Apneea în somn – care sunt principalele semne?
Apneea în somn (AS) poate fi dificil de recunoscut, deoarece diferitele tipuri de apnee au simptome asemănătoare care se suprapun. În majoritatea cazurilor, aceste semne pot fi observate atât de către persoana afectată, cât și de cei din jur [1].
Simptomele includ:
- Sforăit de mare intensitate;
- Oprirea respirației, observată de o altă persoană;
- Inspirație gâfâită și dificilă;
- Senzație de gură uscată la trezire;
- Dureri de cap la trezire;
- Insomnie;
- Somnolență diurnă excesivă (hipersomnie);
- Probleme de atenție în timpul zilei;
- Stare de iritare
- Probleme cognitive pe termen lung.
Pe lângă acestea, pot fi observate și alte simptome, datorate hipopneei [2] (deoarece este asociată frecvent cu apneea):
- Stare de oboseală neobișnuită în timpul zilei;
- Stare de oboseală imediat după trezire chiar și după un somn nocturn de durată normală;
- Stare de sufocare la trezire;
- Trezire nocturnă frecventă.
Deși nu toți cei care sforăie în somn au apnee, sforăitul puternic poate sugera prezența unei forme de AS [3]. Programați-vă la o consultație de specialitate dacă aveți oricare din simptomele de apnee în somn enumerate!
Care sunt cauzele apneei obstructivă în somn?
Cauzele apneei în somn depind de stilul de viață și afecțiunile preexistente. Astfel, cauzele apneei obstructive în somn (AOS) [4] includ diverse probleme legate de stilul de viață (fumatul, alcoolismul), probleme anatomice de la naștere, sau apărute ulterior, precum și înaintarea în vârstă.
- Obezitatea (datorită depunerilor de grăsime din jurul căilor respiratorii superioare);
- Anomalii anatomice (amigdale mărite sau adenoide, deviație de sept);
- Îmbătrânirea (tonusul muscular scade cu varsta);
- Predispoziție genetică (căi respiratorii mai mici sau alte probleme structurale);
- Fumatul (deoarece produce inflamație și retenție de lichid în căile nazale);
- Alcoolismul și sedativele (deoarece relaxează exagerat mușchii gâtului);
- Congestie nazală (dificultate la inspirație, de exemplu rinită cronică) [5-11].
Care sunt cauzele apneei centrale în somn?
Cauzele apneei centrale în somn (ACS) pot include diverse probleme neurologice, cardiovasculare, sau de mediu, precum și utilizarea narcoticelor.
- Probleme neurologice (disfuncție în capacitatea creierului de a regla respirația [12]);
- Insuficiență cardiacă (care printre altele perturbă și funcția respirației [13]);
- AVC sau leziuni cerebrale (datorită întreruperii semnalelor respiratorii de la creier [14]);
- Schimbarea de altitudine (deoarece în zonele montane aerul are conținut de oxigen mai scăzut);
- Utilizarea de opioide sau narcotice (deoarece interferează cu semnalele respiratorii);
În cazul ACC, cauzele sunt mixte (ACS și AOS).
Resurse și suport pentru pacienți
Dacă credeți că aveți o tulburare a somnului, prezentati stare de somnolență diurnă, oboseală sau dureri de cap la trezire dimineața, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.
La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.
Tratamente pentru apneea în somn
În funcție de severitatea AS, a afecțiunilor preexistente și a stilului de viață, tratamentele trebuie să aibă în vedere modificarea stilului de viață, iar dacă aceasta nu e suficient, atunci pot fi recomandate folosirea temporară a unor medicamente decongestionante sau chiar dispozitive medicale [15]. Dacă nici acestea nu sunt suficiente sau dacă există probleme anatomice, din naștere sau dobândite pe parcurs, atunci pot fi recomandate mai multe opțiuni chirurgicale.
- Modificări ale stilului de viață (evitarea obezității, renunțarea la fumat și alcool, dormitul pe o parte [16]);
- Medicamente decongestionante (spray-uri nazale [17]);
- Dispozitive medicale (menținerea căilor nazale deschise, ajustarea presiunii aerului la inspirație și expirație, aparate orale pentru repoziționarea maxilarului sau a limbii);
- Terapia CPAP (Presiune Pozitivă Continuă în Căile Aeriene)
- Opțiuni chirurgicale [18];
- Îndepărtarea amigdalelor sau adenoidelor mărite,
- Îndepărtarea excesului de țesut din gât,
- Repoziționarea maxilarului,
- Operație pentru deviație de sept,
- Crearea unei căi respiratorii directe (traheostomie, în cazuri severe).
Pe lângă acestea, în funcție de problemele de sănătate preexistente ale pacientului, pot fi recomandate terapii neurologice, terapie cognitiv-comportamentală sau terapii alternative [19].
- Terapii neurologice (pentru înlăturarea cauzelor neurologice ale apneei în somn):
- Terapia cognitiv-comportamentală (care ajută la reducerea insomniei și a altor tulburări de somn);
- Terapii alternative (exerciții de respirație pentru întărirea mușchilor respiratori).
Concluzii
Apneea în somn, indiferent de tipul acesteia, poate reprezenta un factor de risc pentru sănătatea cardiovasculară și cerebrală. Rezolvarea afecțiunilor nazale poate reduce semnificativ severitatea apneei în somn. Dacă suspectați că aceste afecțiuni vă afectează somnul, consultarea unui specialist ORL sau a unui specialist în somn vă poate oferi soluții specifice.
Dacă nu este tratată, apneea în somn poate favoriza o reducere semnificativă a integrității fibrelor substanței albe, în mai multe zone ale creierului. Aceste leziuni ale creierului sunt de obicei însoțite de tulburări ale cogniției, dispoziției și vigilenței din timpul zilei.
Este important ca planul de recuperare și tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung pentru sănătatea dumneavoastră.
Referințe
- MNT, Healthline Media UK Ltd, Brighton, UK., What you need to know about sleep apnea.
- Healthline Media LLC, Symptoms of sleep hypopnea. Available at: https://www.healthline.com/health/hypopnea#symptoms
- Mayo Foundation for Medical Education and Research, When to see a doctor. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20377631
- Jennifer M. Slowik; Abdulghani Sankari; Jacob F. Collen., Obstructive Sleep Apnea. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459252/
- Bonsignore MR. Obesity and Obstructive Sleep Apnea. Handb Exp Pharmacol. 2022;274:181-201. doi: 10.1007/164_2021_558. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34697666/
- Passali D, Spinosi MC, Passali FM. Sindrome delle Apnee Ostruttive nel Sonno (OSAS): aspetti diagnostici e terapeutici otorinolaringoiatrici [Ear nose and throat (ENT) aspects of Obstructive Sleep Apnea Syndrome (OSAS) diagnosis and therapy]. Med Lav. 2017 Aug 28;108(4):288-292. Italian. doi: 10.23749/mdl.v108i4.6424. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28853427/
- Pinilla L, Santamaria-Martos F, Benítez ID, Zapater A, Targa A, Mediano O, Masa JF, Masdeu MJ, Minguez O, Aguilà M, Barbé F, Sánchez-de-la-Torre M. Association of Obstructive Sleep Apnea with the Aging Process. Ann Am Thorac Soc. 2021 Sep;18(9):1540-1547. doi: 10.1513/AnnalsATS.202007-771OC. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33662230/
- Kaparianos A, Sampsonas F, Karkoulias K, Spiropoulos K. Obstructive sleep apnoea syndrome and genes. Neth J Med. 2006 Sep;64(8):280-9. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16990691/
- Zeng X, Ren Y, Wu K, Yang Q, Zhang S, Wang D, Luo Y, Zhang N. Association Between Smoking Behavior and Obstructive Sleep Apnea: A Systematic Review and Meta-Analysis. Nicotine Tob Res. 2023 Feb 9;25(3):364-371. doi: 10.1093/ntr/ntac126. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35922388/
- Ko J, Lim JH, Kim DB, Joo MJ, Jang YS, Park EC, Shin J. Association between alcohol use disorder and risk of obstructive sleep apnea. J Sleep Res. 2024 Aug;33(4):e14128. doi: 10.1111/jsr.14128. Epub 2023 Dec 19. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38112217/
- Young T, Finn L, Kim H. Nasal obstruction as a risk factor for sleep-disordered breathing. The University of Wisconsin Sleep and Respiratory Research Group. J Allergy Clin Immunol. 1997 Feb;99(2):S757-62. doi: 10.1016/s0091-6749(97)70124-6. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9042068/
- Broderick M, Guilleminault C. Neurological aspects of obstructive sleep apnea. Ann N Y Acad Sci. 2008 Oct;1142:44-57. doi: 10.1196/annals.1444.003. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18990120/
- Peker Y, Akdeniz B, Altay S, Balcan B, Başaran Ö, Baysal E, Çelik A, Dursunoğlu D, Dursunoğlu N, Fırat S, Gündüz Gürkan C, Öztürk Ö, Taşbakan MS, Aytekin V. Obstructive Sleep Apnea and Cardiovascular Disease: Where Do We Stand? Anatol J Cardiol. 2023 Jul 3;27(7):375-389. doi: 10.14744/AnatolJCardiol.2023.3307. Epub 2023 Jun 7. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37284828/
- Jehan S, Farag M, Zizi F, Pandi-Perumal SR, Chung A, Truong A, Jean-Louis G, Tello D, McFarlane SI. Obstructive sleep apnea and stroke. Sleep Med Disord. 2018;2(5):120-125. Epub 2018 Nov 30. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30680373/
- Calik MW. Treatments for Obstructive Sleep Apnea. J Clin Outcomes Manag. 2016 Apr;23(4):181-192. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27134515/
- Gottlieb DJ, Punjabi NM. Diagnosis and Management of Obstructive Sleep Apnea: A Review. JAMA. 2020 Apr 14;323(14):1389-1400. doi: 10.1001/jama.2020.3514. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32286648/
- An Y, Li Y, Kang D, Sharama-Adhikari SK, Xu W, Li Y, Han D. The effects of nasal decongestion on obstructive sleep apnoea. Am J Otolaryngol. 2019 Jan-Feb;40(1):52-56. doi: 10.1016/j.amjoto.2018.08.003. Epub 2018 Aug 23. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30243839/
- Holty JE, Guilleminault C. Surgical options for the treatment of obstructive sleep apnea. Med Clin North Am. 2010 May;94(3):479-515. doi: 10.1016/j.mcna.2010.02.001. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20451028/
- De Dios JA, Brass SD. New and unconventional treatments for obstructive sleep apnea. Neurotherapeutics. 2012 Oct;9(4):702-9. doi: 10.1007/s13311-012-0146-5. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3480568/