Ce este hipertensiunea arterială (HTA)?

Ce este hipertensiunea arterială (HTA)?

Conform criteriilor de măsurare și evaluare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [1], definește hipertensiunea arterială (HTA) drept o afecțiune caracterizată prin valori crescute ale presiunii din vasele de sânge. Presiunea este creată de forța necesară cu care inima pompează sângele în sistemul circulator.

Hipertensiunea arterială este observată prin creșteri ale ambelor valori măsurate:

• presiune sistolică (ps) (presiunea exercitată asupra pereților arteriali în timpul contracției inimii – valoarea mai mare);
• presiune diastolică (pd) (presiunea exercitată asupra pereților arteriali în timpul relaxării inimii între perioada de timp dintre două contracții – valoarea mai mică).

Se folosesc ca unități de măsură mmHg (milimetri coloană de mercur) iar valorile sunt notate astfel ca presiune sistolică/presiune diastolică (de exemplu 100/65 mmHg).

Sunt definite 4 intervale ale presiunii arteriale:

• Normală (între 100/65 și 120/80);
• HTA Crescută (între 121/65 și 129/80);
• HTA Gradul 1 (între 130/80 și 139/89);
• HTA Gradul 2 (> 140/90) [2].

În urma statisticilor și studiilor amănunțite, valorile inițiale stabilite  au fost revizuite prin adăugarea unui interval suplimentar numit HTA Crescut, pentru recomandări profilactice, în vederea prevenirii apariției bolilor asociate [3].

Hipertensiunea arterială conform criteriilor patologice

Din punct de vedere a impactului asupra sănătății, HTA este definită ca fiind o afecțiune gravă care se află la baza celor mai răspândite boli cardiovasculare, cerebrale, renale și altele, reprezentând o cauză majoră a decesului prematur la nivel mondial. OMS atrage atenția asupra faptului că 25% dintre bărbați și 20% dintre femei, din întreaga populație a globului, suferă de HTA.

Din punct de vedere patologic HTA este cunoscută prin două forme de manifestare:

• HTA primară (numită și esențială, se manifestă în baza unor cauze genetice sau epigenetice, în 90-95% din cazuri la adulți);
• HTA secundară (se manifestă ca și efect secundar al unor boli sau afecțiuni preexistente renale, vasculare sau endocrine, în 2-10% din cazuri la adulți).

Cum puteți afla rapid valorile tensiunii arteriale?

Pentru aceasta aveți nevoie de un aparat numit tensiometru, care se achiziționează de la orice farmacie. Deoarece HTA poate să nu manifeste simptome evidente, tensiometrul este singurul aparat care oferă date precise.

Dacă în urma măsurătorii, valorile indicate se încadrează la HTA Crescută (având valori cuprinse între 121/65 și 129/80) atunci trebuie să contactați medicul de familie pentru o consultație. Dacă însă valorile indicate se încadrează la HTA Gradul 1 atunci este nevoie de o consultație de urgență iar la HTA Gradul 2 trebuie apelat serviciul de ambulanță, deoarece reprezintă un factor de risc major.

Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale?

Mecanismele primare implică modificări ale vaselor de sânge, inimă, rinichi și ale altor organe. Cauzele HTA trebuie analizate în baza a două criterii principale:

• pe grupe de vârste;
• în funcție de formele sale (HTA primară, HTA secundară).

Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale primare?

HTA primară este cauzată de un cumul de factori, printre care:

• Istoric familial: predispoziție genetică;
• Alimentație nesănătoasă: diete bogate în sodiu, zahăr și alimente procesate;
• Fumatul și alcoolismul;
• Obezitatea și inactivitatea fizică: obezitatea (mai ales cea abdominală) devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă [5];
• Hipercolesterolemie: caracterizată mai ales prin HDL scăzut și LDL crescut [6];
• Hipertrigliceridemie: caracterizată prin valori crescute ale trigliceridelor [7];
• Stresul cronic și somn deranjat: stresul cronic poate favoriza instalarea insomniei [8];
• Rezistența la insulină: diabetul de tip 2 și sindromul metabolic cresc riscul de HTA;
• Rigiditate vasculară: îmbătrânirea [9] provoacă rigidizarea arterelor, favorizând creșterea rezistenței fluxului sanguin, generând hipertensiune arterială sistolică izolată (aorta și arterele mari devin mai puțin elastice odată cu vârsta, ceea ce produce presiuni sistolice mai mari);
• Ateroscleroza: acumularea de plăci în artere contribuie la HTA [10];
• Activitate crescută a sistemului nervos simpatic: Aceasta favorizează HTA ca urmare a creșterii rezistenței vasculare [11];
• Disfuncție renală: scăderea capacității rinichilor de a regla nivelul de lichide și sare. Aceasta scade odată cu înaintarea în vârstă, contribuind la HTA.

Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale secundare?

HTA secundară apare ca urmare a unor factori contribuanți precum [12]:

• Boli cardiace congenitale (afecțiuni prezente la naștere);
• Coarctația aortei (îngustarea aortei);
• Dezechilibre și tulburări hormonale: hipertiroidismul, sindromul Cushing, hiperaldosteronismul, feocromocitomul, aldosteronismul, etc;
• Diverse afecțiuni ale rinichilor: anomalii renale congenitale, glomerulonefrită, nefroscleroză, boală cronică de rinichi rezultată din diabet, boala polichistică renală, hipertensiune renovasculară – îngustarea arterelor renale (stenoză aterosclerotică a arterei renale) [13,14];
• Consumul de droguri și anumite medicamente: contraceptive orale, corticosteroizi, medicamente pentru ADHD, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pentru calmarea durerilor, stimulente sau droguri recreative, cum ar fi cocaina;
• Apnee în somn [15]: care în asociere cu obezitatea favorizează HTA.

Resurse și suport pentru pacienți

Credeți că este posibil să suferiți de hipertensiunea arterială? Programați-vă acum contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Concluzii

HTA este o afecțiune gravă, cu numeroase ramificații în patologia cardiovasculară, renală și hormonală care necesită o abordare multidisciplinară, atât în ceea ce privește stilul de viață cât și medicina alopată. Valori ridicate pe termen lung ale HTA pot reprezenta un pericol major pentru viață și sănătate. Din acest motiv, pacienții sunt sfătuiți să apeleze cât mai repede la sfaturile specialiștilor. Vom reveni cu mai multe informații despre tratamente și profilaxia HTA într-un articol ulterior.

Referințe

1. World Health Organization, Hypertension. Available from: https://www.who.int/health-topics/hypertension#tab=tab_1
2. American College of Cardiology/American Heart Association, guidelines. Available from: https://emedicine.medscape.com/article/241381-overview?form=fpf
3. Guirguis-Blake JM, Evans CV, Webber EM, et al. Screening for Hypertension in Adults: An Updated Systematic Evidence Review for the U.S. Preventive Services Task Force [Internet]. Rockville (MD): Agency for Healthcare Research and Quality (US); 2021 Apr. (Evidence Synthesis, No. 197.) Table 1, Blood Pressure Classifications. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK570233/table/ch1.tab1/
4. Falkner B, Gidding SS, Baker-Smith CM, Brady TM, Flynn JT, Malle LM, South AM, Tran AH, Urbina EM; American Heart Association Council on Hypertension; Council on Lifelong Congenital Heart Disease and Heart Health in the Young; Council on Kidney in Cardiovascular Disease; Council on Lifestyle and Cardiometabolic Health; and Council on Cardiovascular and Stroke Nursing. Pediatric Primary Hypertension: An Underrecognized Condition: A Scientific Statement From the American Heart Association. Hypertension. 2023 Jun;80(6):e101-e111. doi: 10.1161/HYP.0000000000000228. Epub 2023 Mar 30. PMID: 36994715. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36994715/
5. Mikhail N, Golub MS, Tuck ML. Obesity and hypertension. Prog Cardiovasc Dis. 1999 Jul-Aug;42(1):39-58. doi: 10.1016/s0033-0620(99)70008-3. PMID: 10505492. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10505492/
6. Zhang Y, Vittinghoff E, Pletcher MJ, Allen NB, Zeki Al Hazzouri A, Yaffe K, Balte PP, Alonso A, Newman AB, Ives DG, Rana JS, Lloyd-Jones D, Vasan RS, Bibbins-Domingo K, Gooding HC, de Ferranti SD, Oelsner EC, Moran AE. Associations of Blood Pressure and Cholesterol Levels During Young Adulthood With Later Cardiovascular Events. J Am Coll Cardiol. 2019 Jul 23;74(3):330-341. doi: 10.1016/j.jacc.2019.03.529. PMID: 31319915; PMCID: PMC6764095. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6764095/
7. Jeppesen J, Hein HO, Suadicani P, Gyntelberg F. High triglycerides and low HDL cholesterol and blood pressure and risk of ischemic heart disease. Hypertension. 2000 Aug;36(2):226-32. doi: 10.1161/01.hyp.36.2.226. PMID: 10948082. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10948082/
8. Liu MY, Li N, Li WA, Khan H. Association between psychosocial stress and hypertension: a systematic review and meta-analysis. Neurol Res. 2017 Jun;39(6):573-580. doi: 10.1080/01616412.2017.1317904. Epub 2017 Apr 17. PMID: 28415916. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28415916/
9. Karayiannis CC. Hypertension in the older person: is age just a number? Intern Med J. 2022 Nov;52(11):1877-1883. doi: 10.1111/imj.15949. Epub 2022 Nov 3. PMID: 36326489; PMCID: PMC9828098. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9828098/
10. Oliveros E, Patel H, Kyung S, Fugar S, Goldberg A, Madan N, Williams KA. Hypertension in older adults: Assessment, management, and challenges. Clin Cardiol. 2020 Feb;43(2):99-107. doi: 10.1002/clc.23303. Epub 2019 Dec 11. PMID: 31825114; PMCID: PMC7021657. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7021657/
11. Landsberg L. Unique problems in the treatment of the older hypertensive male. Introduction: increased sympathetic nervous system activity in the elderly. Br J Clin Pract Suppl. 1994 May;74:1-3. PMID: 7914087. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7914087/
12. Charles L, Triscott J, Dobbs B. Secondary Hypertension: Discovering the Underlying Cause. Am Fam Physician. 2017 Oct 1;96(7):453-461. PMID: 29094913. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29094913/
13. Puar TH, Mok Y, Debajyoti R, Khoo J, How CH, Ng AK. Secondary hypertension in adults. Singapore Med J. 2016 May;57(5):228-32. doi: 10.11622/smedj.2016087. PMID: 27211205; PMCID: PMC4876411. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27211205/
14. Januszewicz W, Chodakowska J, Styczyński G. Secondary hypertension in the elderly. J Hum Hypertens. 1998 Sep;12(9):603-6. doi: 10.1038/sj.jhh.1000673. PMID: 9783488. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9783488/
15. Pedrosa RP, Drager LF, Gonzaga CC, Sousa MG, de Paula LK, Amaro AC, Amodeo C, Bortolotto LA, Krieger EM, Bradley TD, Lorenzi-Filho G. Obstructive sleep apnea: the most common secondary cause of hypertension associated with resistant hypertension. Hypertension. 2011 Nov;58(5):811-7. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.111.179788. Epub 2011 Oct 3. PMID: 21968750. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21968