Cum afectează somnul sănătatea creierului?

Cum afectează somnul sănătatea creierului?

Atunci când dormim creierul activează procese fundamentale pentru sănătatea sa pe termen lung cu rol în îmbunătățirea memoriei, reglarea metabolismului și reducerea oboselii mintale [1].

În timpul somnului creierul se reorganizează, iar  în intervalele de somn profund, „sistemul de curățare” al creierului (sistemul glimfatic) devine activ, eliminând deșeurile toxice acumulate pe parcursul zilei [1,2].

Un somn adecvat reglează hormonii care influențează starea de spirit, stresul și atenția. Atunci când somnul este perturbat sau redus cronic, procesele de refacere devin ineficiente, favorizând dificultăți de concentrare, un control emoțional mai slab și riscuri pe termen lung, cum ar fi declinul cognitiv [3].

În esență, somnul are o funcție de mentenanță fundamentală pentru creier, asigurându-se că acesta rămâne adaptabil, stabil și detoxifiat [4].

Care este arhitectura somnului?

Somnul sănătos se desfășoară în cicluri repetitive de câte aproximativ 90 de minute, care cuprind două tipuri principale de somn: non-REM și REM [6,7].

Denumirea vine de la activitatea ochilor pe care o înregistrează electroencefalograma (EEG):

• non-REM (engleză: Non-Rapid Eye Movement) = fărămișcări oculare rapide. În această fază, ochii nu se mișcă sau fac mișcări lente.
• REM (engleză: Rapid Eye Movement) = cumișcări oculare rapide. Aici, ochii se mișcă foarte repede sub pleoape, de parcă urmăresc acțiunea din vis.

Somnul non-REM

Somnul non-REM este somnul „adânc” și de recuperare, cu etape progresive:

• Intrare în somn– relaxare, activitate cerebrală încetinită [5]
• Somn profund– respirația și ritmul cardiac scad, mușchii se relaxează, iar sistemul glimfatic devine activ, eliminând toxinele din creier și consolidând memoria [6,7]
• Somn cu unde lente – este cea mai profundă dintre etape, deosebit de importantă pentru consolidarea memoriei și recuperarea țesuturilor [6,7].

Somnul cu mișcări oculare lente (non-REM), este împărțit în alte câteva etape. Fiecare fază și etapă a somnului include variații ale tonusului muscular, ale tiparelor undelor cerebrale și ale mișcărilor oculare.

Somnul REM

Etapa de somn REM este marcată de vise vii și o activitate cerebrală accentuată, similară cu starea de veghe. Somnul REM susține procesarea emoțională, creativitatea și învățarea.

Este o fază paradoxală: creierul este foarte activ, dar mușchii voluntari sunt paralizați temporar, tocmai pentru a ne împiedica să ne executăm visele.

Deși ocupă doar ~25% din somn, această etapă este esențială pentru sănătatea psihică și adaptarea la stres [8].

Această progresie structurată pornind de la somn ușor, somn profund, și REM, formează arhitectura care permite somnului să își îndeplinească gama largă de funcții restauratoare [9].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă credeți că aveți o tulburare a somnului, stare de somnolență diurnă, oboseală sau dureri de cap la trezire dimineața, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Ce este privarea de somn?

Privarea de somn se referă la o durată mai mică decât este necesară pentru funcționarea normală a corpului și a creierului. Pentru majoritatea adulților, aceasta înseamnă, în medie, mai puțin de 7 ore de somn pe noapte, deși nevoile individuale variază [10]. Privarea de somn poate fi:

• acută (lipsa somnului pe întreaga durată a unei nopți sau somn întrerupt de mai multe ori) [11],
• cronică (somnul durează prea puțin timp de câteva săptămâni, luni sau chiar ani la rând) [12].

În cazul privării cronice de somn creierul nu se recuperează niciodată complet iar efectele adverse sunt cumulative, creierul fiind forțat să funcționeze. Privarea de somn poate apare din mai multe cauze:

• stil de viață incorect (dietă consumată seara, stres, oboseală cronică) [13],
• anumite afecțiuni medicale (insomnie, apnee în somn) [14].

Ce se întâmplă în creier atunci când nu dormim?

Când suntem în stare de veghe neuronii lucrează continuu. Ei procesează informații, formează gânduri, reacționează la mediu și stochează amintiri. În lipsa somnului, abilitățile noastre cognitive și emoționale devin semnificativ perturbate [15].

Creierul consumă o cantitate substanțială de “combustibil biologic” pentru a susține activitățile neuronilor, ceea ce este asociat cu producerea unui volum considerabil de deșeuri metabolice [16]. În condiții normale, creierul elimină aceste produse secundare în timpul somnului. Dar dacă somnul este întrerupt, procesul de curățare este incomplet.

Lipsa somnului afectează modul în care neuronii comunică între ei. Semnalele electrice pot deveni mai lente sau mai puțin precise, ceea ce face mai dificilă învățarea, luarea deciziilor sau amintirea informațiilor [17]. Mesagerii chimici, cum ar fi neurotransmițătorii responsabili de starea de spirit și atenție, se dezechilibrează și ei [18].

Cum elimină creierul toxinele în timpul somnului?

Sistemul glimfatic, acționează asemenea personalului de curățenie al creierului. În timp ce dormim spațiile dintre celulele creierului se extind. Acest lucru permite lichidului cefalorahidian să ”spele” țesutul cerebral eliminând ”deșeurile”, precum unele proteine reziduale corelate cu bolile neurologice [19].

În timpul privării de somn, această curățire încetinește, devine ineficientă iar toxinele se acumulează din ce în ce mai mult [20,21].

Care sunt efectele imediate ale privării de somn?

Chiar și o singură noapte de somn perturbat poate avea efecte [22] vizibile în ziua următoare, precum:

• Oboseală (creierul se străduiește să rămână activ dar timpii de reacție devin lenți);
• Iritabilitate (structurile cerebrale de procesare a emoțiilor devin hiperactive, limitând autocontrolul);
• Lipsă de concentrare (lobul frontal cerebral devine ineficient afectând atenția și luarea deciziilor).

Toate aceste efecte [23-25], favorizează greșeli sau accidente la locul de muncă, dificultăți legate de învățarea unor informații noi și probleme de concentrare asupra sarcinilor și responsabilităților [26].

Care sunt efectele cumulative ale privării cronice de somn?

Privarea cronică de somn poate produce modificări la nivel cerebral precum:

• Atrofierea anumitor zone cerebrale (precum cele implicate în memorie și luarea deciziilor) [27,28];
• Conectivitate redusă între diferite zone cerebrale (procesele mentale devin mai puțin eficiente) [29];
• Inflamație accentuată (scăderea gradului de excitabilitate neuronală) [30-32].
• Dezechilibru hormonal (nivelele mari ale hormonilor stresului afectează hipocampul) [33].

Concluzii

Somnul este mai mult decât o simplă odihnă, deoarece este o etapă de mentenanță esențială pentru creier. Privarea de somn, mai ales cea cronică, perturbă funcția creierului, modifică structura creierului și interferează cu procesul de curățare care protejează creierul de toxinele dăunătoare.

Majoritatea oamenilor știu că lipsa unei nopți de somn îi lasă obosiți a doua zi, dar puțini înțeleg faptul că privarea de somn pe termen lung poate schimba modul în care comunică celulele neuronale și chiar modul în care creierul se protejează de boli.

În timp, aceste schimbări cresc riscul de tulburări neurologice și psihiatrice, afectând de altfel și bunăstarea psihologică. Prioritizarea somnului este una dintre cele mai eficiente modalități de a proteja sănătatea creierului pe termen lung.

Referințe

1. Eugene AR, Masiak J. The Neuroprotective Aspects of Sleep. MEDtube Sci. 2015;3(1):35-40. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4651462/
2. Maquet P. The role of sleep in learning and memory. Science. 2001;294(5544):1048-1052. doi:10.1126/science.1062856. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11691982/
3. Khan MA, Al-Jahdali H. The consequences of sleep deprivation on cognitive performance. Neurosciences (Riyadh). 2023;28(2):91-99. doi:10.17712/nsj.2023.2.20220108 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10155483/
4. Ibrahim A, Högl B, Stefani A. Sleep as the Foundation of Brain Health. Semin Neurol. 2025;45(3):305-316. doi:10.1055/a-2566-4073 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40139214/
5. de Andrés I, Garzón M, Reinoso-Suárez F. Functional Anatomy of Non-REM Sleep. Front Neurol. 2011;2:70. Published 2011 Nov 15. doi:10.3389/fneur.2011.00070 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22110467/
6. Patel AK, Reddy V, Shumway KR, et al. Physiology, Sleep Stages. [Updated 2024 Jan 26]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526132/
7. McCarley RW. Neurobiology of REM and NREM sleep. Sleep Med. 2007;8(4):302-330. doi:10.1016/j.sleep.2007.03.005 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17468046/
8. Mayo Foundation for Medical Education and Research, REM sleep behavior disorder, 2025. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/rem-sleep-behavior-disorder/symptoms-causes/syc-20352920
9. Feriante J, Araujo JF. Physiology, REM Sleep. [Updated 2023 Feb 13]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK531454/
10. Hanson JA, Huecker MR. Sleep Deprivation. In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; June 12, 2023. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31613456/
11. Thompson KI, Chau M, Lorenzetti MS, Hill LD, Fins AI, Tartar JL. Acute sleep deprivation disrupts emotion, cognition, inflammation, and cortisol in young healthy adults. Front Behav Neurosci. 2022;16:945661. doi:10.3389/fnbeh.2022.945661. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36212194/
12. Seton C, Fitzgerald DA. Chronic sleep deprivation in teenagers: Practical ways to help. Paediatr Respir Rev. 2021;40:73-79. doi:10.1016/j.prrv.2021.05.001. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34144910/
13. St-Onge MP, Mikic A, Pietrolungo CE. Effects of Diet on Sleep Quality. Adv Nutr. 2016;7(5):938-949. Published 2016 Sep 15. doi:10.3945/an.116.012336. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5015038/
14. Ong JC, Crawford MR, Wallace DM. Sleep Apnea and Insomnia: Emerging Evidence for Effective Clinical Management. Chest. 2021;159(5):2020-2028. doi:10.1016/j.chest.2020.12.002. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8129729/
15. Krause AJ, Simon EB, Mander BA, et al. The sleep-deprived human brain. Nat Rev Neurosci. 2017;18(7):404-418. doi:10.1038/nrn.2017.55. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6143346/
16. Wang LJ, Ma X, Ye J. Neuronal activities drive brain waste clearance through the glymphatic system. Acta Pharm Sin B. 2025;15(2):1193-1195. doi:10.1016/j.apsb.2024.11.005. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11959877/
17. Boonstra TW, Stins JF, Daffertshofer A, Beek PJ. Effects of sleep deprivation on neural functioning: an integrative review. Cell Mol Life Sci. 2007;64(7-8):934-946. doi:10.1007/s00018-007-6457-8. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2778638/
18. Lim MM, Xu J, Holtzman DM, Mach RH. Sleep deprivation differentially affects dopamine receptor subtypes in mouse striatum. Neuroreport. 2011;22(10):489-493. doi:10.1097/WNR.0b013e32834846a0. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3116438/
19. Reddy OC, van der Werf YD. The Sleeping Brain: Harnessing the Power of the Glymphatic System through Lifestyle Choices. Brain Sci. 2020;10(11):868. doi:10.3390/brainsci10110868. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7698404/
20. Chong PLH, Garic D, Shen MD, Lundgaard I, Schwichtenberg AJ. Sleep, cerebrospinal fluid, and the glymphatic system: A systematic review. Sleep Med Rev. 2022;61:101572. doi:10.1016/j.smrv.2021.101572. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8821419/
21. Arendash GW. The Brain Toxin Cleansing of Sleep Achieved During Wakefulness. J Clin Med. 2025;14(3):926. Published 2025 Jan 31. doi:10.3390/jcm14030926. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39941597/
22. Goldstein AN, Walker MP. The role of sleep in emotional brain function. Annu Rev Clin Psychol. 2014;10:679-708. doi:10.1146/annurev-clinpsy-032813-153716. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4286245/
23. Kayser KC, Puig VA, Estepp JR. Predicting and mitigating fatigue effects due to sleep deprivation: A review. Front Neurosci. 2022;16:930280. doi:10.3389/fnins.2022.930280. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9389006/
24. Whiting C, Bellaert N, Deveney C, Tseng WL. Associations between sleep quality and irritability: Testing the mediating role of emotion regulation. Pers Individ Dif. 2023;213:112322. doi:10.1016/j.paid.2023.112322. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10978035/
25. Killgore WD. Effects of sleep deprivation on cognition. Prog Brain Res. 2010;185:105-129. doi:10.1016/B978-0-444-53702-7.00007-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21075236/
26. Engle-Friedman M, Mathew GM, Martinova A, Armstrong F, Konstantinov V. The role of sleep deprivation and fatigue in the perception of task difficulty and use of heuristics. Sleep Sci. 2018;11(2):74-84. doi:10.5935/1984-0063.20180016. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6056069/
27. Sehar U, Mukherjee U, Khan H, et al. Effects of sleep deprivation on brain atrophy in individuals with mild cognitive impairment and Alzheimer’s disease. Ageing Res Rev. 2024;99:102397. doi:10.1016/j.arr.2024.102397. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38942198/
28. Mian M, Tahiri J, Habbal S, Aftan F, Reddy PH. The impact of sleep and exercise on brain atrophy in mild cognitive impairment. Mech Ageing Dev. 2025;223:112023. doi:10.1016/j.mad.2024.112023 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39732176/
29. Weng X, Wen K, Guo J, et al. The impact of sleep deprivation on the functional connectivity of visual-related brain regions. Sleep Med. 2025;125:155-167. doi:10.1016/j.sleep.2024.11.026. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39612715/
30. Borbély S, Világi I, Haraszti Z, et al. Sleep deprivation decreases neuronal excitability and responsiveness in rats both in vivo and ex vivo. Brain Res Bull. 2018;137:166-177. doi:10.1016/j.brainresbull.2017.12.003. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29242137/
31. Mullington JM, Simpson NS, Meier-Ewert HK, Haack M. Sleep loss and inflammation. Best Pract Res Clin Endocrinol Metab. 2010;24(5):775-784. doi:10.1016/j.beem.2010.08.014. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3548567/
32. Zamore Z, Veasey SC. Neural consequences of chronic sleep disruption. Trends Neurosci. 2022;45(9):678-691. doi:10.1016/j.tins.2022.05.007. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9388586/
33. Jiao Y, Butoyi C, Zhang Q, et al. Sleep disorders impact hormonal regulation: unravelling the relationship among sleep disorders, hormones and metabolic diseases. Diabetol Metab Syndr. 2025;17(1):305. doi:10.1186/s13098-025-01871-w. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12315459/
34. Lv YN, Cui Y, Zhang B, Huang SM. Sleep deficiency promotes Alzheimer’s disease development and progression. Front Neurol. 2022;13:1053942. doi:10.3389/fneur.2022.1053942. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9795181/