Care este impactul obezității asupra inimii?

Care este impactul obezității asupra inimii?

Obezitatea este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare [10] și afectează supraviețuirea generală. Obezitatea este în mod esențial asociată cu:

• insuficiență cardiacă,
• boală coronariană,
• moarte cardiacă subită,
• fibrilație atrială.

Datorită faptului că obezitatea pe termen lung poate conduce la apariția sindromului metabolic, acesta la rândul său poate favoriza apariția bolii cardiace ischemice, așadar impactul obezității asupra inimii este unul foarte mare.

În plus față de bolile cardiovasculare, s-a demonstrat că obezitatea mărește riscul de hipertensiune arterială (HTA) iar hipertensiunea persistentă [11] reprezintă unul dintre factorii de risc pentru:

• accident vascular cerebral,
• infarct miocardic,
• anevrism arterial, care reprezintă o cauză principală a
• insuficienței renale cronice,
• diabet și alte afecțiuni grave.

Când este necesar să vă adresați medicului specialist?

Este necesar să faceți aceasta în momentul în care observați apariția unor simptome [12] și afecțiuni asociate cu obezitatea, precum:

• palpitații cardiace,
• somn greu sau sforăit,
• dureri articulare sau dureri de spate,
• dispoziție generală proastă sau energie scăzută,
• dificultăți în deplasare, mișcare sau ridicare din pat.

Ce este obezitatea?

Obezitatea este o condiție medicală, uneori considerată o boală, în care excesul de grăsime corporală s-a acumulat într-o asemenea măsură încât are influențe negative asupra sănătății [1].

Conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, o persoană adultă este considerată obeză dacă are un indice de masă corporală (IMC exprimat în kg/m²) mai mare sau egal cu 30 [2]. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește obezitatea ca fiind o afecțiune în care procentul de grăsime corporală începe să afecteze sănătatea și bunăstarea indivizilor. Din cauza creșterii alarmante a prevalenței, OMS a declarat-o ca fiind ”o epidemie globală” [3].

În ceea ce privește România, conform datelor OMS, România este țara cu cea mai mare rată a obezității din Europa începând cu anul 2022. Statisticile prezintă faptul că 34% din populația adultă de peste 18 ani este obeză în România [4].

Care sunt grupele principale de obezitate?

Clasificare din punct de vedere metabolic

Din punct de vedere metabolic, obezitatea este împărțită în 4 categorii [5]:

• obezitate cu greutate normală;
• obezitate metabolică cu greutate normală;
• obezitate metabolică sănătoasă;
• obezitate metabolică nesănătoasă.

Clasificare din punct de vedere al IMC

Din punct de vedere a IMC, obezitatea poate fi împărțită în 4 categorii conform [6], la care Colegiul American de Cardiologie a mai adăugat încă două [7]:

• supraponderal (risc scăzut), dacă IMC este între 25,0 și 29,9;
• obezitate grad 1 (risc redus), dacă IMC este între 30,0 și 34,9;
• obezitate grad 2 (risc moderat), dacă IMC este între 35,0 și 39,9;
• obezitate grad 3, cunoscută și sub numele de obezitate morbidă (risc ridicat), dacă IMC este egal sau mai mare de 40,0;
• obezitate grad 4 (risc foarte ridicat), dacă IMC este egal sau mai mare de 50,0;
• obezitate grad 5 (risc extrem de ridicat), dacă IMC este egal sau mai mare de 60,0.

Clasificare din punct de vedere al localizării depozitelor de grăsime în organism

Din punct de vedere a localizării depozitelor de grăsime în organism, a fost introdusă o nouă categorie [8] numită obezitate abdominală (sau viscerală), care poate fi regăsită în una din cele 4 categorii ale obezității definite din punct de vedere metabolic, indiferent de valoarea IMC.

Resurse și suport pentru pacienți

Ați semnalat apariția unor simptome din cele enumerate sau ați observat o creștere în greutate și bănuiți că aceasta vă poate afecta sănătatea? Programați-vă acum contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Ce analize sunt necesare pentru evaluarea obezității?

Măsurarea circumferinței taliei

Valorile normale sunt 90 cm la bărbați și 80 cm la femei, indiferent de IMC. Dacă valorile sunt peste 90-94 cm la bărbați și peste 80-84 cm la femei, atunci se va ține cont și de IMC.

Măsurarea IMC

Dacă IMC este mai mare de 25 atunci se va ține cont și de evaluarea celor 4 indicatori ai stării de sănătate.

Evaluarea celor 4 indicatori ai stării de sănătate

• Tensiunea arterială: între 90/60 mmHg și 120/80 mmHg,
• Respirație: între 12 și 18 respirații pe minut,
• Puls: între 60 și 100 de bătăi pe minut,
• Temperatură: de la 36,5°C până la 37,3°C.

Dacă oricare unul sau mai mulți dintre ei sunt peste valorile normale (de exemplu tensiunea arterială) atunci se recomandă măsurarea nivelurilor serice ale trigliceridelor (TGD) și colesterolului HDL.

Măsurarea TGD și HDL

Dacă TGD sunt peste 150 mg/dL* iar HDL sunt mai mici sau egale cu 35 mg/dL*, atunci se recomandă evaluarea sindromului metabolic.

Evaluarea sindromului metabolic

Organizația Mondială a Sănătății [9] a propus diagnosticarea sindromului metabolic atunci când este identificat unul din următorii parametri sanguini:

• hiperinsulinemie, (când valorile nivelului de insulină în sânge sunt peste 24,9 µUI/ml*)
• valori plasmatice ridicate ale glicemiei a jeun (adică după o perioadă de post de cel puțin 8 ore) de peste 110 mg/dL*.
• o circumferință mare a taliei de peste 102 cm la bărbați și peste 88 cm la femei, reprezintă un factor risc.

* Trebuie corelate cu valorile de referință oferite de aparatură, metoda de lucru și reactivii folosiți.

Institutul RoNeuro furnizează servicii rapide și de înaltă calitate: urmărirea profilului glicemic, dozarea hemoglobinei glicate (HbA1c), realizarea bilanțului nutrițional și determinarea compoziției corporale cu analizorul InBody, care este de un real ajutor în controlul echilibrului ponderal.

Cum se poate trata obezitatea?

În funcție de încadrarea stării actuale de obezitate, conform clasificărilor menționate și în funcție de rezultatele analizelor indicate mai devreme, tratamentele necesare trebuie personalizate pacientului. Echipa RoNeuro vă pune la dispoziție următoarele terapii și analize medicale principale:

• Consultul cardiologic (necesar evaluării stării de bine a organismului și a sănătății inimii);
• Analiza periodică a profilului glicemic și lipidic (în vederea diagnosticării, gestionării și prevenției diabetului, precum și ale altor boli metabolice, ce pot apare ca urmare a obezității);
• Consultații în domeniul nutriției și dietetică (necesare pentru combaterea obezității, controlul greutății corporale, îmbunătățirea parametrilor sanguini, reducerea HTA, etc.);
• Kinetoterapie (vă poate ajuta la gestionarea greutății corporale, combaterea stresului, creșterea masei musculare, etc.);
• Consultație de medicină internă (mai ales în situația în care obezitatea este însoțită și de alte afecțiuni);
• Tratamentul și profilaxia HTA.

Deoarece obezitatea este o afecțiune complexă, determinată de multiple cauze, generând un lanț întreg de patologii, ar mai putea fi recomandate următoarele terapii cu rol complementar:

• Consultație genetică medicală (dacă starea de obezitate se menține de la o vârstă fragedă);
• Ședințe de acupunctură (o opțiune terapeutică eficientă pentru controlul obezității [13]);
• Homeopatia (ar putea fi indicată ca metodă indirectă de reducere a efectelor obezității datorită faptului că aceasta este o terapie holistică care se adresează atât corpului fizic cât şi componentei emoţionale şi mentale);
• Ședințe de psihoterapie (recomandate în cazul în care pacientul se simte incapabil să își schimbe stilul de viață și/sau dieta, în vederea reducerii efectelor obezității și a stresului).

Pe lângă toate acestea vă mai recomandăm:

• Evitarea sedentarismului și adoptarea unui mod de viață activ;
• Evitarea exceselor alimentare de orice fel;
• Evitarea băuturilor alcoolice precum și a celor care conțin zahăr;
• Respectarea cu strictețe a sfaturilor medicale.

Concluzii

Obezitatea este cel mai mare flagel al timpurilor noastre. Deși combaterea ei este dificilă, uneori fiind nevoie și de intervenții chirurgicale, obezitatea poate fi prevenită sau tratată cu ajutorul unui stil de viață sănătos, asociat mai multor consultații și verificări periodice. Este important ca planul de recuperare și tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției multidisciplare, poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung pentru sănătatea dumneavoastră.

Referințe

1. Wikipedia, the free encyclopedia, Obesity. Available at: https://en.wikipedia.org/wiki/Obesity
2. NCBDDD Atlanta, ObesityFactSheet.
3. Obesity: preventing and managing the global epidemic. Report of a WHO consultation. World Health Organ Tech Rep Ser. 2000;894:i–xii, 1-253.
4. World with Statistics. Available at: https://worldwithstatistics.blogspot.com/2024/06/obesity-in-europe.html
5. De Lorenzo A, Soldati L, Sarlo F, Calvani M, Di Lorenzo N, Di Renzo L. New obesity classification criteria as a tool for bariatric surgery indication. World J Gastroenterol. 2016 Jan 14;22(2):681-703. doi: 10.3748/wjg.v22.i2.681. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26811617/
6. National Library of Medicine, Medical Encyclopedia, Health risks of obesity. Available at: https://medlineplus.gov/ency/patientinstructions/000348.htm
7. Obesity: Pathophysiology and Management. J Am Coll Cardiol 2017;71:69-84. Available at: https://www.acc.org/latest-in-cardiology/ten-points-to-remember/2018/01/04/16/16/obesity-pathophysiology-and-management
8. Dhawan D, Sharma S. Abdominal Obesity, Adipokines and Non-communicable Diseases. J Steroid Biochem Mol Biol. 2020 Oct;203:105737. doi: 10.1016/j.jsbmb.2020.105737. Epub 2020 Aug 18. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7431389/
9. Fadi El-Atat, Ashish Aneja, Samy Mcfarlane, James Sowers, Obesity and hypertension, Endocrinology and Metabolism Clinics of North America, Vol 32(4),2003, Pag. 823-854, ISSN 0889-8529, https://doi.org/10.1016/S0889-8529(03)00070-7. Available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0889852903000707
10. Ashraf MJ, Baweja P. Obesity: the ‘huge’ problem in cardiovascular diseases. Mo Med. 2013 Nov-Dec;110(6):499-504. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6179812/
11. Akil L, Ahmad HA. Relationships between obesity and cardiovascular diseases in four southern states and Colorado. J Health Care Poor Underserved. 2011;22(4 Suppl):61-72. doi: 10.1353/hpu.2011.0166. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3250069/
12. British Heart Foundation, How does obesity increase the risk of heart and circulatory diseases?. Available at: https://www.bhf.org.uk/informationsupport/risk-factors/obesity
13. Zhang K, Zhou S, Wang C, Xu H, Zhang L. Acupuncture on Obesity: Clinical Evidence and Possible Neuroendocrine Mechanisms. Evid Based Complement Alternat Med. 2018 Jun 14;2018:6409389. doi: 10.1155/2018/6409389. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6022277/