Care sunt bolile care seamănă cu epilepsia?

Care sunt bolile care seamănă cu epilepsia?

Epilepsia poate avea simptome asemănătoare cu alte afecțiuni neurologice, psihologice, sau de altă natură cum ar fi crizele neepileptice psihogene, migrena sau leșinul.

Cunoașterea elementelor similare  de diferențiere poate ajuta la detectarea precoce și la obținerea unui diagnostic corect. De exemplu, crizele de absență pot fi confundate cu lipsa de atenție, iar mioclonii cu ticuri sau spasme musculare benigne.

Mai multe informații despre metodele de diagnostic și principalele tipuri de crize epileptice sunt disponibile pe blog.

Identificarea corectă și promptă a simptomelor epileptice permite inițierea unui curs de tratament corect, cum ar fi alegerea medicației potrivite sau stabilirea unor măsuri de suport, care pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și pot preveni complicațiile pe termen lung.

Mai jos sunt descrise principalele afecțiuni cu manifestări similare epilepsiei.

Crizele neepileptice psihogene

Crizele de origine psihologică sunt adesea cauzate de stres sau traume emoționale și nu se datorează unei activități cerebrale anormale.

Simptome:

• Convulsii care durează mai mult de 10 minute, cu menținerea conștienței;
• Mișcări rapide ale capului dintr-o parte în alta;
• Mișcări defazate ale membrelor;
• Lipsa de reacție cu ochii închiși;
• Împingeri pelviene;
• Schimbarea tiparelor de mișcare.

Cauze:

• Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD);
• Tulburare de adaptare;
• Tulburări depresive;
• Tulburări afective (tulburare de panică, anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă);
• Tulburări disociative;
• Afecțiuni ce se manifestă cu psihoză (ex. schizofrenia)
• Tulburări ale simptomelor somatice;
• Traume craniene;
• Tulburări de personalitate [1].

Crizele de origine psihogenă sunt întâlnite la 20-30% dintre persoanele consultate în centrele de epilepsie pentru crize rezistente la medicație. În populația generală, rata la care apar este de 2-33 la 100.000 de persoane [2]

Acestea sunt asociate cu o calitate scăzută a vieții și cu rate mai mari de șomaj, invaliditate și suicid, iar psihoeducația și terapia sunt principalele metode de gestionare.

Terapiile psihologice pot include:

• Terapia cognitiv-comportamentală;
• Psihoterapia interpersonală și psihodinamică;
• Psihoterapia bazată pe mindfulness;
• Terapia de familie [3].

Sincopa (leșinul)

Sincopa sau leșinul reprezintă pierderea bruscă și tranzitorie a conștienței din cauza unei scăderi a fluxului sanguin către creier, adesea cauzată de factori precum:

• deshidratarea;
• tensiunea arterială scăzută;
• probleme cardiace [4].

Pentru mai multe informații despre sincope și amețeli, vizionați interviul video cu Dr. Alina Nagy, specialist ORL:

Sincopa apare în aproximativ 20% în populația generală, iar riscul de recurență este de aproximativ 13,5%, femeile fiind mai predispuse decât bărbații [4].

Cauza sincopei este nedeterminată în aproape 40% din cazuri!

Există multe cauze ale sincopei, motiv pentru care abordarea multidisciplinară este necesară, ce include medici din departamentul de urgență, medici primari, asistente medicale, cardiologi, neurologi și farmaciști.

Deși cauza principală pentru leșin este sincopa vasovagală, în special la pacienții tineri, pot exista cauze ce sunt asociate cu un risc mai mare de complicații precum:

• disritmii;
• boli de conducere cardiacă;
• boli ale valvelor cardiace;
• boli cardiace congenitale;
• anemie acută;
• sângerare gastrointestinală;
• embolie pulmonară [4].

Tratamentul este specific în funcție de tipul de sincopă și include medicație și rehidratare, iar evaluarea constă în examen medical cardiologic cu electrocardiogramă și evaluare ORL.

Migrena

Unele migrene pot fi însoțite de simptome neurologice similare convulsiilor, cum ar fi:

• tulburări vizuale;
• modificări senzoriale;
• simptome motorii.

Există riscul de diagnostic greșit din cauza simptomelor similare între aura de epilepsie și aura de migrenă, aceste boli fiind considerate comorbide din cauza suprapunerii fiziopatologiei, a variantelor genetice comune și a opțiunilor similare de tratament.

Cel mai frecvent simptom al migrenei este durerea de cap, dar poate produce, de asemenea, o varietate de alte simptome, cum ar fi:

• greața;
• sensibilitatea la lumină și sunet;
• amețeli;
• tulburări senzoriale (aură) [6].

Aura este adesea un semn de avertizare al unui atac iminent de migrenă sau al unei convulsii. Aproximativ 1/3 dintre persoanele cu migrenă și 2/3 dintre persoanele cu epilepsie generalizată prezintă o aură înainte de o criză [5].

Simptomele similare includ:

• tulburări vizuale și de miros;
• halucinații olfactive;
• amorțeală;
• furnicături;
• durere de cap postictală (după o criză) de tip pulsatil.

Aproximativ 60% dintre persoane cu epilepsie prezintă dureri de cap.

Factori declanșatori comuni:

• stresul;
• lipsa de somn;
• schimbările hormonale din timpul menstruației;
• alcoolul;
• administrarea unei cantități prea mari de medicamente sau omiterea unei doze.

Ambele sunt diagnosticate și tratate de un neurolog, unele dintre medicații și metode de tratament fiind comune.

Resurse și suport pentru pacienți

Credeți că este posibil să suferiți de epilepsie? Programați-vă acum contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Concluzii

Există o gamă largă de afecțiuni ce pot fi confundate cu epilepsia. Mai multe dintre acestea vor fi prezentate într-un articol ulterior.

Înțelegerea diferențelor dintre epilepsie și alte afecțiuni este esențială pentru a evita un diagnostic greșit și pentru a primi tratamentul corect. Consultarea unui specialist și investigațiile suplimentare, cum ar fi EEG-ul sau imagistica cerebrală, sunt cruciale în cazurile de diagnostic incert.

Un diagnostic precis îmbunătățește rezultatele tratamentului și calitatea vieții pacientului, reducând riscul unor complicații pe termen lung.

Referințe

1. Lesser RP. Treatment and Outcome of Psychogenic Nonepileptic Seizures. Epilepsy Curr. 2003 Nov;3(6):198-200. doi: 10.1046/j.1535-7597.2003.03601.x. PMID: 15346150; PMCID: PMC321215.
2. Tilahun, B. B. S., & Bautista, J. F. (2022, May 1). Psychogenic nonepileptic seizure: An empathetic, practical approach. Cleveland Clinic Journal of Medicine.
3. The truth about psychogenic nonepileptic seizures. Epilepsy Foundation. (n.d.).
4. Mechanic OJ, Grossman SA. Syncope and Related Paroxysmal Spells. [Updated 2023 Jul 17]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-.
5. Petrarca, K. (2023, November 3). The relationship between migraine and epilepsy. Association of Migraine Disorders.
6. Gardener, A. (2022, November 16). Migraine & Epilepsy. American Brain Foundation.
7. Rogawski MA. Migraine and Epilepsy—Shared Mechanisms within the Family of Episodic Disorders. In: Noebels JL, Avoli M, Rogawski MA, et al., editors. Jasper’s Basic Mechanisms of the Epilepsies [Internet]. 4th edition. Bethesda (MD): National Center for Biotechnology Information (US); 2012.