Ce este anxietatea?

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o tendință excesivă de îngrijorare legată de un posibil eveniment perceput ca amenințare sau pericol. Anxietatea se deosebește de frică, deoarece cea din urmă reprezintă o reacție automată, predominant vegetativă, la un pericol iminent, pe când cea dintâi are o durată prelungită și poate apărea în lipsa unei reale amenințări.

Iată cateva întrebări care apar în  momentele de anxietate:

• Oare voi putea termina la timp?
• Oare voi fi destul de performant?
• Oare copii vor fi în siguranță pe drumul spre casă?
• Oare va fi război? Oare…?

Tulburarea de anxietate debutează deseori în adolescență, iar netratată, poate duce la cronicizarea simptomelor, cu fluctuații și rare remisii complete. Acesta se manifestă printr-o hipervigilență ce afectează modul de raportare la provocările vieții și de interpretare a realității, cu manifestări comportamentale.

Cum se manifestă anxietatea?

Tulburările de anxietate au diverse simptome, atât psihologice, cât și fizice. Acestea pot deveni debilitante, afectând viața pacienților în toate domeniile (carieră, educație, relații personale, etc).

Simptome psihologice

Simptomele psihologice ale anxietății includ:

• Panică, frică și neliniște
• Probleme de somn sau senzație de oboseală
• Imposibilitatea de a rămâne calm și liniștit
• Ruminație – analizarea unei probleme în mod continuu
• Incapacitatea de concentrare
• Evitarea intensă sau obsesivă a obiectelor sau a locurilor care generează anxietate.

Simptome fizice

Simptomele fizice ale anxietății includ:

• Mâini sau picioare reci, transpirate, amorțite sau furnicături
• Dificultăți de respirație
• Respirație mai rapidă decât în mod normal (hiperventilație)
• Palpitații ale inimii sau ritm cardiac crescut
• Tremor
• Gură uscată
• Probleme gastrointestinale
• Greață
• Mușchi încordați
• Amețeli sau senzație de slăbiciune.

Resurse și suport pentru pacienți

Institutul RoNeuro vă facilitează gestionarea acestei afecțiuni prin tehnici diverse: de la acupunctură, la revoluționara abordare prin stimulare magnetică transcraniană, incluzând, desigur, arta psihoterapiei ce abordează nivelul conștient prin  tehnici cognitiv-comportamentale, iar nivelul inconștient prin imagerie ghidată sau hipnoză.

Suferiți de anxietate? Programați-vă acum la un psihologii noștrii contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Care sunt principalele tipuri de anxietate?

Anxietatea prezintă mai multe subtipuri:

• Tulburare de anxietate generalizată
• Tulburare de panică
• Fobii specifice
• Tulburare de anxietate socială
• Tulburare de anxietate de separare
• Mutism selectiv [1].

Aceste subtipuri vor fi descrise într-un articol ulterior.

Pentru mai multe informații despre ce este anxietatea, simptomele acesteia, afecțiunile în care se manifestă anxietatea, baza biologică a anxietății vizitați interviul video cu psiholog clinician și psihoterapeut Alexandra Bădău.

Diverse afecțiuni psihiatrice au simptome sau mecanisme comune. Printre acestea se numără cele prezentate mai jos.

Care sunt principalele cauze ale anxietății?

Cauzele tulburărilor de anxietate includ:

• Genetica: Tulburările de anxietate pot fi întâlnite în familie.
• Chimia creierului: Tulburările de anxietate sunt legate de circuitele din creier care controlează frica și emoțiile.
• Stresul de mediu: Evenimente stresante care pot duce la tulburări de anxietate includ abuzul și neglijarea în copilărie, moartea unei persoane dragi sau faptul de a fi atacat sau de a vedea violență.
• Abuzul de droguri sau alcool. Tulburarea de anxietate este adesea corelată cu consumul de alcool și de substanțe, care uneori sunt folosite drept o metodă de a ascunde sau a atenua simptomele acesteia.
• Afecțiunile medicale: Unele afecțiuni cardiace, pulmonare și tiroidiene pot provoca simptome similare tulburărilor de anxietate sau pot agrava simptomele de anxietate. Tulburările gastro-intestinale (cum ar fi sindromul colonului iritabil), afecțiunile respiratorii (cum ar fi astmul) și tumorile care creează anumiți hormoni pot fi legate de anxietate.

Simptomele anxietății pot semnala o afecțiune medicală. Este important să faceți un examen fizic complet pentru a exclude alte cauze biologice!

Care sunt factorii de risc pentru anxietate?

Factorii de risc pentru tulburările de anxietate includ:

• Afecțiuni ale sănătății mintale precum depresia
• Abuzul emoțional, fizic și sexual sau neglijarea în timpul copilăriei
• Traume: evenimentele traumatice pot crește riscul de tulburare de stres posttraumatic, care este corelată cu atacuri de panică.
• Boală severă sau afecțiuni cronice: îngrijorarea constantă cu privire la sănătatea dumneavoastră sau a unei persoane dragi poate duce la anxietate.
• Timiditatea în copilărie poate duce la anxietate socială la adolescenți și adulți.
• Stimă de sine scăzută
• Cofeina sau alte substanțe
• Unele medicamente.

Cum se poate trata anxietatea?

Identificarea tratamentului potrivit poate fi dificilă și poate reprezenta un proces de lungă durată. Combinația de medicație, consiliere și gestionare a stilului de viață se dovedește a fi adesea cea mai bună soluție. Mai jos sunt prezentați cei mai semnificativi factori care ajută la gestionarea anxietății.

Educația

Informarea și educarea sunt primii pași în gestionarea afecțiunilor psihologice. Prin învățarea despre factorii declanșatori, mecanismele anxietății și opțiunile de tratament disponibile, veți putea înțelege mai bine această tulburare și veți fi pregatiți pentru a o gestiona eficient.

Tehnicile de relaxare

Acestea pot scădea ritmul cardiac, tensiunea arterială, încetini respirația, îmbunătăți digestia, diminua activitatea hormonilor de stres, diminua durerea cronică, îmbunătăți concentrarea și starea de spirit precum și calitatea somnului.

Tehnicile de relaxare includ:

• Tehnicile de respirație
• Relaxarea musculară progresivă
• Vizualizarea
• Masaj
• Meditatie
• Yoga, Tai-Chi
• Terapie prin muzică
• Terapie prin artă
• Hidroterapie
• Mindfulness [2, 3].

Alimentația

Diverse alimente au un rol benefic asupra anxietății. Multe cercetări recente arată impactul semnificativ al modului de alimentație asupra sănătății psihologice:

• Magneziul: Regăsit în legume cu frunze verzi, nuci, semințe și cereale integrale, acesta este implicat în diverse procese celulare și în utilizarea energiei. Acesta reglează cortizolul (hormonul stresului), echilibrează activitatea altor neurotransmițători (mesageri chimici care mediază activitatea sistemului nervos), susține funcția musculară (prin relaxarea mușchilor) și crește calitatea somnului.
• Zincul: Regăsit în stridii, caju, ficat, carnea de vită și gălbenușuri, susține funcția imunitară și este implicat în activitatea neurotransmițătorilor precum serotonina și dopamina, dar și a acidului gama-aminobutiric (GABA), ce este asociat cu reducerea stresului. Zincul ajută și la reducerea inflamației, îmbunătățirea funcției cognitive, prevenirea altor boli cronice și poate reduce simptomele depresiei.
• Acizii grași Omega-3: Sunt găsiți cel mai adesea în sardine, migdale, ton, anșoa, semințe de chia, nuci, somon și scoici. Aceștia susțin sănătatea membranei creierului, iar lipsa lor poate induce diverse tulburări psihiatrice. Omega-3 favorizează dezvoltarea circuitelor cerebrale și procesarea rapidă a informațiilor și ajuta în stabilizarea stării de spirit și în evitarea declinului cognitiv. Creierul uman este format în proporție de aproximativ 66% din grăsime, iar aproximativ 20% din această grăsime este omega-3, motiv pentru care asigurarea acestora prin alimentație este extrem de importantă [4, 5].
• Vitaminele B: Vitaminele din complexul B, în special B6 și B12 sunt implicate în metabolismul GABA. Vitamina B6, in special, modulează producția de serotonină și GABA, ajutând la calmarea sistemului nervos, reducând semnificativ simptomele de anxietate [6].
• Antioxidanții: Consumul de antioxidanti este asociat cu îmbunătățirea stărilor de depresie și anxietate, susținând potențialul terapeutic al suplimentelor antioxidante în gestionarea afecțiunilor psihologice. Depresia majoră și anxietatea sunt corelate cu stresul oxidativ, motiv pentru care protejarea organismului împotriva acestuia poate media aceste patologii. Alimentele bogate în antioxidanți includ merele, avocado, fructele de pădure, cacaoa, ceaiul verde, spanacul și nucile [7, 8].
• Probioticele: La persoanele cu depresie și anxietate, compoziția sau alterarea microbiotei intestinale poate afecta semnificativ simptomele psihologice. Tratamentul cu prebiotice și probiotice poate îmbunătăți starea de spirit și scădea severitatea simptomelor de anxietate și depresie. Acest lucru se realizează prin atenuarea răspunsului inflamator și creșterea disponibilității serotoninei. Alimentele probiotice includ iaurtul, kefirul, varza murată, pasta miso, murăturile, kombucha și brânză de vaci [9].

Exercițiile fizice

Acestea va pot distrage atenția de la sursă anxietății și scădea tensiunea musculară, reducând sentimentul de anxietate. Mișcarea:

• Susține activitatea neurotransmițătorilor implicați în bunăstarea psihologică;
• Activează regiunile frontale ale creierului care gestionează funcția executivă (memorie, atenție, reglare emoțională);
• Ajută la controlul funcției amigdalei (partea creierului implicată în sistemul de răspuns la amenințări din mediu);
• Stimulează producția de endorfine (hormoni ai bunăstării);
• Îmbunătățește calitatea somnului.

Terapia

Puteți discuta cu terapeutul dumneavoastră despre opțiuni de terapie, precum terapia cognitiv-comportamentală (utilizată în tulburare de panică, fobii, tulburare de anxietate socială și tulburare de anxietate generalizată) sau terapia prin expunere.

Medicația

Există diverse tipuri de medicație pentru gestionarea anxietății care pot fi prescrise de medicul psihiatru, în funcție de nevoile specifice. În general sunt recomandate medicamentele antidepresive și sedative.

Suportul social

Singurătatea și izolarea contribuie într-un mod semnificativ la dezvoltarea anxietății. Încercați să vă întâlniți cu prietenii, alăturați-vă unui grup de sprijin sau împărtășiți-vă grijile și preocupările cu o persoană de încredere.

Alte recomandări

Structurarea activității zilnice poate reduce sentimentul de lipsă de control și ameliora simptomele anxietății.

Modul cum ne percepem are un impact semnificativ asupra psihicului nostru. Dezvoltarea stimei de sine este un prim pas spre obținerea vieții pe care ne-o dorim, astfel ca este important să ne concentrăm pe progres, nu pe limitări și să ne apreciem micile realizări și reușite.

Rolul NADH în gestionarea anxietății

NADH este un supliment alimentar eficient și sigur, cu rol în prevenirea și ameliorarea diverselor afecțiuni, care susține sănătatea psihică prin acțiunea sa asupra diverșilor transmițători chimici.

Cunoscut de asemenea drept Coenzima-1, NADH este forma biologică a hidrogenului care reacționează cu oxigenul din celule rezultând energie.

Pentru mai multe informații despre NADH, accesați acest link. Pentru mai multe informații despre impactul NADH în sănătatea mintală, click aici.

Aflați mai multe despre rolul NADH în mecanismul altor neurotransmițători.

Concluzii

Deși comună, anxietatea netratată poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții dumneavoastră. Aceasta poate duce la sentimente de izolare și frustrare.

Recunoașterea simptomelor și a cauzelor anxietății reprezintă primul pas esențial în gestionarea sănătății psihice. Ulterior, identificarea metodelor de tratament potrivite și ajustarea stilului de viață vă pot ajuta să reduceți sau chiar să eliminați anxietatea.

Faceți primii pași în gestionarea anxietății și recuperați-vă controlul asupra propriei vieți!

Referințe

1. World Health Organization. (n.d.). Anxiety disorders. World Health Organization.
2. Mayo Foundation for Medical Education and Research. (2024, January 24). Relaxation techniques: Try these steps to lower stress. Mayo Clinic.
3. Norelli SK, Long A, Krepps JM. Relaxation Techniques. [Updated 2023 Aug 28]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available here.
4. Omega-3s for anxiety?. Harvard Health. (2019).
5. Sussex Publishers. (n.d.). Omega-3. Psychology Today.
6. Durrani D, Idrees R, Idrees H, Ellahi A. Vitamin B6: A new approach to lowering anxiety, and depression? Ann Med Surg (Lond). 2022 Sep 15;82:104663. doi: 10.1016/j.amsu.2022.104663..
7. Wang H, Jin M, Xie M, Yang Y, Xue F, Li W, et al. (2023). Protective role of antioxidant supplementation for depression and anxiety: A meta-analysis of randomized clinical trials. Journal of Affective Disorders, 323, 264–279. https://doi.org/10.1016/j.jad.2022.11.072
8. Xu Y, Wang C, Klabnik JJ, O’Donnell JM. Novel therapeutic targets in depression and anxiety: antioxidants as a candidate treatment. Curr Neuropharmacol. 2014 Mar;12(2):108-19. doi: 10.2174/1570159X11666131120231448.
9. Bistas KG, Tabet JP. The Benefits of Prebiotics and Probiotics on Mental Health. Cureus. 2023 Aug 9;15(8):e43217. doi: 10.7759/cureus.43217.