Cum recunoaștem autismul?

Cum recunoaștem autismul?

Autismul, cunoscut sub denumirea de tulburare de spectru autist (TSA), se manifestă prin dificultăți persistente în comunicarea și interacțiunea socială, comportamente repetitive și interese restrânse. Totuși, modul în care aceste trăsături se exprimă poate varia semnificativ în funcție de vârstă. La copii, semnele devin vizibile prin întârzieri în dezvoltare, cum ar fi lipsa vorbirii, evitarea contactului vizual sau gesturi repetitive, iar diagnosticarea presupune observarea atentă a acestor comportamente și folosirea unor instrumente specifice precum ADOS sau M-CHAT [1].

La adulți, identificarea autismului este mai complexă, întrucât multe simptome pot fi mascate de strategii sociale învățate de-a lungul vieții, necesitând o analiză detaliată a istoricului personal și a dificultăților de integrare socială. Indiferent de vârstă, recunoașterea timpurie a semnelor este esențială pentru a oferi sprijin adecvat și intervenție specializată [2].

Deși trăsăturile principale ale autismului – dificultăți în interacțiunea socială, comunicare și comportamente repetitive – rămân constante în funcție de vârstă, metodele de diagnostic diferă în funcție de contextul de dezvoltare. La copii este necesară observarea întârzierilor de dezvoltare, în timp ce la adulți, diagnosticul se pune în baza tiparelor de comportament de pe tot parcursul vieții pentru a se putea elabora strategii compensatorii [3].

Cum recunoaștem autismul la copii?

TSA este de obicei diagnosticată în copilărie încă de la vârsta de 18 luni, dar cei mai mulți copii sunt diagnosticați mai târziu, deoarece părinții nu identifică semnele autismului. Procesul de diagnostic implică mai mulți pași [4]:

Monitorizare și observare

Părinții, pediatrii și/sau îngrijitorii au nevoie să urmărească etapele de dezvoltare (de exemplu, bolboroseli, indicarea cu degetul, răspunsul la numele lor) în timpul controalelor de rutină [5]. La vizitele de control al copilului (la o vârstă între 18 și 24 luni), pediatrii pot utiliza instrumente precum M-CHAT (lista de verificare modificată pentru autism la copii mici [6]) în vederea evaluării probabilității autismului.

Identificarea semnelor autismului la copii

• Dificultăți în interacțiunea socială (contact vizual evitat, implicare limitată cu colegii);
• Întârzierea vorbirii sau a comunicării nonverbale (uneori până la vârsta de 4 ani);
• Interese restrânse (preocupări ciudate, diferite de cele ale colegilor);
• Comportamente repetitive (fluturarea mâinilor, alinierea jucăriilor, etc);
• Sensibilități senzoriale (tulburare la anumite sunete sau texturi).

Dacă sunt identificate una sau mai multe semne atunci copilul necesită să fie evaluat de către specialiști precum pediatri specializați în dezvoltare, neurologi sau psihologi infantili [7]. Aceasta necesită o anamneză detaliată, testare standardizată și alte observații.

• Colectarea de informații (de la părinți despre dezvoltarea timpurie și comportament);
• Testare standardizată folosind:
  • ADOS (Autism Diagnostic Observation Schedule – Program de observare și diagnosticare a autismului [8]),
  • ADI-R (Autism Diagnostic Interview-Revised – Interviu pentru diagnostic al autismului – Revizuit [9]).
• Observații suplimentare:
  • Urmărirea interacțiunii copilului în diverse contexte,
  • Evaluări pentru afecțiuni conexe (dizabilități intelectuale, ADHD, întârzieri de limbaj),
  • Teste de auz sau vedere (pentru a exclude alte cauze ale întârzierilor de dezvoltare)

Resurse și suport pentru pacienți

În cazul în care copilul dumneavoastră manifestă semne de autism sau dacă sunteți o persoană adultă și bănuiți că ați putea avea autism, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Cum se diagnostichează autismul la adulți?

Diagnosticul autismului la adulți este mai complex, deoarece aceștia, de cele mai multe ori, au dezvoltat strategii compensatorii sau simptome mascate în timp [10].

Adulții pot solicita un diagnostic din cauza dificultăților pe care le observă în: contextul relațiilor sociale, la locul de muncă sau persistența lipsei de empatie față de cei apropiați. Uneori, diagnosticul este sugerat de către un terapeut sau un alt membru al familiei [11].

Identificarea semnelor autismului la adulți

Acestea sunt variate și se manifestă multifactorial precum:

• Dificultăți în formarea sau menținerea relațiilor sociale;
• Preferință pentru activități de rutină;
• Dificultăți de adaptare la schimbare;
• Interese sau hobby-uri profunde, concentrate;
• Probleme de procesare senzorială, (disconfortul la anumite lumini, sunete sau texturi);
• Dificultăți la integrarea socială la locul de muncă;
• Dificultăți legate de educație.

În cadrul procesului de diagnostic, evaluatorul consemnează un istoric detaliat al dezvoltării, implicând adesea membrii familiei pentru a oferi context [12]. Evaluarea necesită câteva instrumente simple pentru determinarea intensității TSA care ajută și la identificarea trăsăturilor principale:

• AQ (Coeficientul de spectru autist [13]),
• RAADS-R (Scala de diagnostic Ritvo Autism Asperger [14]).

Specialiștii pot utiliza și instrumente structurate asemănătoare celor pentru copii, cum ar fi ADOS-2, adaptate comportamentelor adulților [15].

Care sunt dificultățile diagnosticării autismului la adulți?

Simptomele se pot suprapune cu afecțiuni precum anxietatea, depresia sau ADHD. Deasemenea, lipsa accesului la istoricul dezvoltării poate împiedica realizarea unui diagnostic precis. Mascarea socială (în special la femei și grupurile marginalizate), poate oculta unele trăsături autiste [16].

• Simptome suprapuse;
• Lipsa istoricului dezvoltării;
• Mascare socială.

Care sunt recomandările post diagnostic la adulți?

Adulții beneficiază adesea de intervenții personalizate, terapie sau aderarea la grupuri de sprijin. Diagnosticul poate oferi claritate și poate ajuta la accesarea adaptărilor la locul de muncă sau în mediile educaționale [17].

Concluzii

Diagnosticarea unui copil cu TSA este o preocupare frecventă în rândul părinților. Deseori se clasează pe primul loc în lista celor mai neplăcute diagnostice, chiar dacă nu este o boală gravă sau terminală.

De obicei, autismul este permanent, deși există cazuri în care adulții îl depășesc sau îl ameliorează. Astfel, simptomele autismului se pot schimba și se schimbă odată cu vârsta.

Adulții cu TSA au aptitudini la care sunt foarte buni, dar și confruntări serioase în realizarea anumitor sarcini. A fi autist nu înseamnă că nu puteți avea prieteni, să aveți relații sau să găsiți un loc de muncă potrivit.

Dar pentru toate acestea s-ar putea să aveți nevoie de ajutor suplimentar și din acest motiv, este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției psihologice poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung.

Referințe

1. Joon P, Kumar A, Parle M. What is autism? Pharmacol Rep. 2021 Oct;73(5):1255-1264. doi: 10.1007/s43440-021-00244-0. Epub 2021 Mar 10. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7082249/
2. Hodges H, Fealko C, Soares N. Autism spectrum disorder: definition, epidemiology, causes, and clinical evaluation. Transl Pediatr. 2020 Feb;9(Suppl 1):S55-S65. doi: 10.21037/tp.2019.09.09. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7082249/
3. Lordan R, Storni C, De Benedictis CA. Autism Spectrum Disorders: Diagnosis and Treatment. In: Grabrucker AM, editor. Autism Spectrum Disorders [Internet]. Brisbane (AU): Exon Publications; 2021 Aug 20. Chapter 2. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK573609/
4. Okoye C, Obialo-Ibeawuchi CM, Obajeun OA, Sarwar S, Tawfik C, Waleed MS, Wasim AU, Mohamoud I, Afolayan AY, Mbaezue RN. Early Diagnosis of Autism Spectrum Disorder: A Review and Analysis of the Risks and Benefits. Cureus. 2023 Aug 9;15(8):e43226. doi: 10.7759/cureus.43226. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37692637/
5. Hus Y, Segal O. Challenges Surrounding the Diagnosis of Autism in Children. Neuropsychiatr Dis Treat. 2021 Dec 3;17:3509-3529. doi: 10.2147/NDT.S282569. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34898983/
6. Dumont-Mathieu T, Fein D. Screening for autism in young children: The Modified Checklist for Autism in Toddlers (M-CHAT) and other measures. Ment Retard Dev Disabil Res Rev. 2005;11(3):253-62. doi: 10.1002/mrdd.20072. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16161090/
7. Barger B, Rice C, Wolf R, Roach A. Better together: Developmental screening and monitoring best identify children who need early intervention. Disabil Health J. 2018 Jul;11(3):420-426. doi: 10.1016/j.dhjo.2018.01.002. Epub 2018 Feb 2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29459217/
8. Lord C, Rutter M, Goode S, Heemsbergen J, Jordan H, Mawhood L, Schopler E. Autism diagnostic observation schedule: a standardized observation of communicative and social behavior. J Autism Dev Disord. 1989 Jun;19(2):185-212. doi: 10.1007/BF02211841. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2745388/
9. Lord C, Rutter M, Le Couteur A. Autism Diagnostic Interview-Revised: a revised version of a diagnostic interview for caregivers of individuals with possible pervasive developmental disorders. J Autism Dev Disord. 1994 Oct;24(5):659-85. doi: 10.1007/BF02172145. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7814313/
10. Autism spectrum disorder in adults: diagnosis and management. London: National Institute for Health and Care Excellence (NICE); 2021 Jun 14. (NICE Clinical Guidelines, No. 142.) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554918/
11. Huang Y, Arnold SR, Foley KR, Trollor JN. Diagnosis of autism in adulthood: A scoping review. Autism. 2020 Aug;24(6):1311-1327. doi: 10.1177/1362361320903128. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32106698/
12. Roy M, Strate P. Autism Spectrum Disorders in Adulthood-Symptoms, Diagnosis, and Treatment. Dtsch Arztebl Int. 2023 Feb 10;120(6):87-93. doi: 10.3238/arztebl.m2022.0379. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36507695/
13. Baron-Cohen S, Wheelwright S, Skinner R, Martin J, Clubley E. The autism-spectrum quotient (AQ): evidence from Asperger syndrome/high-functioning autism, males and females, scientists and mathematicians. J Autism Dev Disord. 2001 Feb;31(1):5-17. doi: 10.1023/a:1005653411471. Erratum in: J Autism Dev Disord 2001 Dec;31(6):603. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11439754/
14. Sturm A, Huang S, Bal V, Schwartzman B. Psychometric exploration of the RAADS-R with autistic adults: Implications for research and clinical practice. Autism. 2024 Sep;28(9):2334-2345. doi: 10.1177/13623613241228329. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38305196/
15. Maddox BB, Brodkin ES, Calkins ME, Shea K, Mullan K, Hostager J, Mandell DS, Miller JS. The Accuracy of the ADOS-2 in Identifying Autism among Adults with Complex Psychiatric Conditions. J Autism Dev Disord. 2017 Sep;47(9):2703-2709. doi: 10.1007/s10803-017-3188-z. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5813679/
16. Kiehl I, Pease R, Hackmann C. The adult experience of being diagnosed with autism spectrum disorder: A qualitative meta-synthesis. Autism. 2024 May;28(5):1060-1074. doi: 10.1177/13623613231220419. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38360530/
17. Norris JE, Harvey R, Hull L. Post-diagnostic support for adults diagnosed with autism in adulthood in the UK: A systematic review with narrative synthesis. Autism. 2025 Feb;29(2):284-309. doi: 10.1177/13623613241273073. Epub 2024 Sep 10. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39253875/