Ce sunt atacurile de panică?

Ce sunt atacurile de panică?

Tulburarea de panică și atacurile de panică sunt două dintre cele mai frecvente probleme întâlnite în psihiatrie. Tulburarea de panică este o entitate separată de atacul de panică, și este caracterizată prin atacuri de panică recurente și neașteptate [1].

Atacurile de panică reprezintă o creștere bruscă a fricii intense sau a disconfortului care atinge apogeul în câteva minute și sunt însoțite de patru sau mai multe simptome fizice specifice [2]. Acestea pot apărea la orice persoană, indiferent dacă are sau nu o tulburare de anxietate diagnosticată (sau alte afecțiuni) [3].

Episoadele apar uneori fără avertisment, sunt descrise drept copleșitoare, iar persoanele afectate se pot confrunta cu dificultăți ale activităților de zi cu zi [4].

Atacurile de panică sunt considerate drept un răspuns acut la anxietate, activând sistemul de luptă sau fugă al creierului, în ciuda absenței unui pericol real [5,6] și pot fi prevenite printr-o combinație de gestionare a stilului de viață, tehnici de reducere a stresului și intervenție timpurie.

Care sunt semnele și simptomele atacurilor de panică?

Semnele și simptomele [7] atacurilor de panică pot fi fizice sau psihologice.

Simptomele fizice pot fi:

• bătăi rapide ale inimii (palpitații),
• transpirații,
• tremurături,
• dificultăți de respirație,
• dureri în piept,
• greață,
• amețeli,
• senzație de sufocare sau de înecare,
• stomac deranjat [8].

Simptomele psihologice se referă la:

• frică copleșitoare,
• sentiment de pierdere a controlului
• frică de moarte intensă [9].

De exemplu, aflându-vă într-un anumit loc, acasă, pe stradă sau la locul de muncă, simțiți brusc cum inima începe brusc să bată cu putere, respirația se scurtează și vă cuprinde un sentiment copleșitor de groază. Chiar dacă nu se întâmplă nimic periculos, simțiți că ceva teribil este pe cale să se întâmple.

Unele persoane descriu sentimente de depersonalizare (ca și când ar urmări lucruri care se întâmplă din afara corpului lor) [10] sau derealizare (ca și când lucrurile din mediul înconjurător nu sunt reale) [11,12].

Simptomele ating apogeul în 5-10 minute și apoi se atenuează gradat, deși anxietatea reziduală poate persista pentru perioade mai lungi de timp [13].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă vă confruntați cu oricare din simptomele amintite și bănuiți că ar putea fi vorba de un atac de panică, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt cauzele atacurilor de panică?

Cauzele atacurilor de panică sunt multiple, având la bază o serie de factori ce pot fi de natură:

• Genetică (antecedente familiale de anxietate sau atac de panică);
• Biologică (perturbarea chimiei creierului);
• Psihologică (stres, traume, schimbări majore de viață);
• Chimică (cofeină, unele medicamente).

Astfel, din punct de vedere genetic, persoanele cu antecedente familiale de anxietate sau atacuri de panică prezintă un risc crescut [14].

Din punct de vedere biologic, există dovezi ale perturbării chimiei creierului, fiind implicate amigdala (o zonă din creier responsabilă cu procesarea emoțiilor, mai ales a fricii) și neurotransmițătorii (subsțante chimice din creier care ajută la transmiterea, modularea și amplificarea impulsurilor nervoase din punctul de contact dintre doi neuroni, de exemplu serotonina și norepinefrina) [15].

Factorii psihologici, cum ar fi sensibilitatea crescută la stres, tiparele de gândire maladaptative sau experiențele traumatice, schimbările majore din viață, pot contribui, la apariția simptomelor [16].

 De exemplu, un student aflat sub presiune în timpul examenelor ar putea experimenta brusc un atac de panică pentru prima dată.

Anumite medicamente (precum antidepresive, corticosteroizi, benzodiazepine, opioide, etc) [17], expunerea la substanțe precum cofeina [18] sau cauze sociale (precum separarea de un părinte prin deces sau divorț, sensibilitatea interpersonală ridicată, clasa socială scăzută și statutul marital al necăsătoritului) [19] și de mediu [20], pot declanșa sau exacerba atacul de panică.

Cum putem diferenția atacul de panică de anxietatea generalizată?

Deși ambele implică anxietate crescută, atacurile de panică sunt bruște, episodice și intense, în timp ce tulburarea de anxietate generalizată (TAG) este caracterizată de îngrijorare persistentă, excesivă, care apare în majoritatea zilelor timp de cel puțin șase luni [21].

Persoanele cu TAG experimentează o anxietate mai difuză, care nu se limitează la episoade discrete și este deseori însoțită de o stare de tensiune, neliniște și oboseală, în timp ce în cazul atacurilor de panică apare un răspuns acut la frică [22].

Atacurile de panică sunt limitate în timp, în timp ce simptomele anxietății generalizate sunt cronice și continue [23]. De exemplu, o persoană cu TAG s-ar putea îngrijora continuu [24] de performanța sa la locul de muncă, în timp ce o persoană cu atacuri de panică se simte bine în majoritatea timpului, dar ar putea experimenta brusc un val copleșitor de frică în timp ce face cumpărături.

Cum putem preveni atacurile de panică?

Prevenirea atacului de panică implică o combinație de gestionare a stilului de viață, tehnici de reducere a stresului și intervenție timpurie. Exercițiile fizice regulate, somnul adecvat și evitarea stimulentelor precum cofeina pot reduce probabilitatea apariției episoadelor [25].

Practicile de mindfulness, tehnicile de relaxare și exercițiile de respirație pot ajuta la gestionarea stresului și la creșterea rezistenței la anxietate. Educația despre atacurile de panică, inclusiv recunoașterea semnelor precoce, poate împuternici persoanele să intervină înainte ca simptomele să escaladeze [26].

Ce putem face în momentul declanșării unui atac de panică?

Un sfat practic este exercițiul „respirație 4-7-8” [27]: inspirați pe nas timp de patru secunde, țineți-vă respirația timp de șapte secunde și expirați pe gură timp de opt secunde. Făcând acest lucru de câteva ori puteți calma corpul și mintea.

Care sunt terapiile și tehnicile pentru tratamentul atacurilor de panică?

Tratamentul atacurilor de panică poate fi pe termen scurt sau lung.

Tratamentul pe termen scurt se concentrează pe gestionarea episoadelor acute, acesta putând include:

• Tehnici de respirație, mindfulness și relaxare [27];
• Exerciții de împământare;
• Terapii alopate anti-anxietate [28].

Exemplu de tehnică de împământare: Observați cinci lucruri pe care le puteți vedea, patru pe care le puteți atinge, trei pe care le puteți auzi, două pe care le puteți mirosi și unul pe care îl puteți gusta[29]. Unii oameni folosesc o bilă anti-stres sau repetă o frază calmantă pentru a-și recăpăta controlul.

Atenționare: unele medicamente pentru ameliorarea anxietății pot crea dependență!

Tratamentul pe termen lung este multidisciplinar și include:

• Terapie cognitiv-comportamentală (cu accent pe terapie prin expunere);
• Medicamente alopate;
• Modificări ale stilului de viață.

Abordarea psihoterapeutică urmărește identificarea și modificarea comportamentelor maladaptative care contribuie la atacuri de panică [30]. Terapia prin expunere [31] reduce treptat frica de senzațiile corporale și situațiile asociate cu panica.

Medicamente, precum unii inhibitori selectivi ai serotoninei și norepinefrinei pot fi, de asemenea, eficiente pentru gestionarea pe termen lung a episoadelor atacurilor de panică [32].

Modificările stilului de viață prin: gestionarea somnului, exerciții fizice regulate și limitarea consumului de cofeină și alcool, sunt elemente suplimentare necesare [33].

Concluzii

Atacurile de panică se manifestă prin episoade intense, bruște, de frică și disconfort, care pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții. Înțelegerea semnelor, cauzelor și diferențelor lor față de anxietatea generalizată este esențială pentru o gestionare eficientă.

Prevenirea acestora implică reducerea stresului și a obiceiurilor nesănătoase, în timp ce tratamentul necesită o combinație de strategii și intervenții terapeutice atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

Cu o îngrijire adecvată, persoanele care suferă de atacuri de panică pot obține o ameliorare semnificativă. Din acest motiv, este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale interdisciplinare maximizează șansele de recuperare, reducând semnificativ simptomele acestora.

Referințe

1. Ranganathan A, Beitman BD. Panic disorder: a different perspective. Mo Med. 1998 Feb;95(2):78-82. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9492526/
2. Cackovic C, Nazir S, Marwaha R. Panic Disorder. 2023 Aug 6. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28613692/
3. Chand SP, Marwaha R. Anxiety. [Updated 2023 Apr 24]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470361/
4. Mayo Foundation for Medical Education and Research, Panic attacks and panic disorder. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021
5. Goddard AW. The Neurobiology of Panic: A Chronic Stress Disorder. Chronic Stress (Thousand Oaks). 2017 Nov 10;1:2470547017736038. doi: 10.1177/2470547017736038. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7219873/
6. Raju NN, Naga Pavan Kumar KSVR, Nihal G. Clinical Practice Guidelines for Assessment and Management of Anxiety and Panic Disorders in Emergency Setting. Indian J Psychiatry. 2023 Feb;65(2):181-185. doi: 10.4103/indianjpsychiatry.indianjpsychiatry_489_22. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10096212/
7. Ehlers A. Somatic symptoms and panic attacks: a retrospective study of learning experiences. Behav Res Ther. 1993 Mar;31(3):269-78. doi: 10.1016/0005-7967(93)90025-p. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8476401/
8. Khanagar SB, Altuwayjiri RJ, Albarqy NM, Alzahrani GA, Alhusayni HA, Alsaif SY. Prevalence, Symptoms, and Triggering Factors of Panic Attacks among Dental Students in Riyadh Saudi Arabia-A Cross Sectional Survey. Healthcare (Basel). 2023 Nov 16;11(22):2971. doi: 10.3390/healthcare11222971. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10671099/
9. National Institutes of Health, National Library of Medicine, Panic Disorder. Available at: https://medlineplus.gov/panicdisorder.html
10. Seguí J, Márquez M, García L, Canet J, Salvador-Carulla L, Ortiz M. Depersonalization in panic disorder: a clinical study. Compr Psychiatry. 2000 May-Jun;41(3):172-8. doi: 10.1016/s0010-440x(00)90044-0. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10834625/
11. Miller PP, Brown TA, DiNardo PA, Barlow DH. The experimental induction of depersonalization and derealization in panic disorder and nonanxious subjects. Behav Res Ther. 1994 Jun;32(5):511-9. doi: 10.1016/0005-7967(94)90138-4. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8042962/
12. Ray S, Ray R, Singh N, Paul I. Dissociative experiences and health anxiety in panic disorder. Indian J Psychiatry. 2021 Jan-Feb;63(1):70-73. doi: 10.4103/psychiatry.IndianJPsychiatry_896_20. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8106434/
13. The National Institute of Mental Health, Panic Disorder: What You Need to Know. Available at: https://www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms
14. Kim EJ, Kim YK. Panic disorders: The role of genetics and epigenetics. AIMS Genet. 2018 Jul 27;5(3):177-190. doi: 10.3934/genet.2018.3.177. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6690230/
15. Kyriakoulis P, Kyrios M. Biological and cognitive theories explaining panic disorder: A narrative review. Front Psychiatry. 2023 Jan 30;14:957515. doi: 10.3389/fpsyt.2023.957515. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9924294/
16. Kenardy J, Fried L, Kraemer HC, Taylor CB. Psychological precursors of panic attacks. Br J Psychiatry. 1992 May;160:668-73. doi: 10.1192/bjp.160.5.668. Erratum in: Br J Psychiatry 1993 Jul;163:130. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1591576/
17. Abadie D, Essilini A, Fulda V, Gouraud A, Yéléhé-Okouma M, Micallef J, Montastruc F, Montastruc JL. Drug-induced panic attacks: Analysis of cases registered in the French pharmacovigilance database. J Psychiatr Res. 2017 Jul;90:60-66. doi: 10.1016/j.jpsychires.2017.02.008. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28231495/
18. Klevebrant L, Frick A. Effects of caffeine on anxiety and panic attacks in patients with panic disorder: A systematic review and meta-analysis. Gen Hosp Psychiatry. 2022 Jan-Feb;74:22-31. doi: 10.1016/j.genhosppsych.2021.11.005. Epub 2021 Dec 2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34871964/
19. Noyes R Jr, Clancy J, Woodman C, Holt CS, Suelzer M, Christiansen J, Anderson DJ. Environmental factors related to the outcome of panic disorder. A seven-year follow-up study. J Nerv Ment Dis. 1993 Sep;181(9):529-38. doi: 10.1097/00005053-199309000-00001. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8245920/
20. Margraf J, Taylor B, Ehlers A, Roth WT, Agras WS. Panic attacks in the natural environment. J Nerv Ment Dis. 1987 Sep;175(9):558-65. doi: 10.1097/00005053-198709000-00008. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3655782/
21. Noyes R Jr, Woodman C, Garvey MJ, Cook BL, Suelzer M, Clancy J, Anderson DJ. Generalized anxiety disorder vs. panic disorder. Distinguishing characteristics and patterns of comorbidity. J Nerv Ment Dis. 1992 Jun;180(6):369-79. doi: 10.1097/00005053-199206000-00006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1593271/
22. Rapee RM. Distinctions between panic disorder and generalised anxiety disorder: clinical presentation. Aust N Z J Psychiatry. 1985 Sep;19(3):227-32. doi: 10.3109/00048678509158827. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3866565/
23. Anderson DJ, Noyes R Jr, Crowe RR. A comparison of panic disorder and generalized anxiety disorder. Am J Psychiatry. 1984 Apr;141(4):572-5. doi: 10.1176/ajp.141.4.572. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6703138/
24. Joseph R, Falk A, Smith S, Wilk A. Mood and Anxiety Disorders: Generalized Anxiety and Panic Disorders. FP Essent. 2023 Apr;527:25-33. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37036769/
25. Livermore N, Sharpe L, McKenzie D. Prevention of panic attacks and panic disorder in COPD. Eur Respir J. 2010 Mar;35(3):557-63. doi: 10.1183/09031936.00060309. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19741029/
26. Feldner MT, Zvolensky MJ, Babson K, Leen-Feldner EW, Schmidt NB. An integrated approach to panic prevention targeting the empirically supported risk factors of smoking and anxiety sensitivity: theoretical basis and evidence from a pilot project evaluating feasibility and short-term efficacy. J Anxiety Disord. 2008 Oct;22(7):1227-43. doi: 10.1016/j.janxdis.2008.01.005. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2666044/
27. Bentley TGK, D’Andrea-Penna G, Rakic M, Arce N, LaFaille M, Berman R, Cooley K, Sprimont P. Breathing Practices for Stress and Anxiety Reduction: Conceptual Framework of Implementation Guidelines Based on a Systematic Review of the Published Literature. Brain Sci. 2023 Nov 21;13(12):1612. doi: 10.3390/brainsci13121612. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10741869/
28. Guaiana G, Meader N, Barbui C, Davies SJ, Furukawa TA, Imai H, Dias S, Caldwell DM, Koesters M, Tajika A, Bighelli I, Pompoli A, Cipriani A, Dawson S, Robertson L. Pharmacological treatments in panic disorder in adults: a network meta-analysis. Cochrane Database Syst Rev. 2023 Nov 28;11(11):CD012729. doi: 10.1002/14651858.CD012729.pub3. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38014714/
29. Imran A (2020) Combat against Stress, Anxiety and Panic Attacks: 5-4-3-2-1 Coping Technique. J Trauma Stress Disor Treat 9:4. Available at: https://www.scitechnol.com/peer-review/combat-against-stress-anxiety-and-panic-attacks-54321-coping-technique-WiRy.php?article_id=12841
30. Shear MK, Weiner K. Psychotherapy for panic disorder. J Clin Psychiatry. 1997;58 Suppl 2:38-43; discussion 44-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9078993/
31. Meuret AE, Wolitzky-Taylor KB, Twohig MP, Craske MG. Coping skills and exposure therapy in panic disorder and agoraphobia: latest advances and future directions. Behav Ther. 2012 Jun;43(2):271-84. doi: 10.1016/j.beth.2011.08.002. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3327306/
32. Ziffra M. Panic disorder: A review of treatment options. Ann Clin Psychiatry. 2021 May;33(2):124-133. doi: 10.127788/acp.0014. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33529291/
33. Lambert R. Lifestyle Behaviours Add to the Armoury of Treatment Options for Panic Disorder: An Evidence-Based Reasoning. Int J Environ Res Public Health. 2015 Jun 18;12(6):7017-43. doi: 10.3390/ijerph120607017. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26095868/