: 10.1002/ski2.164. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36479272/
11. van der Heijden H, Goldman M, Ray A, Golden E, Petty CR, Deaso E, Hojlo M, Sethna N, Glahn DC, Gonzalez-Heydrich J, Upadhyay J. Characterization of pain and somatization and its relationship with psychopathology in early onset psychosis. J Psychiatr Res. 2024 Nov;179:77-82. doi: 10.1016/j.jpsychires.2024.09.006. Epub 2024 Sep 7. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39260111/
12. Dimsdale JE. Research on Somatization and Somatic Symptom Disorders: Ars longa, vita brevis. Psychosom Med. 2017 Nov/Dec;79(9):971-973. doi: 10.1097/PSY.0000000000000533. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5675784/
13. Katon W, Lin E, Von Korff M, Russo J, Lipscomb P, Bush T. Somatization: a spectrum of severity. Am J Psychiatry. 1991 Jan;148(1):34-40. doi: 10.1176/ajp.148.7.A34. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1984704/
14. Noyes R Jr, Holt CS, Kathol RG. Somatization. Diagnosis and management. Arch Fam Med. 1995 Sep;4(9):790-5. doi: 10.1001/archfami.4.9.790. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7647946/
15. Somashekar B, Jainer A, Wuntakal B. Psychopharmacotherapy of somatic symptoms disorders. Int Rev Psychiatry. 2013 Feb;25(1):107-15. doi: 10.3109/09540261.2012.729758. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23383672/
16. Mewes R. Recent developments on psychological factors in medically unexplained symptoms and somatoform disorders. Front Public Health. 2022 Nov 4;10:1033203. doi: 10.3389/fpubh.2022.1033203. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9672811/
17. Creed FH, Davies I, Jackson J, Littlewood A, Chew-Graham C, Tomenson B, Macfarlane G, Barsky A, Katon W, McBeth J. The epidemiology of multiple somatic symptoms. J Psychosom Res. 2012 Apr;72(4):311-7. doi: 10.1016/j.jpsychores.2012.01.009. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22405227/