Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o afecțiune mintală complexă, care modelează semnificativ modul în care indivizii percep, interpretează și răspund la realitate. Pacienții cu TOC au gânduri intruzive (obsesii) și comportamente acte mentale repetitive (compulsii) [1].

Astfel, TOC poate estompa granița dintre conștientizarea rațională și frica internă copleșitoare. De exemplu, un pacient cu TOC știe că un comportament compulsiv este irațional și nu are sens logic, dar nu poate împiedica acțiunea deoarece simte că trebuie să o facă „pentru orice eventualitate” [2,3].

Cauza exactă a TOC nu este suficient de bine cunoscută [4], dar există o serie de factori de risc genetici, biologici, emoționali și de mediu care contribuie la apariția TOC.

Din acest motiv, diagnosticarea TOC necesită evaluări multidisciplinare [5] care să excludă alte afecțiuni care au simptome comune cu TOC.

Cu toate acestea, pacienții cu TOC pot avea o îmbunătățire a calității vieții, corelată cu ameliorarea simptomelor, dacă primesc îngrijirea personalizată de care au nevoie [6].

Care sunt simptomele tulburării obsesiv-compulsive?

Simptomele TOC se împart în două categorii principale [7]: obsesii și compulsii.

Obsesiile sunt gânduri, impulsuri sau imagini persistente, intruzive [8], care produc suferință, precum:

• Frica de contaminare (germeni, murdărie, boală),
• Frica de autovătămare nonsuicidară [9],
• Gânduri nedorite violente, sexuale sau religioase,
• Nevoie excesivă de simetrie sau exactitate,
• Neîncredere (de exemplu, „Am încuiat ușa?”).

Compulsiile sunt comportamente repetitive sau acte mentale [10] efectuate pentru a reduce anxietatea cauzată de obsesii precum:

• Curățenie excesivă sau spălare pe mâini,
• Verificare (încuietori, electrocasnice),
• Numărare, atingere ușoară sau repetare silențioasă a cuvintelor,
• Aranjarea obiectelor într-o ordine specifică,
• Căutarea reasigurării din partea celorlalți.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă observați că aveți una sau mai multe din simptomele menționate și bănuiți că ar putea fi vorba de tulburare obsesiv-compulsivă, o evaluare poate fi utilă pentru a înțelege cauzele și a primi recomandări personalizate. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

De ce apare tulburarea obsesiv-compulsivă și care sunt factorii de risc?

TOC nu are o cauză clară, dar apariția ei poate fi analizată și înțeleasă pe baza interacțiunilor unor factori de risc, precum:

• Predispoziție genetică,
• Factori biologici,
• Factori psihologici,
• Factori de mediu.

Predispoziția genetică

Pacienții cu antecedente familiale de TOC au un risc crescut de a dezvolta această tulburare, ceea ce sugerează prezența unei componente ereditare, transmisă mai ales de la rudele de grad I (părinți, frați) [13].

Factorii biologici

Factorii biologici se referă la modificări structurale ale creierului și dezechilibre ale anumitor neurotransmițători (având rol în comunicarea neuronală), favorizând comportamentele repetitive și gândurile intruzive [14].

Factorii psihologici

Factorii psihologici și emoționali includ personalitatea rigidă, perfecționistă, nevoia de control, distorsiuni cognitive (exagerarea pericolului), dar și convingeri maladaptative precum responsabilitatea exagerată și intoleranța la incertitudine [15,16]. Riscul este crescut dacă pacientul suferă și de tulburări de anxietate, depresie sau tulburări de tic [17].

Factorii de mediu

Factorii de mediu pot acționa mai ales ca declanșatori, pe fondul unei predispoziții genetice sau a altor afecțiuni existente [18]. Factorii de mediu care contribuie la TOC sunt:

• Evenimente de viață stresante sau traumatice [19] (inclusiv pandemii [20], războaie [21]),
• Experiențe din copilărie [22] care implică disciplină strictă sau așteptări mari,
• Comportamente învățate (de exemplu, asocierea ritualurilor cu siguranța),
• Anumite infecții cu streptococ (la copii) [23],
• Complicații în timpul sarcinii sau la naștere [24].

Acești factori măresc sensibilitatea la amenințare și incertitudine, creierul interpretând situațiile inofensive ca fiind periculoase, iar riscurile improbabile părând a fi iminente și catastrofale [25].

Cum se diagnostichează tulburarea obsesiv-compulsivă?

Diagnosticul TOC este efectuat de către profesioniști din domeniul sănătății mintale și se bazează pe criteriile descrise în DSM-5 [26] (Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale) care confirmă boala dacă:

• Sunt observate obsesii și/sau convulsii,
• Simptomele se manifestă mai mult de o oră pe zi,
• Stresul este semnificativ afectând funcționarea zilnică,
• Simptomele nu sunt explicate de alte afecțiuni sau consum de substanțe psihoactive.

Pentru verificarea criteriilor enumerate, clinicienii folosesc interviuri structurate și instrumente de evaluare, precum:

• Scala Yale-Brown pentru tulburarea obsesiv-compulsivă (Y-BOCS) [27],
• Interviuri clinice structurate care explorează tiparele și severitatea simptomelor, factorii declanșatori [28],
• Examene și teste pentru a exclude alte cauze [29].

Unii pacienți pot ascunde simptomele din teama de a fi judecați sau rușine [30]. Cu toate acestea, diagnosticul îi ajută să înțeleagă faptul că experiențele lor fac parte dintr-o afecțiune recunoscută, putându-se restabili o anumită claritate cu privire la ceea ce este „real” versus ceea ce este determinat de TOC.

Ce alte afecțiuni sunt asemănătoare cu tulburarea obsesiv-compulsivă?

Mai multe afecțiuni de sănătate mintală au caracteristici comune cu TOC, îngreunând stabilirea diagnosticului precum:

• Tulburare de anxietate generalizată (implică îngrijorare dar gândurile se referă la evenimente din viața reală) [31];
• Tulburare dismorfică corporală (preocuparea obsesivă pentru un defect fizic imaginar sau minor, invizibil pentru ceilalți) [32];
• Tulburare de acumulare (dificultatea de a se despărți de obiecte, din cauza unei nevoi percepute de a le salva) [33];
• Trichotilomania (tulburare de smulgere a părului) [34];
• Tulburări psihotice (de exemplu schizofrenie) [35].

În TOC, intuiția este păstrată (pacienții știu că temerile lor sunt excesive), în timp ce în tulburările psihotice, intuiția este absentă. TOC se manifestă printr-o stare de tensiune între ”a ști” și ”a simți”. Acest lucru creează o percepție fragmentată a realității, în comparație cu distorsiunile fixe observate în psihoze [36].

Care sunt tratamentele pentru tulburarea obsesiv-compulsivă?

TOC se poate trata în baza unui plan de intervenții multidisciplinare precum psihoterapie, medicație alopată, tratamente avansate la care se adaugă intervenții sociale și sprijin comunitar.

Psihoterapia

Cel mai eficient tratament psihologic este terapia cognitiv-comportamentală în baza tehnicii numită Prevenirea Expunerii și Răspunsului [11,37], care se referă la o confruntare treptată cu situații sau gânduri (de care pacientul se teme), urmărindu-se creșterea rezistenței la necesitatea de a manifesta compulsii.

Medicația alopată

Aceasta este necesară pentru a regla activitatea anumitor neurotransmițători [38] din creier, dozele fiind mai mari decât cele recomandate în depresie, iar în unele situații pot fi recomandate și medicamente antipsihotice.

Tratamente avansate

În cazurile severe de TOC, rezistente la terapiile convenționale se recomandă proceduri invazive (Stimulare Cerebrală Profundă [39]) și/sau neinvazive precum Stimularea Magnetică Transcraniană [40], care modulează/reglează activitatea electrică a creierului.

Pentru mai multe informații despre Stimularea Magnetică Transcraniană (TMS) accesați interviul video cu specialistul nostru și coordonatorul Departamentului de TMS, dr. Nicoleta Jemna.

Intervenții sociale și sprijin comunitar

Aceste intervenții sunt esențiale pentru recuperarea pe termen lung și se referă la  programe de sprijin pentru a gestiona și reduce stresul (de exemplu prin tehnici de mindfulness), psihoeducație, și reabilitare psihosocială [41,42].

Aceste tratamente ajută la recalibrarea sistemului de amenințare al creierului, deoarece pacienții învață să tolereze incertitudinea rezistând compulsiilor, iar percepția asupra realității devine mai stabilă și demnă de încredere [43].

Concluzii

TOC este o tulburare de percepție a modului în care indivizii interpretează riscul, responsabilitatea și certitudinea. Pacienții cu TOC trăiesc într-o tensiune constantă între ceea ce știu și ceea ce simt.

Realitatea lor nu este modelată de fapte externe, ci de temeri generate intern, care par a fi urgente și convingătoare.

Cu toate acestea, TOC se poate trata folosind o combinație de terapii și tehnici cu ajutorul cărora pacienții își pot recâștiga controlul asupra gândurilor și comportamentelor, putându-și reconstrui încrederea în propria percepție a realității.

Reducerea stigmatizării și creșterea gradului de conștientizare, prin intervenție timpurie reprezintă elemente esențiale pentru pacienții care se confruntă cu această situație dificilă.

Referințe

1. Brock H, Rizvi A, Hany M. Obsessive-Compulsive Disorder. [Updated 2024 Feb 24]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK553162/
2. National Health Service. Symptoms – Obsessive compulsive disorder (OCD). Available at: https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/obsessive-compulsive-disorder-ocd/symptoms/
3. Yang YH, Jaeger T, Moulding R. Feared Self, Inferential Confusion, and Magical Ideation in Obsessive Compulsive Phenomena. Clin Psychol Psychother. 2025;32(3):e70103. doi:10.1002/cpp.70103. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12181660/
4. Mayo Foundation for Medical Education and Research. Obsessive-compulsive disorder (OCD). Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/obsessive-compulsive-disorder/symptoms-causes/syc-20354432
5. Rizvi A, Torrico TJ. Obsessive-Compulsive Personality Disorder. [Updated 2023 Oct 28]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK597372/
6. Subramaniam M, Soh P, Vaingankar JA, Picco L, Chong SA. Quality of life in obsessive-compulsive disorder: impact of the disorder and of treatment. CNS Drugs. 2013;27(5):367-383. doi:10.1007/s40263-013-0056-z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23580175/
7. Leckman JF, Grice DE, Boardman J, et al. Symptoms of obsessive-compulsive disorder. Am J Psychiatry. 1997;154(7):911-917. doi:10.1176/ajp.154.7.911. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9210740/
8. Stein DJ, Costa DLC, Lochner C, et al. Obsessive-compulsive disorder. Nat Rev Dis Primers. 2019;5(1):52. doi:10.1038/s41572-019-0102-3. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7370844/
9. McKay D, Andover M. Should nonsuicidal self-injury be a putative obsessive-compulsive-related condition? A critical appraisal. Behav Modif. 2012;36(1):3-17. doi:10.1177/0145445511417707. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4183052/
10. Bokor G, Anderson PD. Obsessive-compulsive disorder. J Pharm Pract. 2014;27(2):116-130. doi:10.1177/0897190014521996. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24576790/
11. Hezel DM, Simpson HB. Exposure and response prevention for obsessive-compulsive disorder: A review and new directions. Indian J Psychiatry. 2019;61(Suppl 1):S85-S92. doi:10.4103/psychiatry.IndianJPsychiatry_516_18. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6343408/
12. Pinciotti CM, Bulkes NZ, Bailey BE, et al. Common rituals in obsessive-compulsive disorder and implications for treatment: A mixed-methods study. Psychol Assess. 2023;35(9):763-777. doi:10.1037/pas0001254. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10527485/
13. Fernandez TV, Leckman JF, Pittenger C. Genetic susceptibility in obsessive-compulsive disorder. Handb Clin Neurol. 2018;148:767-781. doi:10.1016/B978-0-444-64076-5.00049-1. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29478613/
14. Piras F, Piras F, Chiapponi C, Girardi P, Caltagirone C, Spalletta G. Widespread structural brain changes in OCD: a systematic review of voxel-based morphometry studies. Cortex. 2015;62:89-108. doi:10.1016/j.cortex.2013.01.016. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23582297/
15. Thorsen AL, Hagland P, Radua J, et al. Emotional Processing in Obsessive-Compulsive Disorder: A Systematic Review and Meta-analysis of 25 Functional Neuroimaging Studies. Biol Psychiatry Cogn Neurosci Neuroimaging. 2018;3(6):563-571. doi:10.1016/j.bpsc.2018.01.009. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5994188/
16. Miegel F, Jelinek L, Moritz S. Dysfunctional beliefs in patients with obsessive-compulsive disorder and depression as assessed with the Beliefs Questionnaire (BQ). Psychiatry Res. 2019;272:265-274. doi:10.1016/j.psychres.2018.12.070. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30594759/
17. Yan J, Deng H, Wang Y, et al. The Prevalence and Comorbidity of Tic Disorders and Obsessive-Compulsive Disorder in Chinese School Students Aged 6-16: A National Survey. Brain Sci. 2022;12(5):650. Published 2022 May 16. doi:10.3390/brainsci12050650. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9139904/
18. Mataix-Cols D, Fernández de la Cruz L, De Schipper E, et al. In search of environmental risk factors for obsessive-compulsive disorder: study protocol for the OCDTWIN project. BMC Psychiatry. 2023;23(1):442. Published 2023 Jun 16. doi:10.1186/s12888-023-04897-4. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10273515/
19. Hühne V, Dos Santos-Ribeiro S, Moreira-de-Oliveira ME, de Menezes GB, Fontenelle LF. Stressful life events as precipitants of obsessive-compulsive disorder: a systematic review and meta-analysis. CNS Spectr. 2025;30(1):e75. Published 2025 Sep 19. doi:10.1017/S1092852925100497. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40970432/
20. Ghaderi H, Goudarzi F, Rahmati R, et al. Obsessive-compulsive disorder during the COVID-19 pandemic: unveiling the traits that hold the key-a cross-sectional study. Eur J Med Res. 2025;30(1):881. Published 2025 Sep 26. doi:10.1186/s40001-025-03158-2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41013849/
21. Hannoon N, El-Khodary B, Zhang Z. Impact of traumatic experiences on obsessive-compulsive disorder: a study of Palestinians in the Gaza Strip – a conflict area [Impacto de las experiencias traumáticas en el trastorno obsesivo-compulsivo: Un estudio de Palestinos en la Franja de Gaza, una zona de conflicto]. Eur J Psychotraumatol. 2024;15(1):2433834. Published 2024 Dec 9. doi:10.1080/20008066.2024.2433834. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11632923/
22. Mathews CA, Kaur N, Stein MB. Childhood trauma and obsessive-compulsive symptoms. Depress Anxiety. 2008;25(9):742-751. doi:10.1002/da.20316. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17557315/
23. Mell LK, Davis RL, Owens D. Association between streptococcal infection and obsessive-compulsive disorder, Tourette’s syndrome, and tic disorder. Pediatrics. 2005;116(1):56-60. doi:10.1542/peds.2004-2058. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15995031/
24. Nakić Radoš S, Brekalo M, Matijaš M, Žutić M. Obsessive-compulsive disorder (OCD) symptoms during pregnancy and postpartum: prevalence, stability, predictors, and comorbidity with peripartum depression symptoms. BMC Pregnancy Childbirth. 2025;25(1):176. Published 2025 Feb 17. doi:10.1186/s12884-025-07302-y. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39962437/
25. Stern ER, Welsh RC, Fitzgerald KD, et al. Hyperactive error responses and altered connectivity in ventromedial and frontoinsular cortices in obsessive-compulsive disorder. Biol Psychiatry. 2011;69(6):583-591. doi:10.1016/j.biopsych.2010.09.048. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3059508/
26. Van Ameringen M, Patterson B, Simpson W. DSM-5 obsessive-compulsive and related disorders: clinical implications of new criteria. Depress Anxiety. 2014;31(6):487-493. doi:10.1002/da.22259. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24616177/
27. Kim SW, Dysken MW, Pheley AM, Hoover KM. The Yale-Brown Obsessive-Compulsive Scale: measures of internal consistency. Psychiatry Res. 1994;51(2):203-211. doi:10.1016/0165-1781(94)90039-6. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8022954/
28. Lochner C, Maré KT, Stein DJ. Structured clinical interview for diagnosing obsessive-compulsive spectrum disorders. Compr Psychiatry. 2024;133:152494. doi:10.1016/j.comppsych.2024.152494. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38718482/
29. National Institutes of Mental Health. Obsessive-Compulsive Disorder: When Unwanted Thoughts or Repetitive Behaviors Take Over. Available at: https://www.nimh.nih.gov/health/publications/obsessive-compulsive-disorder-when-unwanted-thoughts-or-repetitive-behaviors-take-over/
30. OCD Anxiety Centers. What OCD Really Looks Like: Beyond the Stereotypes. Available at: https://www.ocdanxietycenters.com/ocd/what-ocd-really-looks-like-beyond-the-stereotypes/
31. Sharma P, Rosário MC, Ferrão YA, Albertella L, Miguel EC, Fontenelle LF. The impact of generalized anxiety disorder in obsessive-compulsive disorder patients. Psychiatry Res. 2021;300:113898. doi:10.1016/j.psychres.2021.113898. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33812219/
32. Phillips KA, Pinto A, Menard W, Eisen JL, Mancebo M, Rasmussen SA. Obsessive-compulsive disorder versus body dysmorphic disorder: a comparison study of two possibly related disorders. Depress Anxiety. 2007;24(6):399-409. doi:10.1002/da.20232. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2092450/
33. Boerema YE, de Boer MM, van Balkom AJLM, Eikelenboom M, Visser HA, van Oppen P. Obsessive compulsive disorder with and without hoarding symptoms: Characterizing differences. J Affect Disord. 2019;246:652-658. doi:10.1016/j.jad.2018.12.115. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30611063/
34. Stanley MA, Swann AC, Bowers TC, Davis ML, Taylor DJ. A comparison of clinical features in trichotillomania and obsessive-compulsive disorder. Behav Res Ther. 1992;30(1):39-44. doi:10.1016/0005-7967(92)90094-w. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1540111/
35. Cavaco TB, Ribeiro JS. Drawing the Line Between Obsessive-Compulsive Disorder and Schizophrenia. Cureus. 2023;15(3):e36227. doi:10.7759/cureus.36227. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10105491/
36. Oren E, Dar R, Liberman N. Obsessive-Compulsive Tendencies Are Related to a Maximization Strategy in Making Decisions. Front Psychol. 2018;9:778. Published 2018 May 22. doi:10.3389/fpsyg.2018.00778. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5972320/
37. Hezel DM, Simpson HB. Exposure and response prevention for obsessive-compulsive disorder: A review and new directions. Indian J Psychiatry. 2019;61(Suppl 1):S85-S92. doi:10.4103/psychiatry.IndianJPsychiatry_516_18. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30745681/
38. Pittenger C, Bloch MH. Pharmacological treatment of obsessive-compulsive disorder. Psychiatr Clin North Am. 2014;37(3):375-391. doi:10.1016/j.psc.2014.05.006. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4143776/
39. Cohen SE, Niemeijer MJ, Zantvoord JB, van Wingen GA, Mocking RJT, Denys D. Deep brain stimulation for obsessive-compulsive-disorder: a systematic review and meta-analysis of individual participant outcome data from sham-controlled trials. Mol Psychiatry. 2025;30(10):4937-4947. doi:10.1038/s41380-025-03092-z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40579425/
40. Trevizol AP, Shiozawa P, Cook IA, et al. Transcranial Magnetic Stimulation for Obsessive-Compulsive Disorder: An Updated Systematic Review and Meta-analysis. J ECT. 2016;32(4):262-266. doi:10.1097/YCT.0000000000000335. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27327557/
41. King K, Zaboski BA. Social support in obsessive-compulsive disorder: The relationships between social support and readiness to change. Bull Menninger Clin. 2024;88(4):320-335. doi:10.1521/bumc.2024.88.4.320. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39719023/
42. Wang J, Zhao X. Comparison of family functioning and social support between families with a member who has obsessive-compulsive disorder and control families in Shanghai. Shanghai Arch Psychiatry. 2012;24(1):20-29. doi:10.3969/j.issn.1002-0829.2012.01.003. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25324597/
43. Laposa JM, Puccinelli C. Examining the Relationship Between Prospective and Inhibitory Intolerance of Uncertainty, Obsessive Compulsive Disorder Symptoms and Treatment Outcome. J Clin Psychol. 2026;82(4):505-512. doi:10.1002/jclp.70081. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12965044/