Cum diferențiem epilepsia de alte boli?

Cum diferențiem epilepsia de alte boli?

O parte dintre afecțiunile ce au manifestări similare cu epilepsia, precum sincopa, crizele psihogene și migrena au fost descrise într-un articol precedent.

Cunoașterea similarităților și specificităților acestora poate face diferența în timpul de diagnostic și calitatea vieții pacienților.

Afecțiuni precum atacurile ischemice tranzitorii, tulburările de alimentație și somn sau tulburările metabolice pot imita uneori simptomele epilepsiei, dar necesită abordări terapeutice complet diferite. Oricând apar simptome noi este necesară o evaluare medicală alături de teste diagnostice specifice, pentru a evita erorile de tratament.

Cum se deosebește epilepsia de atacul ischemic tranzitoriu?

Atacurile ischemice tranzitorii (AIT) sunt episoade scurte de disfuncții neurologice cauzate de întreruperea temporară a fluxului sanguin către creier și sunt un factor major de risc pentru accidente vasculare cerebrale ischemice ulterioare.

Episoadele epileptice se diferențiază de AIT prin prezența unor simptome specifice:

• confuzia postictală (după criză);
• cefaleea;
• mișcările involuntare;
• incontinența.

Uneori apare stoparea completă a vorbirii (mai rar în cazul unui AIT) [1].

Dacă un accident vascular cerebral este tranzitoriu și scurt, ar putea fi confundat cu o criză epileptică. De exemplu, în cazul unui pacient care raportează o amorțeală a mâinii stângi care durează câteva minute, aceasta ar putea fi fie manifestarea unui AIT fie o simplă criză parțială.

În ambele cazuri, este implicată aceeași parte a creierului, lobul parietal:

• În AIT există un flux sanguin mai redus către acesta;
• În epilepsie există o creștere a activității electrice [2].

Cum diferențiem epilepsia de Boala Parkinson?

Afecțiuni precum boala Parkinson (BP) sau distonia pot provoca mișcări involuntare care ar putea fi confundate cu convulsii. BP este o boală neurodegenerativă în care simptomele progresează de-a lungul anilor.

Principalele simptome sunt:

• tremor;
• mișcări lente;
• mușchi rigizi și inflexibili;
• depresie și anxietate;
• probleme de echilibru (acest lucru poate crește șansele de cădere);
• pierderea simțului mirosului (anosmie);
• insomnie;
• probleme de memorie [3].

Este cauzată de o pierdere de celule nervoase într-o parte a creierului numită substantia nigra, ceea ce duce la reducerea dopaminei în creier (rol în reglarea mișcării). Simptomele încep în jurul vârstei de 50 de ani, deși pot apărea mai repede, bărbații fiind mai predispuși decât femeile.

Riscul de convulsii este crescut la persoanele cu PD, comparativ cu cele care nu suferă de această boală, iar probabilitatea de a dezvolta PD este de două ori mai mare pentru persoanele cu epilepsie [4-6].

Cum diferențiem epilepsia de tulburările de somn?

Somnul și epilepsia sunt corelate, deoarece acesta poate afecta frecvența, apariția, momentul și durata crizelor. Mai mult, lipsa de somn este un factor declanșator al crizelor pentru unele persoane și există un tip anume de epilepsii denumite ‘epilepsii de somn’. În aceste cazuri, persoanele au crize cel mai adesea noaptea. Alte tipuri de crize apar mai predominant după trezire.

Epilepsia, de asemenea, poate afecta somnul și agrava tulburările de somn existente, iar unele medicații pentru gestionarea afecțiunii au impact asupra abilității de a adormi sau menține somnul. Somnambulismul poate fi uneori confundat cu epilepsia, din cauza mișcărilor sau comportamentelor anormale ce pot fi confundate cu crizele.

Pacienții cu epilepsie petrec mai puțin timp în somn de tip REM (rapid eye movement – mișcare rapidă a ochilor) care este asociat cu visatul, precum și în starea de somn profund.

Afecțiunile somnului mai predominante la persoanele cu epilepsie includ:

• Apneea obstructivă de somn – în 20-40% dintre adulții cu epilepsie ce nu răspunde la medicație. Persoanele cu ambele afecțiuni prezintă mai multe crize.
• Insomniile – Peste jumătate dintre persoanele cu epilepsie suferă de insomnii, ceea ce duce la oboseală
• Sindromul picioarelor neliniștite – este o afecțiune neurologică caracterizată printr-o nevoie incontrolabilă de a mișca picioarele, de obicei din cauza unor senzații neplăcute. Simptomele apar cel mai frecvent seara sau noaptea, în timpul repausului sau somnului, și pot interfera cu calitatea somnului și odihna [7].

Cum diferențiem epilepsia de encefalită sau meningită?

Infecțiile sau inflamațiile creierului sau ale membranelor din jurul acestuia pot provoca convulsii sau simptome asemănătoare în cazuri severe.  Inflamația creierului poate irita celulele nervoase și poate duce la activitate electrică anormală, similară cu crizele epileptice.

Diagnosticul diferențial se bazează pe investigații clinice și imagistice, cum ar fi puncția lombară și RMN-ul, care pot detecta semne de inflamație sau infecție în cazul encefalitei sau meningitei.

Cum diferențiem epilepsia de tulburările metabolice?

Afecțiuni precum hipoglicemia (glicemia scăzută), dezechilibrele electrolitice sau encefalopatia hepatică pot provoca simptome similare crizelor epileptice.

Aceste tulburări metabolice pot duce la modificări ale funcționării normale a creierului, care se pot manifesta prin pierderea conștienței, spasme musculare sau mișcări necontrolate, simptome frecvent întâlnite în crizele epileptice.

Resurse și suport pentru pacienți

Credeți că este posibil să suferiți de epilepsie? Programați-vă acum contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Concluzii

Așadar, cum diferențiem epilepsia de alte boli? Epilepsia este o afecțiune complexă cu impact semnificativ asupra sănătății și calității vieții. Înțelegerea similarităților și diferențelor față de alte afecțiuni neurologice, psihologice sau metabolice poate fi de mare ajutor.

Pentru pacienții care au deja una dintre afecțiunile cronice menționate, abilitatea de a diferenția între cea existentă și debutul epilepsiei poate poate fi esențială pentru a evita complicațiile și pentru a primi tratamentul adecvat în timp util. Astfel, poate fi adaptat planul de îngrijire prevenind agravarea stării de sănătate și contribuind la o gestionare mai eficientă a ambelor patologii.

Referințe

1. Nadarajan V, Perry RJ, Johnson J, Werring DJ. Transient ischaemic attacks: mimics and chameleons. Pract Neurol. 2014;14(1):23–31.
2. Northeast Regional Epilepsy Group. Epilepsy Information [Internet]. Northeast Regional Epilepsy Group. [cited 2024 Oct 14].
3. Parkinson’s Disease.
4. Breedon E. Epilepsy and Parkinson’s disease: Exploring the connection [Internet]. Epilepsy Alarms UK. 2024 [cited 2024 Oct 14].
5. Increasing incidence of Parkinson’s disease in patients with epilepsy: A Nationwide cohort study. Hwang, Yun Su et al.Journal of the Neurological Sciences, Volume 458, 122891
6. Gruntz K, Bloechliger M, Becker C, Jick SS, Fuhr P, Meier CR, Rüegg S. Parkinson disease and the risk of epileptic seizures. Ann Neurol. 2018 Feb;83(2):363-374. doi: 10.1002/ana.25157. Epub 2018 Feb 10. PMID: 29369409.
7. Summer J. Epilepsy and sleep: Understanding the relationship [Internet]. Sleep Foundation. 2019 [cited 2024 Oct 14].