Cauzele și tratamentul amneziei

Cauzele și tratamentul amneziei

Amnezia poate avea multiple cauze, de la afecțiuni organice grave – cum ar fi accidentele vasculare cerebrale, traumatismele craniene, bolile neurodegenerative și infecțiile cerebrale – până la factori psihoemoționali precum stresul cronic, traumele emoționale și anumite tulburări psihiatrice. Stilul de viață, inclusiv consumul excesiv de alcool, fumatul sau carențele nutriționale, contribuie de asemenea la apariția tulburărilor de memorie. Diagnosticul amneziei implică o evaluare complexă și multidisciplinară, incluzând investigații neurologice, psihologice, teste cognitive, imagistică cerebrală și analize de laborator. Tratamentul este adaptat cauzei de bază și presupune, pe lângă tratamentul medical specific, reabilitare cognitivă, terapie ocupațională, consiliere psihologică și schimbări esențiale în stilul de viață. În unele cazuri, sunt explorate și terapii emergente, precum stimularea cerebrală. Toate intervențiile urmăresc refacerea memoriei și îmbunătățirea calității vieții pacientului.

Care sunt cauzele amneziei?

Cauzele amneziei pot fi organice, determinate mai ales de boli neurologice, cauze psihoemoționale și de stil de viață precum alcoolismul, fumatul și altele, sau cauze mixte.

• Cauze organice (în special boli neurologice);
• Cauze psihoemoționale corelate cu stilul de viață.

Cauzele organice pot fi clasificate în funcție de factorul generator [1] precum boli neurologice, neurovasculare, neurodegenerative [2], tumori [3], traumatisme și anumite intervenții medicale.

Cauze organice ale amneziei

Cauzele organice ale amneziei includ:

• Accidentul vascular cerebral (datorită tulburării funcției hipocampului);
• Tumori cerebrale;
• Encefalită (inflamația creierului), hidrocefalie (acumulare de lichid în creier);
• Traumatisme cranio-cerebrale;
• Demență, Boala Alzheimer, Boala Parkinson, etc.;
• Scleroza multiplă;
• Crize de epilepsie;
• Hipotiroidism – afectează metabolismul cerebral;
• Deficiențe nutriționale (B1, B12).

Alte cauze ale amneziei pot fi determinate de: infecții ale creierului, hipoxie, ischemie, intoxicație cu monoxid de carbon sau alte forme de privare de oxigen.

Cauze determinate de unele intervenții medicale

Unii pacienți care se recuperează după intervențiile chirurgicale pe creier se confruntă cu anumite modificări cognitive, dar acestea se pot trata prin metode de reabilitare cognitivă sau pot fi tranzitorii [4]. În alte situații, amnezia retrogradă poate apare ca efect cognitiv advers al terapiei electroconvulsive [5].

Cauze psihoemoționale corelate cu stilul de viață

Expunerea cronică la situații traumatice, cum ar fi abuzul sau violența domestică, poate conduce la suprimarea memoriei emoționale ca strategie de supraviețuire [6]. Cauzele amneziei favorizate de stilul de viață includ diverse obiceiuri dăunătoare precum fumatul, consumul excesiv de alcool [7], care grăbesc declinul cognitiv.

• Stres emoțional, anxietate, PTSD, etc;
• Depresie, schizofrenie, tulburare bipolară, etc.,
• Traume emoționale din copilărie;
• Consumul de alcool în exces;
• Fumatul.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți oricare din simptomele anterior amintite și bănuiți că aveți amnezie, sau dacă aveți orice semne legate de un posibil declin cognitiv, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Cum se diagnostichează amnezia?

Un diagnostic complet necesită o abordare multidisciplinară pentru a investiga toate cauzele posibile ale amneziei, formele și caracteristicile acesteia. Pentru aceasta sunt necesare următoarele etape.

• Istoricul pacientului și analiza simptomelor;
• Examinarea fizică;
• Examinarea neurologică;
• Teste cognitive și de memorie;
• Evaluare psihologică;
• Teste de laborator;
• Studii imagistice și testări specializate;
• Stabilirea diagnosticului diferențial.

Istoricul pacientului și analiza simptomelor

În această etapă se adună informații despre debutul, durata și severitatea pierderii de memorie a pacientului, evenimente declanșatoare precum traume emoționale, consumul de substanțe halucinogene. De asemenea sunt importante și simptomele asociate, precum confuzia, dificultăți de concentrare sau probleme de limbaj [8].

Examinarea fizică

În această etapă se realizează un examen fizic general pentru evaluarea stării generale de sănătate și identificarea semnelor de traumatism cranian sau afecțiuni neurologice. Dacă au fost identificate atunci se trece la etapa următoare, examinarea neurologică [9].

Examinarea neurologică

În această etapă sunt observate reflexele, coordonarea, forța musculară și răspunsul senzorial pentru a detecta prezența unor posibile leziuni ale sistemului nervos [10].

Teste cognitive și de memorie

Aceste teste sunt necesare pentru obținerea unor informații privind funcția memoriei și alte abilități cognitive, de exemplu memoria pe termen scurt, memoria episodică, orientarea, etc [11].

Evaluare psihologică

Deoarece cauzele amneziei pot fi corelate și cu evenimente emoționale traumatizante, este necesară evaluarea unor probleme psihologice sau psihiatrice subadiacente, precum depresia, anxietatea sau tulburările disociative care ar putea contribui la problemele de memorie evidențiate în etapele anterioare [12]. De asemenea, pot fi aplicate teste standardizate precum este standardizate (ex.: MMSE – Mini-Mental State Examination, MoCA – Montreal Cognitive Assessment).

Teste de laborator

Analizele sanguine pot evidenția dezechilibre metabolice, infecții, deficiențe de vitamine (de exemplu, B1, B12) sau disfuncții tiroidiene, toate acestea putând contribui la progresul amneziei [13]. Screening-ul toxicologic este de asemenea important pentru determinarea cauzei amneziei.

Studii imagistice și testări specializate

Aceste investigații ajută la determinarea cu precizie a unor anomalii structurale ale creierului, cum ar fi AVC, tumori sau traume. Scanările CT, angio RMN cerebral, PET, indică activitatea cerebrală și fluxul sanguin în cazurile unor afecțiuni neurodegenerative suspectate [14]. La acestea, dacă e cazul, mai pot fi recomandate testări specializate precum puncția lombară, în cazul în care sunt suspectate infecții precum meningita sau encefalita. Deasemenea, e recomandată EEG (electroencefalograma) pentru identificarea convulsiilor sau tulburările de memorie legate de epilepsie [15].

Stabilirea diagnosticului diferențial

Deoarece amnezia este dificil de diagnosticat, diagnosticul final se face prin excluderea altor cauze ale pierderii de memorie, cum ar fi boala Alzheimer, tumori, AVC, sau tulburările de memorie legate de consumul de droguri [16].

Tratamentul amneziei

Datorită implicațiilor multiple ale amneziei și a simptomatologiei complexe, tratamentul necesită o abordare multidisciplinară cu ajutorul unei echipe formată din psihologi, neurologi, psihiatri, terapeuți ocupaționali și alții, în vederea reabilitării memoriei și a funcțiilor afectate. Aceste tratamente se realizează cu participarea activă a pacientului. Ele trebuie să aibe în vedere:

• Tratarea cauzelor subiacente (infecții, deficiențe nutriționale, dezechilibrele hormonale, AVC, epilepsie, deficiență de vit B1, hipotiroidism [17]);
• Reabilitarea cognitiv-comportamentală (pentru reeducarea abilităților de memorie, pe baza unor rutine structurate, activități pentru reînvățarea unor sarcini zilnice și deprinderi [18]), terapie ocupațională;
• Tratament alopat (pentru tulburări de memorie legate de boli neurodegenerative, sau pentru tulburările emoționale care pot exacerba pierderea memoriei [19]);
• Modificări ale stilului de viață (încetarea fumatului și a consumului de alcool, aplicarea unor tehnici de relaxare pentru reducerea stresului, abordarea unei diete sănătoase, exerciții fizice regulate și somn suficient pentru a promova sănătatea creierului [20]);
• Terapie de susținere (consiliere familială pentru educarea și implicarea îngrijitorilor în procesul de reabilitare, sprijin emoțional și social pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului [21]);
• Tratamente emergente și experimentale (stimularea magnetică transcraniană și stimularea cerebrală profundă, precum și unele medicamente care îmbunătățesc memoria [21]).

Toate aceste tratamente trebuie orientate spre maximizarea funcțiilor cognitive disponibile și compensarea deficiențelor de memorie utilizând o abordare multidisciplinară.

Concluzii

Episoadele rare de uitare (ex.: nume, unde au fost lăsate cheile) sunt normale, dar pierderile repetitive sau severe de memorie necesită evaluare medicală. Totuși, dacă se manifestă simptome clare, repetitive și de lungă durată, de pierdere a memoriei atunci trebuie apelat la consultul medical de specialitate, în vederea prevenirii sau încetinirii declinului cognitiv. Înțelegerea completă a ceea ce înseamnă Cauzele și tratamentul amneziei permite stabilirea unei strategii de intervenție eficiente.

În funcție de cauzele care au generat amnezia sau episoadele amnezice, se alege echipa de specialiști și se stabilește planul multidisciplinar de recuperare și tratament.

Este important ca acest plan să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției neurologice și neuropsihiatrice poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung pentru sănătatea dumneavoastră.

Referințe

1. Miller TD, Butler CR, Acute-onset amnesia: transient global amnesia and other causes, Practical Neurology 2022;22:201-208. Available at: https://pn.bmj.com/content/22/3/201
2. Lybrate, Inc., Amnesia – How It Is Related With Brain Surgery?. Available at: https://www.lybrate.com/topic/amnesia-how-it-is-related-with-brain-surgery/67e68b48b4294eebeee7b8076a0ff823
3. American Brain Foundation, Disease Connections: Alzheimer’s and Parkinson’s. Available at: https://www.americanbrainfoundation.org/disease-connections-alzheimers-and-parkinsons/
4. Weill Cornell Medicine Neurological Surgery, Cognitive Remediation After Brain Tumor Surgery. Available at: https://neurosurgery.weillcornell.org/condition/brain-tumors-adults/cognitive-remediation-after-brain-tumor-surgery
5. Sarah H. Lisanby, MD; Jill H. Maddox, BA; Joan Prudic, MD; et al, The Effects of Electroconvulsive Therapy on Memory of Autobiographical and Public Events, Arch Gen Psychiatry. 2000;57(6):581-590. doi:10-1001/pubs.Arch Gen Psychiatry-ISSN-0003-990x-57-6-yoa8422 . Available at: https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/481613
6. Harbor Psychiatry & Mental Health, Emotional and Psychological Trauma’s Role in Memory Loss. Available at: https://harbormentalhealth.com/2023/02/17/does-trauma-cause-memory-loss/
7. News-Medical.Net, Lifestyle habits linked to faster cognitive decline in new study. Available at: https://www.news-medical.net/news/20240701/Lifestyle-habits-linked-to-faster-cognitive-decline-in-new-study.aspx
8. Gotur AJ, Ghotekar LH. Cognitive Neurology Continuing Medical Education: History Taking and Bedside Mental Status Examination in a Patient with Dementia. J Assoc Physicians India. 2024 Nov;72(11):68-72. doi: 10.59556/japi.72.0732. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39563125/
9. King NS, Crawford S, Wenden FJ, Moss NE, Wade DT, Caldwell FE. Measurement of post-traumatic amnesia: how reliable is it? J Neurol Neurosurg Psychiatry. 1997 Jan;62(1):38-42. doi: 10.1136/jnnp.62.1.38. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9010398/
10. Shahrokhi M, Asuncion RMD. Neurologic Exam. [Updated 2023 Jan 16]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557589/
11. Vyhnalek M, Jester DJ, Andel R, Horakova H, Nikolai T, Laczó J, Matuskova V, Cechova K, Sheardova K, Hort J. Contribution of Memory Tests to Early Identification of Conversion from Amnestic Mild Cognitive Impairment to Dementia. J Alzheimers Dis. 2022;88(4):1397-1409. doi: 10.3233/JAD-215364. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35786650/
12. Donaldson IM. „Psychometric” assessment during transient global amnesia. Cortex. 1985 Mar;21(1):149-52. doi: 10.1016/s0010-9452(85)80022-8. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3987308/
13. O’Bryant SE, Zhang F, Petersen M, Hall JR, Johnson LA, Yaffe K, Mason D, Braskie M, Barber RA, Rissman RA, Mapstone M, Mielke MM, Toga AW; HABLE Study Team. A blood screening tool for detecting mild cognitive impairment and Alzheimer’s disease among community-dwelling Mexican Americans and non-Hispanic Whites: A method for increasing representation of diverse populations in clinical research. Alzheimers Dement. 2022 Jan;18(1):77-87. doi: 10.1002/alz.12382. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34057802/
14. Nichols EA, Kao YC, Verfaellie M, Gabrieli JD. Working memory and long-term memory for faces: Evidence from fMRI and global amnesia for involvement of the medial temporal lobes. Hippocampus. 2006;16(7):604-16. doi: 10.1002/hipo.20190. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16770797/
15. Imperatori C, Farina B, Todini F, Di Blasi C, Mazzucchi E, Brunetti V, Della Marca G. Abnormal EEG Power Spectra in Acute Transient Global Amnesia: A Quantitative EEG Study. Clin EEG Neurosci. 2019 May;50(3):188-195. doi: 10.1177/1550059418780780. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29877098/
16. Croft PB, Heathfield KW, Swash M. Differential diagnosis of transient amnesia. Br Med J. 1973 Dec 8;4(5892):593-6. doi: 10.1136/bmj.4.5892.593. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1587737/
17. Kopelman MD. Amnesia: organic and psychogenic. Br J Psychiatry. 1987 Apr;150:428-42. doi: 10.1192/bjp.150.4.428. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3311268/
18. Hara H. [Memory Rehabilitation for Amnesic with Acquired Brain Injury]. Brain Nerve. 2018 Jul;70(7):829-840. Japanese. doi: 10.11477/mf.1416201084. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29997279/
19. Battle CE, Abdul-Rahim AH, Shenkin SD, Hewitt J, Quinn TJ. Cholinesterase inhibitors for vascular dementia and other vascular cognitive impairments: a network meta-analysis. Cochrane Database Syst Rev. 2021 Feb 22;2(2):CD013306. doi: 10.1002/14651858.CD013306.pub2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33704781/
20. Tomaszewski Farias S, Fox J, Dulaney H, Chan M, Namboodiri S, Harvey DJ, Weakley A, Rahman S, Luna C, Beech BF, Campbell L, Schmitter-Edgecombe M. Memory support training and lifestyle modifications to promote healthy aging in persons at risk for Alzheimer’s disease: a digital application supported intervention (Brain Boosters). BMC Geriatr. 2023 Dec 21;23(1):881. doi: 10.1186/s12877-023-04574-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10740219/
21. Oremus M, Tyas SL, Maxwell CJ, Konnert C, O’Connell ME, Law J. Social support availability is positively associated with memory in persons aged 45-85 years: A cross-sectional analysis of the Canadian Longitudinal Study on Aging. Arch Gerontol Geriatr. 2020 Jan-Feb;86:103962. doi: 10.1016/j.archger.2019.103962. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31704625/
22. Luber B, McClintock SM, Lisanby SH. Applications of transcranial magnetic stimulation and magnetic seizure therapy in the study and treatment of disorders related to cerebral aging. Dialogues Clin Neurosci. 2013 Mar;15(1):87-98. doi: 10.31887/DCNS.2013.15.1/bluber. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23576892/