Ce este afazia?

Ce este afazia?

Afazia este o tulburare complexă de limbaj care apare din cauza afectării regiunilor cerebrale responsabile de producerea și înțelegerea limbajului, situate în emisfera dominantă a creierului, de obicei emisfera stângă pentru persoanele dreptace [1].

Afazia perturbă procesele prin care gândurile sunt formulate în cuvinte și propoziții putând afecta, de asemenea, capacitatea de a interpreta limbajul vorbit și scris [2].

Este important de menționat că afazia nu afectează inteligența, deși capacitatea pacienților de a comunica aceste gânduri este compromisă. Tabloul clinic poate varia de la deficite subtile detectabile doar prin teste specializate până la pierderea completă a comunicării verbale [3].

Care sunt cauzele afaziei?

Cauzele afaziei sunt determinate de orice leziune cerebrală [4] care afectează centrii limbajului, precum aria Wernicke, aria Broca și rețelele de fibre nervoase care le conectează [5].

Accidentele vasculare cerebrale ischemice [6] sau hemoragice [7] afectează centrii limbajului atunci când un cheag de sânge sau o hemoragie întrerupe fluxul sanguin către ariile corticale menționate.

Traumatismele cranio-cerebrale, cauzate de accidente rutiere, căderi, lovituri, etc., pot provoca leziuni focale care creează afazie, în special atunci când sunt implicați lobii frontali și temporali [8].

Alte cauze includ tumori cerebrale [9] care comprimă (sau infiltrează) rețelele lingvistice, procese encefalitice virale [10,11] autoimune [12], boli neurologice precum Alzheimer [13] sau demența frontotemporală [14] și anumite afecțiuni neuroinflamatorii [15] care afectează țesutul cerebral.

• Accidente vasculare cerebrale;
• Traumatisme cranio-cerebrale;
• Tumori cerebrale;
• Boli neurologice;
• Infecții și inflamații care afectează creierul.

Cauze mai puțin frecvente includ hipoxia cerebrală [16] – lipsa de oxigenare a creierului – survenită în urma unui stop cardiac și anumite complicații chirurgicale care pot afecta ariile corticale ale limbajului.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți una sau mai multe din cauzele enumerate și bănuiți că ar putea fi vorba de afazie, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt tipurile afaziei?

Afazia este clasificată în mai multe categorii în funcție de fluența vorbirii, înțelegerea auditivă și capacitatea de repetiție.

• Afazia Broca;
• Afazia Wernicke;
• Afazia globală;
• Afazia anomică.

Afazia Broca

Afazia Broca (afazia nonfluentă) este caracterizată prin vorbire lentă, greoaie și deficiențe gramaticale, cu o înțelegere relativ bună, dar vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, foneme incorecte (fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică), bolnavul adoptând un stil telegrafic. În unele cazuri se remarcă scris defectuos datorat slăbiciunii mîinii drepte și reacții depresive ale pacientului care e conștient de aceste dificultăți [17].

Afazia Wernicke

Afazia Wernicke (afazia fluentă) se prezintă ca o vorbire corectă gramatical, dar lipsită de sens, cu deficite majore de înțelegere și comunicare, în cazuri grave ajungându-se până la „surditate verbală” (neînțelegerea sensurilor cuvintelor deși auzul nu este afectat). Articularea cuvintelor este normală, dar pacientul nu e conștient de această afecțiune, având o stare emoțională de disconfort, nemulțumire, anxietate sau tristețe intensă [18].

Afazia globală

Afazia globală este forma cea mai gravă de afazie, rezultând din leziuni extinse care cuprind atât zonele anterioare, cât și cele posterioare ale limbajului, provocând o pierdere totală a capacității de vorbire și comunicare, și de înțelegere a scrisului și cititului. Pacienții păstrează un limbaj automat rudimentar, sub forma exclamaților emoționale. Afazia globală este asociată cu un deficit motor grav (hemiplegie) de partea dreaptă a corpului [19].

Afazia anomică

Afazia anomică este o formă mai ușoară, prezentându-se ca o dificultate disproporționată în găsirea cuvintelor adecvate și apariția unor parafazii (înlocuirea cuvintelor indicate cu altele, fără nicio legătură logică între ele) precum și tulburări discrete ale înțelegerii semantice. Vorbirea este relativ fluentă și corectă din punct de vedere gramatical [20].

Afazia mai poate fi clasificată și prin câteva forme particulare precum afazia la copii [21], la stângaci [22], poligloți [23] și surdomuți [24].

Tipuri rare de afazie

Variantele mai puțin frecvente se referă la afectarea altor zone din cadrul arhitecturii neuronale a limbajului. În funcție de zonele afectate putem avea:

• Afazia de conducere;
• Afaziile transcorticale:
  • motorie,
  • senzorială,
  • mixtă;
• Afazia progresivă primară, care poate fi:
  • nonfluentă/agramatică,
  • semantică,
  • Logopenică.

Afazia de conducere este caracterizată prin vorbire fluentă și o bună înțelegere, dar cu dificultăți semnificative în repetarea precisă a cuvintelor și expresiilor [25].

Afazia motorie transcorticală (asemănătoare afaziei Broca) este caracterizată prin dificultăți în inițierea vorbirii, producerea spontană de cuvinte și propoziții este redusă sau absentă, gramatică excesiv simplificată, fiind deseori determinată de leziuni anterioare ariei Broca [26].

Afazia senzorială transcorticală (asemănătoare afaziei Wernicke) este definită ca o tulburare a înțelegerii limbajului oral și scris, manifestată cu o producție verbală fluentă cu ușoare modificări calitative (parafazii, disortografii). Leziunile constatate afectează lobul parietal inferior de partea stângă, izolând zona posterioară a limbajului (Wernicke) de restul cortexului cerebral [27].

Afazia transcorticală mixtă (asemănătoare afaziei globale) este cea mai rară dintre acestea și se prezintă cu vorbire și înțelegere spontană sever afectate, dar cu repetiția cuvintelor păstrată [28].

Afazia progresivă primară este o altă formă rară de afazie, în care capacitatea lingvistică se deteriorează gradat datorită pierderii neuronale cauzată de boli neurodegenerative [29]. Aceasta este de 3 forme: nonfluentă/agramatică, semantică și logopenică [30]. Fiecare dintre ele sunt asociate cu modele specifice de degenerare corticală și deficite lingvistice.

Cum se stabilește diagnosticul afaziei?

Diagnosticul afaziei necesită atât evaluare lingvistică, cât și neuroanatomică. Logopezii efectuează analize detaliate, folosind instrumente standardizate [31], precum: Testul de screening lingvistic, Scala calității vieții pentru AVC și afazie-39, Testul de screening cognitiv Oxford, Testul Token și altele, pentru a cuantifica fluența, înțelegerea, denumirea, repetiția, citirea și scrierea [32].

Examinarea neurologică ajută la identificarea deficitelor coexistente, cum ar fi hemipareza sau pierderea câmpului vizual, care pot sugera localizarea leziunii [33].

Neuroimagistica – în special RMN – confirmă locul și amploarea leziunilor cerebrale [34]. RMN-ul ponderat prin difuzie este esențial în diagnosticul AVC, în timp ce imagistica funcțională, cum ar fi Imagistica prin Rezonanță Magnetică Funcțională sau PET [35], poate cartografia funcția limbajului reziduală sau reorganizată, în special în cazurile cronice sau degenerative.

În cazul copiilor e necesar un test de evaluare suplimentar pentru a exclude forme severe de epilepsie (sindromul Landau-Kleffner) [36].

Care este impactul afaziei asupra calității vieții?

Comunicarea este un mediu principal de interacțiune socială, identitate și participare în societate.  Perturbarea acesteia poate avea consecințe emoționale profunde. Pacienții manifestă frustrare, retragere socială și depresie [37].

Studiile de caz evidențiază modul în care două persoane cu leziuni asemănătoare pot avea traiectorii psihosociale extrem de diferite – una poate dezvolta strategii adaptive, reangajându-se social, în timp ce alta se poate retrage complet [38].

Membrii familiei pot fi, de asemenea, afectați, confruntându-se cu o dinamică relațională alterată și responsabilități sporite de îngrijire [39].

Aceasta ilustrează interacțiunea complexă dintre leziunile neurologice, reabilitare și reziliența personală. Oportunitățile profesionale și educaționale sunt limitate, iar neînțelegerea publică a afaziei poate exacerba stigmatizarea [40].

Concluzii

Afazia este o tulburare a rețelelor lingvistice complexe ale creierului. Cauzele variază de la accidente vasculare acute, traumatisme cranio-cerebrale, până la boli neurodegenerative lent progresive.

Formele sale, de la afaziile clasice Broca și Wernicke, până la cele rare de conducere, primare sau transcorticale, necesită o abordare multidisciplinară.

Diagnosticul precis necesită o analiză lingvistică atentă și neuroimagistică, deoarece tratamentul trebuie adaptat la tipul și cauza afaziei. Impactul afaziei asupra calității vieții poate fi profund.

Din acest motiv, este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale interdisciplinare are un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evitându-se episoadele de exacerbare a simptomelor afaziei.

Referințe

1. National Institutes of Health on Deafness and Other Communication Disorders, What is aphasia? Available at: https://www.nidcd.nih.gov/health/aphasia
2. Le H, Lui F, Lui MY. Aphasia. 2024 Oct 29. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32644741/
3. Ivanova MV, Dronkers NF. APHASIA: HOW OUR LANGUAGE SYSTEM CAN „BREAK”. Front Young Minds. 2022 Apr;10:626477. doi: 10.3389/frym.2022.626477. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9635485/
4. Heilman KM, Safran A, Geschwind N. Closed head trauma and aphasia. J Neurol Neurosurg Psychiatry. 1971 Jun;34(3):265-9. doi: 10.1136/jnnp.34.3.265. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1083462/
5. Fridriksson J, den Ouden DB, Hillis AE, Hickok G, Rorden C, Basilakos A, Yourganov G, Bonilha L. Anatomy of aphasia revisited. Brain. 2018 Mar 1;141(3):848-862. doi: 10.1093/brain/awx363. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29360947/
6. Grönberg A, Henriksson I, Stenman M, Lindgren AG. Incidence of Aphasia in Ischemic Stroke. Neuroepidemiology. 2022;56(3):174-182. doi: 10.1159/000524206. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35320798/
7. Unnithan AKA, Das JM, Mehta P. Hemorrhagic Stroke. [Updated 2023 May 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559173/
8. Heilman KM, Safran A, Geschwind N. Closed head trauma and aphasia. J Neurol Neurosurg Psychiatry. 1971 Jun;34(3):265-9. doi: 10.1136/jnnp.34.3.265. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/5571313/
9. Recht LD, McCarthy K, O’Donnell BF, Cohen R, Drachman DA. Tumor-associated aphasia in left hemisphere primary brain tumors: the importance of age and tumor grade. Neurology. 1989 Jan;39(1):48-50. doi: 10.1212/wnl.39.1.48. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2909913/
10. Soares-Ishigaki, E. C. S., Luchesi, M., Pieri, A., & Ortiz, K. Z. (2012). Aphasia and herpes virus encephalitis: a case study. Sao Paulo Medical Journal, 130(5), 336-341. https://doi.org/10.1590/s1516-31802012000500011. Available at: https://www.scielo.br/j/spmj/a/whSRR7GfhdQ83HNHKkGS9zz/
11. Khaja M, Adler D, Lominadze G. Expressive aphasia caused by Streptococcus intermedius brain abscess in an immunocompetent patient. Int Med Case Rep J. 2017 Jan 23;10:25-30. doi: 10.2147/IMCRJ.S125684. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5271399/
12. Rook J, Llufriu S, de Kok D, Rofes A. Language impairments in people with autoimmune neurological diseases: A scoping review. J Commun Disord. 2023 Nov-Dec;106:106368. doi: 10.1016/j.jcomdis.2023.106368. Epub 2023 Aug 26. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37717472/
13. Masuda Y, Kamiya M, Ueda I, Yoshimura T, Osawa A, Maeshima S. Aphasia in Alzheimer’s disease: Frequency and characteristics. Geriatr Gerontol Int. 2024 Dec;24(12):1380-1381. doi: 10.1111/ggi.15010. Epub 2024 Nov 11. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39528228/
14. Kirshner HS. Frontotemporal dementia and primary progressive aphasia: an update. Curr Neurol Neurosci Rep. 2010 Nov;10(6):504-11. doi: 10.1007/s11910-010-0145-z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20717853/
15. Pascual B, Funk Q, Zanotti-Fregonara P, Cykowski MD, Veronese M, Rockers E, Bradbury K, Yu M, Nakawah MO, Román GC, Schulz PE, Arumanayagam AS, Beers D, Faridar A, Fujita M, Appel SH, Masdeu JC. Neuroinflammation is highest in areas of disease progression in semantic dementia. Brain. 2021 Jun 22;144(5):1565-1575. doi: 10.1093/brain/awab057. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33824991/
16. Catania V, D’Angelo G, Panerai S, Lanuzza B, Ferri R. Case report: Applied behavior analysis in a case of anomic aphasia in post-acute myocardial infarction with cardiac arrest and brain hypoxia: results of tact-training. Front Psychol. 2024 Jun 27;15:1407399. doi: 10.3389/fpsyg.2024.1407399. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11238257/
17. Acharya AB, Wroten M. Broca Aphasia. 2023 Feb 13. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28613781/
18. Acharya AB, Wroten M. Wernicke Aphasia. 2023 Aug 8. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28722980/
19. Stachowiak FJ, Huber W, Kerschensteiner M, Poeck K, Weniger D. Die globale Aphasie. Klinisches Bild und Uberlegungen zur neurolinguistischen Struktur [Global aphasia. The clinical picture and a consideration of the neurolinguistic structure (author’s transl)]. J Neurol. 1977 Jan 13;214(2):75-87. German. doi: 10.1007/BF02430346. PMID: 64600. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/64600/
20. SUTER C. Anomic aphasia; differential diagnosis and cerebral localization of lesion in twenty cases. J Am Med Assoc. 1953 Feb 7;151(6):462-8. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/13011028/
21. Van Hout A. Acquired aphasia in children. Semin Pediatr Neurol. 1997 Jun;4(2):102-8. doi: 10.1016/s1071-9091(97)80026-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9195667/
22. Basso A, Farabola M, Grassi MP, Laiacona M, Zanobio ME. Aphasia in left-handers. Comparison of aphasia profiles and language recovery in non-right-handed and matched right-handed patients. Brain Lang. 1990 Feb;38(2):233-52. doi: 10.1016/0093-934x(90)90113-u. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1691037/
23. Goral M, Hejazi Z. Aphasia in Multilingual Patients. Curr Neurol Neurosci Rep. 2021 Oct 21;21(11):60. doi: 10.1007/s11910-021-01148-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34674041/
24. TUREEN LL, SMOLIK EA, TRITT JH. Aphasia in a deaf mute. Neurology. 1951 May-Jun;1(3):237-44. doi: 10.1212/wnl.1.5.237. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14833535/
25. Acharya AB, Lui F, Maani CV. Conduction Aphasia. [Updated 2024 Feb 25]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537006/
26. Freedman M, Alexander MP, Naeser MA. Anatomic basis of transcortical motor aphasia. Neurology. 1984 Apr;34(4):409-17. doi: 10.1212/wnl.34.4.409. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6538298/
27. Boatman D, Gordon B, Hart J, Selnes O, Miglioretti D, Lenz F. Transcortical sensory aphasia: revisited and revised. Brain. 2000 Aug;123 ( Pt 8):1634-42. doi: 10.1093/brain/123.8.1634. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10908193/
28. Saadatpour L, Tariq U, Parker A, Doty L, Heilman KM. A Degenerative Form of Mixed Transcortical Aphasia. Cogn Behav Neurol. 2018 Mar;31(1):18-22. doi: 10.1097/WNN.0000000000000144. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29561315/
29. Kiymaz T, Khan Suheb MZ, Lui F, De Jesus O. Primary Progressive Aphasia. 2024 Apr 20. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33085292/
30. Gorno-Tempini ML, Hillis AE, Weintraub S, Kertesz A, Mendez M, Cappa SF, Ogar JM, Rohrer JD, Black S, Boeve BF, Manes F, Dronkers NF, Vandenberghe R, Rascovsky K, Patterson K, Miller BL, Knopman DS, Hodges JR, Mesulam MM, Grossman M. Classification of primary progressive aphasia and its variants. Neurology. 2011 Mar 15;76(11):1006-14. doi: 10.1212/WNL.0b013e31821103e6. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3059138/
31. Vallila-Rohter S, Kasparian L, Kaminski O, Schliep M, Koymen S. Implementing a Standardized Assessment Battery for Aphasia in Acute Care. Semin Speech Lang. 2018 Feb;39(1):37-52. doi: 10.1055/s-0037-1608857. Epub 2018 Jan 22. Erratum in: Semin Speech Lang. 2018 Feb;39(1):e1. doi: 10.1055/s-0038-1636533. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29359304/
32. Panuccio F, Rossi G, Di Nuzzo A, Ruotolo I, Cianfriglia G, Simeon R, Sellitto G, Berardi A, Galeoto G. Quality of Assessment Tools for Aphasia: A Systematic Review. Brain Sci. 2025 Mar 3;15(3):271. doi: 10.3390/brainsci15030271. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40149792/
33. Noorsham AH, Abdullah MM, Abdul Halim S, Ghani ARI, Idris Z, Abdullah JM. Neurological Examination Techniques of Speech in Bahasa Malaysia for Adults: Simple Approach Practiced in Hospital Universiti Sains Malaysia. Malays J Med Sci. 2020 Dec;27(6):148-182. doi: 10.21315/mjms2020.27.6.14. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33447142/
34. Blank IA, Kiran S, Fedorenko E. Can neuroimaging help aphasia researchers? Addressing generalizability, variability, and interpretability. Cogn Neuropsychol. 2017 Sep;34(6):377-393. doi: 10.1080/02643294.2017.1402756. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29188746/
35. Matias-Guiu JA, Cabrera-Martín MN, Matías-Guiu J, Carreras JL. FDG-PET/CT or MRI for the Diagnosis of Primary Progressive Aphasia? AJNR Am J Neuroradiol. 2017 Sep;38(9):E63. doi: 10.3174/ajnr.A5255. Epub 2017 May 25. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28546246/
36. Penn C, Friedlander RI, Saling MM. Acquired childhood aphasia with convulsive disorder (Landau-Kleffner syndrome). A case report. S Afr Med J. 1990 Feb 3;77(3):158-61. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1689510/
37. Herrmann M, Britz A, Bartels C, Wallesch CW. The impact of aphasia on the patient and family in the first year poststroke. Top Stroke Rehabil. 1995 Sep;2(3):5-19. doi: 10.1080/10749357.1995.11754077. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27681315/
38. Niemi T, Johansson U. The lived experience of engaging in everyday occupations in persons with mild to moderate aphasia. Disabil Rehabil. 2013 Oct;35(21):1828-34. doi: 10.3109/09638288.2012.759628. Epub 2013 Jan 25. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23350760/
39. Bullier B, Cassoudesalle H, Villain M, Cogné M, Mollo C, De Gabory I, Dehail P, Joseph PA, Sibon I, Glize B. New factors that affect quality of life in patients with aphasia. Ann Phys Rehabil Med. 2020 Jan;63(1):33-37. doi: 10.1016/j.rehab.2019.06.015. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31352062/
40. Filipska-Blejder K, Zielińska J, Zieliński M, Wiśniewski A, Ślusarz R. How Does Aphasia Affect Quality of Life? Preliminary Reports. J Clin Med. 2023 Dec 14;12(24):7687. doi: 10.3390/jcm12247687. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10744265/