Ce este sindromul burnout?

Ce este sindromul burnout?

Sindromul burnout este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stresul prelungit și excesiv, de la locul de muncă. Sindromul burnout apare atunci când indivizii se simt copleșiți, epuizați emoțional și incapabili să mai facă față cerințelor profesionale [1].

În timp, stresul favorizează pierderea motivației, sentimente de împlinire redusă și detașare de locul de muncă [2].

Organizația Mondială a Sănătății clasifică burnout-ul ca un fenomen ocupațional, mai degrabă decât ca o afecțiune medicală, subliniind rădăcinile sale în stresul cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes [3].

Acesta este caracterizat prin:

• Epuizare emoțională, mentală și fizică;
• Devalorizarea stimei de sine și a motivației;
• Reducerea stării de mulțumire personală.

Simptome burnout

Sindromul burnout se manifestă printr-o combinație de epuizare emoțională, depersonalizare sau nivel scăzut de încredere în motivațiile sau justificările aparente ale celorlalți și față de propria muncă, însoțit și de un sentiment redus de împlinire personală [4].

• Oboseală cronică fizică, mintală și emoțională (epuizare, lipsă de energie, dificultăți de concentrare);
• Iritabilitate și frustrare (atitudini negative față de muncă, colegi, clienți);
• Performanță profesională redusă (scăderea motivației și a productivității);
• Simptome fizice (dureri de cap, dureri de stomac, tulburări de somn, modificări ale dietei și susceptibilitate crescută la boli);
• Simptome emoționale (sentimente de neputință, îndoială de sine, satisfacție scăzută);
• Schimbări comportamentale (retragere socială, izolare, consum de substanțe psihoactive și/sau alcool, fumatul excesiv).

Persoanele care se confruntă cu burnout declară că se simt epuizate, iritabile și nemotivate, manifestând un declin vizibil al performanței profesionale [5].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți deseori oboseală, dureri de cap și bănuiți că ar putea fi vorba de sindromul burnout, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt cauzele sindromului burnout?

Cauzele sindromului burnout se regăsesc în expunerea prelungită la condiții de muncă stresante din punct de vedere fizic, mintal și emoțional care au la bază [6]: volum de muncă imposibil de gestionat, lipsa de autonomie, roluri neclare, sprijin profesional insuficient din partea superiorilor sau colegilor și lipsa de recunoaștere morală sau de recompense pentru realizări [7].

Burnout se dezvoltă mai ales la persoanele care sunt foarte dedicate și investite în munca lor, ceea ce poate favoriza apariția suprasolicitării fără perioade de recuperare adecvată [8].

• Stres prelungit la locul de muncă;
• Cereri mari și control scăzut;
• Lipsa de recunoaștere și motivare morală;
• Dezechilibru între viața profesională și cea personală;
• Ambiguitate a rolului.

În timp, stresul cronic, cauzat de aceste afecțiuni, epuizează energia și rezistența unei persoane, amplificând simptomele caracteristice sindromului burnout [9,10].

De ce se ajunge la burnout?

Sindromul burnout apare de obicei în medii profesionale cu cerințe mari, resurse limitate și lipsă de sprijin (profesional, moral, financiar). Sindromul burnout este cel mai frecvent în profesii care implică o muncă emoțională intensă, cum ar fi: asistența medicală, educația, asistența socială și serviciile de urgență [11].

Aceste profesii plasează angajații în roluri în care trebuie să aibă grijă constant de ceilalți sau să gestioneze sarcini de muncă intense, fără pauze și sprijin suficient [12]. Riscul crește atunci când angajații simt o lipsă de control asupra sarcinilor lor sau când valorile lor personale intră în conflict cu cultura organizațională [13].

• Profesii cu stres ridicat (sănătate, educație, tehnologie);
• Termene limită nerezonabile;
• Medii toxice sau nefavorabile sănătații;
• Lipsa de flexibilitate sau autonomie.

Astfel, sindromul burnout este puternic ancorat în contextul locului de muncă [14].

Epidemiologie burnout

Sindromul burnout e răspândit în sectoare cu stres ridicat, precum: asistența medicală, educația, serviciile sociale și industriile corporative și tehnologice [15].

În Europa, peste 25% din angajați raportează probleme de sănătate direct legate de stresul profesional. În Statele Unite, peste 50% dintre profesioniștii din domeniul sănătății prezintă simptome de epuizare profesională.

Potrivit OMS, aproape 40% din forța de muncă globală prezintă semne de suprasolicitare mentală asociată cu munca, burnout fiind considerat unul dintre principalii factori generatori [16].

În 2019, OMS a recunoscut oficial burnout ca fiind rezultatul stresului cronic, negestionat, la locul de muncă. Mai multe țări au dezvoltat cadre pentru a aborda burnout, fiecare cu grade diferite de recunoaștere, sprijin prin concediu medical și campanii naționale de conștientizare [17].

În România, burnout nu e recunoscut oficial ca boală profesională. Persoanele pot primi concediu medical numai pe baza unor diagnostice psihiatrice mai largi, cum ar fi depresia sau anxietatea, dar nu există o clasificare specifică pentru burnout [18].

Campaniile naționale de sănătate sunt limitate, deși organizațiile non-guvernamentale au început să promoveze conștientizarea sănătății mintale. Stigmatul din jurul bolilor mintale rămâne o barieră semnificativă, iar România nu are politici structurate pentru gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă [19].

Următorul tabel rezumă diferențele în modul în care fiecare dintre cele patru țări abordează sindromul burnout și acordarea concediilor medicale:

Compararea Politicilor de Sănătate Mentală

Concluzii

Sindromul burnout este o afecțiune severă, dar prevenibilă, determinat de stresul cronic de la locul de muncă.

Înțelegerea cauzelor sale și recunoașterea timpurie a simptomelor favorizează o recuperare eficientă. Tratamentul necesită atât eforturi individuale, cât și schimbări organizaționale, pentru a promova medii de lucru cât mai sănătoase.

Prin cultivarea conștientizării și a rezilienței, angajații și angajatorii pot colabora împreună pentru a preveni sindromul burnout în vederea promovării bunăstării pe termen lung.

Referințe

1. Psychology Today, Sussex Publishers, Burnout. Available at: https://www.psychologytoday.com/us/basics/burnout
2. Maslach C, Leiter MP. Understanding the burnout experience: recent research and its implications for psychiatry. World Psychiatry. 2016 Jun;15(2):103-11. doi: 10.1002/wps.20311. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4911781/
3. World Health Organization, Burn-out an „occupational phenomenon”: International Classification of Diseases. Available at: https://www.who.int/news/item/28-05-2019-burn-out-an-occupational-phenomenon-international-classification-of-diseases
4. Bianchi R, Schonfeld IS, Laurent E. Is it Time to Consider the „Burnout Syndrome” A Distinct Illness? Front Public Health. 2015 8;3:158.doi:10.3389/fpubh.2015.00158. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4459038/
5. Khammissa RAG, Nemutandani S, Feller G, Lemmer J, Feller L. Burnout phenomenon: neurophysiological factors, clinical features, and aspects of management. J Int Med Res. 2022 Sep;50(9):3000605221106428. doi: 10.1177/03000605221106428. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9478693/
6. Bayes A, Tavella G, Parker G. The biology of burnout: Causes and consequences. World J Biol Psychiatry. 2021 Nov;22(9):686-698. doi: 10.1080/15622975.2021.1907713. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33783308/
7. Keel P. Psychische Belastungen durch die Arbeit: Burnout-Syndrom [Psychological stress caused by work: burnout syndrome]. Soz Praventivmed. 1993;38 Suppl 2:S131-2. German. doi: 10.1007/BF01305364. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8279188/
8. Luna D, Figuerola-Escoto RP, Sienra-Monge JJL, Hernández-Roque A, Soria-Magaña A, Hernández-Corral S, Toledano-Toledano F. Burnout and Its Relationship with Work Engagement in Healthcare Professionals: A Latent Profile Analysis Approach. Healthcare (Basel). 2023 Nov 26;11(23):3042. doi: 10.3390/healthcare11233042. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10706050/
9. Emerson DJ, Hair JF Jr, Smith KJ. Psychological Distress, Burnout, and Business Student Turnover: The Role of Resilience as a Coping Mechanism. Res High Educ. 2023;64(2):228-259. doi: 10.1007/s11162-022-09704-9. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9243806/
10. Chu B, Marwaha K, Sanvictores T, et al. Physiology, Stress Reaction. [Updated 2024 May 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541120/
11. Grigorescu S, Cazan AM, Rogozea L, Grigorescu DO. Predictive Factors of the Burnout Syndrome Occurrence in the Healthcare Workers During the COVID-19 Pandemic. Front Med (Lausanne). 2022 Jun 9;9:842457. doi: 10.3389/fmed.2022.842457. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35755041/
12. Albulescu P, Macsinga I, Rusu A, Sulea C, Bodnaru A, Tulbure BT. „Give me a break!” A systematic review and meta-analysis on the efficacy of micro-breaks for increasing well-being and performance. PLoS One. 2022 Aug 31;17(8):e0272460. doi: 10.1371/journal.pone.0272460. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9432722/
13. Gascón S, Fueyo-Díaz R, Borao L, Leiter MP, Fanlo-Zarazaga Á, Oliván-Blázquez B, Aguilar-Latorre A. Value Conflict, Lack of Rewards, and Sense of Community as Psychosocial Risk Factors of Burnout in Communication Professionals (Press, Radio, and Television). Int J Environ Res Public Health. 2021 Jan 6;18(2):365. doi: 10.3390/ijerph18020365. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7825057/
14. Johnson T, Shamroukh S. Predictive modeling of burnout based on organizational culture perceptions among health systems employees: a comparative study using correlation, decision tree, and Bayesian analyses. Sci Rep. 2024 Mar 13;14(1):6083. doi: 10.1038/s41598-024-56771-2. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10937646/
15. Davino-Ramaya CM, Lippy SH, Naturale A, Corey Feist J, Cipriano P, Clark D. Burnout and the Effect on the Global Health Care Workforce Crisis: An Expert Panel Discussion. Perm J. 2023 Jun 15;27(2):111-122. doi: 10.7812/TPP/23.053. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10266868/
16. World Health Organization, Mental health at work. Available at: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/mental-health-at-work
17. Demerouti, Evangelia. (2024). Burnout: a comprehensive review. Zeitschrift für Arbeitswissenschaft. 78. 492-504. 10.1007/s41449-024-00452-3. Available at: https://link.springer.com/article/10.1007/s41449-024-00452-3
18. Wall-Street, Burnout-ul în România, o criză ignorată? Cât de des se confruntă angajații cu epuizarea și cine îi protejează? Available at: https://www.wall-street.ro/articol/Careers/314691/burnout-ul-in-romania-o-criza-ignorata-cat-de-des-se-confrunta-angajatii-cu-epuizarea-si-cine-ii-protejeaza.html
19. Manescu EA, Henderson C, Paroiu CR, Mihai A. Mental health related stigma in Romania: systematic review and narrative synthesis. BMC Psychiatry. 2023 Sep 8;23(1):662. doi: 10.1186/s12888-023-05147-3. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10486137/