Cum ne sabotează oboseala funcțiile executive?

Cum oboseala ne sabotează funcțiile executive?

Oboseala ne sabotează funcțiile executive deoarece afectează lobii frontali ai creierului, unde sunt concentrate aceste funcții, reducând activitatea neuronală, comunicarea între neuroni și fluxul sanguin cerebral. Acest fapt ne micșorează atenția, ne reduce capacitatea de autoreglare emoțională, scăzând randamentul rezolvării unor sarcini complexe, și durata de concentrare mintală.

Tuturor ne-am place să credem că alegerile noastre sunt ghidate de rațiune, logică și reflecție atentă. Cu toate acestea, cercetările în psihologia cognitivă și neuroștiințe demonstrează că procesele noastre decizionale sunt fragile și depind în mare măsură de starea creierului nostru.

În termeni practici, aceasta înseamnă că o persoană obosită este mult mai predispusă să facă alegeri proaste, să acționeze impulsiv și să gestioneze greșit sarcinile.

Legătura dintre oboseală și scăderea planificării și a judecății

Printre cei mai importanți factori care perturbă luarea unor decizii solide se numără oboseala. Atunci când creierul este obosit, funcțiile sale executive – capacitățile responsabile de planificare, autocontrol, judecată și rezolvarea problemelor – devin compromise [1].

Astfel, oboseala subminează cortexul prefrontal, eficiența neuronală scade, ceea ce face mai dificilă evaluarea alternativelor, prevederea consecințelor și menținerea obiectivelor pe termen lung. Prin urmare, persoanele obosite se bazează pe răspunsuri obișnuite determinate de emoții, în locul raționamentului.

Oboseala mintală s-a dovedit a fi una dintre cauzele principale ale scăderii productivității și a performanței cognitive generale, prin diminuarea capacității unui individ de a inhiba răspunsurile, de a procesa informațiile și de a fi atent [2].

Acest lucru ilustrează faptul că oboseala nu numai că reduce energia, ci degradează activ arhitectura noastră cognitivă pentru planificare și judecată. Oboseala mintală afectează controlul selectiv, menținând în același timp sarcinile cognitive mai simple [3].

Oboseala diminuează capacitatea de a susține acțiunile direcționate către obiective – rezultând un comportament perseverant, rigid, impulsiv sau distrugător [4].

Mai multe studii de neuroimagistică confirmă faptul că efortul cognitiv prelungit reduce implicarea cortexului prefrontal, creându-se mai multe erori și răspunsuri lente [5].

Aceste descoperiri subliniază faptul că oboseala compromite funcțiile executive prin reducerea eficienței planificării, împiedicarea luării deciziilor adaptive și creșterea dependenței de răspunsuri obișnuite sau automate.

Exemple ale consecințelor oboselii

Oboseala se manifestă în diverse scenarii practice, cele mai des întîlnite fiind următoarele:

Decizii financiare impulsive

Un creier obosit se luptă cu satisfacția întârziată, făcând mai ușoară cedarea în fața lucrurilor inutile sau a alegerilor de investiții proaste. Aceasta favorizează un autocontrol redus în luarea deciziilor economice [6].

Iritabilitate și nerăbdare față de ceilalți

Oboseala slăbește reglarea emoțională, favorizând iritabilitate și conflicte în relațiile personale și profesionale. Epuizarea mentală subminează autocontrolul și crește ostilitatea.

Pe termen lung, oboseala poate favoriza un comportament agresiv și necooperant în timpul îndeplinirii unor sarcini sociale [7].

Amânare și comportament de alegere implicită

Oboseala decizională se manifestă prin comportament de evitare, alegerea implicită a opțiunilor mai ușoare sau obișnuite și disponibilitate redusă a planificarii sau luarea unor decizii complexe [8].

Persistență redusă și impulsivitate crescută

Oboseala decizională afectează raționamentul, diminuând perseverența fizică și cognitivă. Studiile au demonstrat că persoanele obosite au o impulsivitate mai mare și o rezistență mai mică la factorii de stres după sarcini decizionale prelungite [9].

Alegeri alimentare nesănătoase

Cercetările arată că persoanele cu probleme de somn doresc alimente bogate în calorii, reflectând o decădere a autocontrolului [10].

Conștientizare redusă a siguranței

De la erori de conducere a autovehiculelor la accidente de muncă, oboseala crește probabilitatea de a trece cu vederea pericolul de a subestima riscurile [11].

Aceste exemple reflectă din viața reală: de la multele impulsuri sau amânare la relații deteriorate și luarea unor decizii de stres deficitare în condiții de stres.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă vă confruntați cu oricare din aceste probleme și bănuiți că ați avea nevoie de strategii practice pentru gestionarea oboselii și protejarea funcției executive, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

De ce avem nevoie de somn neîntrerupt?

În toate grupele de vârstă, o continuitate mai mare a somnului a fost asociată cu o performanță cognitivă mai bună. În cazul vârstnicilor, somnul neîntrerupt a evidențiat un control inhibitor mai bun, corelat cu o memorie și fluență verbală mai bune [12].

De ce somnul trebuie să aibe o durată optimă, cuprinsă între 6 și 8 ore?

Datele culese de la aproape o jumătate de milion de adulți și vârstnici arată că aproximativ șapte ore de somn pe noapte, reprezintă o durată optimă a somnului, fiind asociate cu cea mai înaltă performanță cognitivă. Performanța scade pentru fiecare oră sub și peste această durată de somn [13].

Care sunt efectele privării de somn asupra cogniției?

Gradul în care privarea de somn afectează un anumit proces cognitiv poate depinde de mai mulți factori, precum magnitudinea declinului global al vigilenței și atenției generale, gradul în care funcția cognitivă specifică depinde de rețelele de procesare a emoțiilor și altele [14].

Soluții pentru gestionarea oboselii și protejarea funcției executive

Programați sarcinile importante dimineața

Deoarece energia mintală atinge vârful mai devreme în timpul zilei, abordarea sarcinilor complexe și a deciziilor critice înainte ca oboseala să se acumuleze să ducă la rezultate mai bune. Energia cognitivă este cea mai mare la începutul zilei [15].

Folosiți pauze regulate

Pauzele scurte în timpul muncii prelungite îmbunătățesc concentrarea și previn epuizarea mintală care conduce la erori și decizii slabe. Pauzele periodice refac resursele cognitive și întrerup acumularea oboselii care diminuează calitatea luării deciziilor [16].

Prioritizați somnul de calitate, evitând alcoolul și substanțele psihoactive

Programele constante de somn, expunerea redusă la ecrane strălucitoare [17] înainte de culcare și crearea unui mediu odihnitor contribuie la un somn mai profund și mai odihnitor. Evitați folosirea substanțelor psihoactive și consumul de alcool [18] care pot perturba somnul REM.

REM (Rapid Eye Movements) este o etapă a somnului caracterizată prin activitate cerebrală crescută, creșterea ritmului cardiac și a respirației și vise intense.

Folosiți strategii suplimentare pentru o mai bună gestionare a somnului

Exercițiile fizice, practicile de mindfulness și planificarea volumului de muncă îmbunătățesc funcțiile cognitive. Astfel, tehnica de mindfulness poate fi eficientă în tratarea tulburărilor de somn [19].

Studiile arată că activitatea fizică constantă duce la o instalare mai rapidă a somnului și la o durată îmbunătățită [20]. Echilibrul dintre muncă și somn, în baza unei planificări organizate, este fundamental pentru îmbunătățirea performanței și a nivelului stării de veghe la locul de muncă [21].

Adoptați rutine decizionale simplificate

Este cunoscut faptul că reducerea încărcării cognitive zilnice, prin atribuirea unor priorități sau automatizarea deciziilor contribuie la prevenirea epuizării [22].

Înțelegerea factorilor care stau la baza problemelor de somn este esențială în dezvoltarea unor strategii de prevenție și intervenție pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea tuturor persoanelor [23].

Concluzii

Somnul este indispensabil pentru restabilirea sistemelor neuronale care susțin funcțiile executive iar oboseala nu este un inconvenient minor.

Oboseala reprezintă o amenințare fundamentală la adresa funcțiilor executive ale creierului. Prin afectarea planificării, a judecății și a autocontrolului, oboseala ne sabotează viața de zi cu zi și obiectivele pe termen lung.

Din acest motiv, este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției interdisciplinare are un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung.

Referințe

1. Pignatiello GA, Martin RJ, Hickman RL Jr. Decision fatigue: A conceptual analysis. J Health Psychol. 2020 Jan;25(1):123-135. doi: 10.1177/1359105318763510. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6119549/
2. Kunasegaran K, Ismail AMH, Ramasamy S, Gnanou JV, Caszo BA, Chen PL. Understanding mental fatigue and its detection: a comparative analysis of assessments and tools. PeerJ. 2023 Aug 23;11:e15744. doi: 10.7717/peerj.15744. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10460155/
3. van der Linden D, Frese M, Meijman TF. Mental fatigue and the control of cognitive processes: effects on perseveration and planning. Acta Psychol (Amst). 2003 May;113(1):45-65. doi: 10.1016/s0001-6918(02)00150-6. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12679043/
4. Dimitri van der Linden, Michael Frese, Theo F Meijman, Mental fatigue and the control of cognitive processes: effects on perseveration and planning, Acta Psychologica, Volume 113, Issue 1, 2003, Pages 45-65, ISSN 0001-6918, https://doi.org/10.1016/S0001-6918(02)00150-6. Available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0001691802001506
5. Master SL, Li S, Curtis CE. Trying harder: how cognitive effort sculpts neural representations during working memory. bioRxiv [Preprint]. 2023 Dec 8:2023.12.07.570686. doi: 10.1101/2023.12.07.570686. Update in: J Neurosci. 2024 Jul 10;44(28):e0060242024. doi: 10.1523/JNEUROSCI.0060-24.2024. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10723420/
6. Blain, B., Hollard, G., & Pessiglione, M. (2016). Neural mechanisms underlying the impact of daylong cognitive work on economic decisions. Proceedings of the National Academy of Sciences, 113(25), 6967–6972. doi: 10.1073/pnas.1520527113. Available at: https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.1520527113
7. Ordali E, Marcos-Prieto P, Avvenuti G, Ricciardi E, Boncinelli L, Pietrini P, Bernardi G, Bilancini E. Prolonged exertion of self-control causes increased sleep-like frontal brain activity and changes in aggressivity and punishment. Proc Natl Acad Sci U S A. 2024 Nov 19;121(47):e2404213121. doi: 10.1073/pnas.2404213121. Epub 2024 Nov 11. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11588117/
8. Pignatiello GA, Martin RJ, Hickman RL Jr. Decision fatigue: A conceptual analysis. J Health Psychol. 2020 Jan;25(1):123-135. doi: 10.1177/1359105318763510. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6119549/
9. Grignoli N, Manoni G, Gianini J, Schulz P, Gabutti L, Petrocchi S. Clinical decision fatigue: a systematic and scoping review with meta-synthesis. Fam Med Community Health. 2025 Feb 8;13(1):e003033. doi: 10.1136/fmch-2024-003033. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39922690/
10. Rangel A. Regulation of dietary choice by the decision-making circuitry. Nat Neurosci. 2013 Dec;16(12):1717-24. doi: 10.1038/nn.3561. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4053793/
11. Cunningham TR, Guerin RJ, Ferguson J, Cavallari J. Work-related fatigue: A hazard for workers experiencing disproportionate occupational risks. Am J Ind Med. 2022 Nov;65(11):913-925. doi: 10.1002/ajim.23325. Epub 2022 Jan 27. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9325913/
12. Wilckens KA, Woo SG, Kirk AR, Erickson KI, Wheeler ME. Role of sleep continuity and total sleep time in executive function across the adult lifespan. Psychol Aging. 2014 Sep;29(3):658-65. doi: 10.1037/a0037234. PMID: 25244484; Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25244484/
13. Tai XY, Chen C, Manohar S, Husain M. Impact of sleep duration on executive function and brain structure. Commun Biol. 2022 Mar 3;5(1):201. doi: 10.1038/s42003-022-03123-3. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35241774/
14. Killgore WD. Effects of sleep deprivation on cognition. Prog Brain Res. 2010;185:105-29. doi: 10.1016/B978-0-444-53702-7.00007-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21075236/
15. Oh KT, Ko J, Shin J, Ko M. Using Wake-Up Tasks for Morning Behavior Change: Development and Usability Study. JMIR Form Res. 2022 Sep 21;6(9):e39497. doi: 10.2196/39497. Erratum in: JMIR Form Res. 2022 Oct 3;6(10):e42926. doi: 10.2196/42926. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9529170/
16. Gale JT, Haszard JJ, Wei DL, Taylor RW, Peddie MC. Evening regular activity breaks extend subsequent free-living sleep time in healthy adults: a randomised crossover trial. BMJ Open Sport Exerc Med. 2024 Jul 16;10(3):e001774. doi: 10.1136/bmjsem-2023-001774. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39027425/
17. Silvani MI, Werder R, Perret C. The influence of blue light on sleep, performance and wellbeing in young adults: A systematic review. Front Physiol. 2022 Aug 16;13:943108. doi: 10.3389/fphys.2022.943108. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9424753/
18. Leger D, Andler R, Richard JB, Nguyen-Thanh V, Collin O, Chennaoui M, Metlaine A. Sleep, substance misuse and addictions: a nationwide observational survey on smoking, alcohol, cannabis and sleep in 12,637 adults. J Sleep Res. 2022 Oct;31(5):e13553. doi: 10.1111/jsr.13553. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35088480/
19. Rusch HL, Rosario M, Levison LM, Olivera A, Livingston WS, Wu T, Gill JM. The effect of mindfulness meditation on sleep quality: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Ann N Y Acad Sci. 2019 Jun;1445(1):5-16. doi: 10.1111/nyas.13996. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6557693/
20. Alnawwar MA, Alraddadi MI, Algethmi RA, Salem GA, Salem MA, Alharbi AA. The Effect of Physical Activity on Sleep Quality and Sleep Disorder: A Systematic Review. Cureus. 2023 Aug 16;15(8):e43595. doi: 10.7759/cureus.43595. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10503965/
21. Takahashi M. Prioritizing sleep for healthy work schedules. J Physiol Anthropol. 2012 Mar 13;31(1):6. doi: 10.1186/1880-6805-31-6. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3375037/
22. Ehrmann DE, Gallant SN, Nagaraj S, Goodfellow SD, Eytan D, Goldenberg A, Mazwi ML. Evaluating and reducing cognitive load should be a priority for machine learning in healthcare. Nat Med. 2022 Jul;28(7):1331-1333. doi: 10.1038/s41591-022-01833-z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35641825/
23. Wang Y, Lin H, Liu X, Zhu B, He M, Chen C. Associations between capacity of cognitive control and sleep quality: a two-wave longitudinal study. Front Psychol. 2024 Jun 17;15:1391761. doi: 10.3389/fpsyg.2024.1391761. PMID: 38952828; Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11216015/