Cum se clasifică durerile de cap?

Cum se clasifică durerile de cap?

Durerile de cap se împart în două mari categorii: primare și secundare.

Durerile de cap primare apar independent, fără să fie provocate de o altă afecțiune. În această categorie intră migrena, care este o afecțiune cronică, recurentă, caracterizată prin dureri moderate până la severe, adesea pe o singură parte a capului și însoțite de simptome precum greață, sensibilitate la lumină sau zgomote.

Tot aici se încadrează cefaleea de tip tensional, o durere ușoară până la moderată, cu localizare bilaterală, resimțită ca o presiune sau senzație de strângere, fără agravare la efort fizic; aceasta poate fi episodică sau cronică, atunci când apare mai mult de 15 zile pe lună, timp de cel puțin trei luni.

Un alt tip de cefalee primară este cea de tip cluster, caracterizată prin episoade scurte, dar foarte intense, localizate pe o singură parte a capului, asociate cu lăcrimare, congestie nazală și neliniște.

Durerile de cap secundare au la bază o altă afecțiune. Ele pot fi cauzate de traumatisme craniene, accidente vasculare, anevrisme, tumori, infecții precum meningita sau sinuzita, ori de abuzul de medicamente utilizate pentru calmarea durerii. În aceste cazuri, tratamentul trebuie să vizeze cauza de bază, nu doar simptomul.

Ce sunt migrenele?

Migrena este o afecțiune cronică, recurentă, de intensitate moderată spre severă, adesea asociată cu o serie de simptome ale sistemului nervos autonom. În prima parte a acestui articol am prezentat clasificările, cauzele, factorii declanșatori și fazele unei migrene.

Ce este cefalea de tip tensional?

Cefaleea de tip tensional este o tulburare neurologică caracterizată printr-o predispoziție la atacuri de cefalee ușoară până la moderată, cu puține simptome asociate. Cefaleea de tip tensional are o durată între 30 minute și 7 zile, localizare bilaterală, intensitate ușoară sau moderată. Ea nu este agravată de efortul fizic, nu este însoțită de greață / vomă, dar poate fi însoțită de fotofobie (frica de lumini puternice), sau fonofobie (frica de zgomote puternice) [1].

Cefaleele de tip tensional pot fi:

• Episodice (rare sau frecvente);
• Cronice (mai frecvent de 15 zile pe lună, timp de cel puțin 3 luni), fiind resimțite ca o presiune sau o senzație de strângere la nivelul capului putând fi însoțite de rigiditate sau tensiune musculară în zona gâtului și a umerilor.

Ce este cefalea de tip cluster (grup de dureri)?

Cefaleea de tip cluster cronică e caracterizată prin atacuri (numite perioade de cluster) repetate de durere de cap intensă, de obicei localizată pe o singură parte a capului. Durerea este severă, având durata cuprinsă între 15 până la 180 de minute, fiind asociată cu lăcrimare, congestie nazală sau stări de neliniște [2]. Cefaleele de tip tensional pot fi:

• Episodice (rare sau frecvente), putând avea perioade de remisiune (perioade fără durere);
• Cronice, fără perioade de remisiune cel puțin o lună.

Ce sunt durerile de cap secundare?

Durerile de cap secundare sunt dureri cauzate de o altă afecțiune precum traume, infecții, probleme vasculare cervicale sau craniene, afecțiuni intracraniene non-vasculare (inclusiv tumori), abuzul de medicamente, etc [3,4]. Acestea pot fi:

• Cefalee posttraumatice;
• Cefalee cauzate de probleme vasculare craniene (AVC, anevrism, arterită temporală);
• Cefalee cauzate de constricția cronică a arterei cervicale;
• Cefalee cauzate de afecțiuni intracraniene non-vasculare;
• Cefalee cauzate de abuzul de medicamente pentru cefalee;
• Cefalee cauzate de infecții (meningită, sinuzită, etc).

Afecțiunile intracraniene non-vasculare care pot genera dureri de cap invalidante pot fi: anomalii ale presiunii intracraniene, tumori, chisturi, adenom hipofizar, etc [5].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți deseori dureri de cap și aveți nevoie de tratament, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt factorii de risc și cum putem preveni apariția durerilor de cap?

Incidența durerilor de cap se situează în intervalul de vârste de la 20 la 40 ani. Femeile sunt mai predispuse să sufere de migrene decât bărbații, în special după pubertate. Anxietatea, depresia și tulburările de somn măresc probabilitatea apariției durerilor de cap [6]. Prevenirea durerilor de cap necesită:

• Stil de viață adecvat (program de somn regulat, dietă echilibrată și hidratare [7]);
• Reducerea stresului (prin tehnici de relaxare, meditație, yoga sau biofeedback [8]);
• Evitarea facvtorilor declanșatori (lumini, sunete și mirosuri puternice, etc [9]);
• Medicație preventivă (numai la recomandarea medicului [10]).

Care este răspândirea și impactul social al durerilor de cap?

Durerile de cap afectează aproximativ 12% din populația globului, sunt răspândite la nivel global și se manifestă din timpul adolescenței sau începutul vârstei adulte [11]. Durerile de cap au un impact social semnificativ prin [12]:

• Productivitate scăzută la locul de muncă;
• Cheltuieli ridicate cu asistența medicală;
• Scăderea nivelului de calitate a vieții.

Care sunt comorbiditățile durerilor de cap?

Înțelegerea și abordarea comorbidităților sunt importante pentru gestionarea eficientă a durerilor de cap și îmbunătățirea calității generale a vieții persoanelor care suferă de acestea. Migrenele pot să apară datorită altor afecțiuni neurologice, psihiatrice, gastrointestinale și altele precum [13]:

• Afecțiuni neurologice (epilepsie, AVC, tremurături);
• Afecțiuni psihiatrice (depresie, anxietate, tulburare bipolară, sindrom de stres posttraumatic);
• Afecțiuni gastrointestinale (boala celiacă, sindromul colonului iritabil);
• Alte afecțiuni (fibromialgie, sindromul oboselii cronice, insomnie).

Concluzii

Durerile de cap sunt o afecțiune neurologică frecventă, resimțită de persoane de toate vârstele, putând varia în intensitate și cauză. În timp ce multe dureri de cap, sunt benigne și corelate cu stresul, deshidratarea sau postură incorectă, altele, precum durerile de cap de tip cluster, necesită intervenție medicală.

Identificarea factorilor declanșatori, menținerea unui stil de viață sănătos și solicitarea de îngrijiri medicale adecvate pot ajuta la gestionarea și prevenirea eficientă a durerilor de cap.

Recunoașterea momentului în care o durere de cap poate semnala o afecțiune mai gravă, cum ar fi un AVC sau o infecție, este esențială pentru un tratament eficient. Cercetarea și conștientizarea continuă sunt necesare pentru creșterea calității vieții celor care suferă de migrene.

Referințe

1. Loder E, Rizzoli P. Tension-type headache. BMJ. 2008 Jan 12;336(7635):88-92. doi: 10.1136/bmj.39412.705868.AD. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2190284/
2. Ljubisavljevic S, Zidverc Trajkovic J. Cluster headache: pathophysiology, diagnosis and treatment. J Neurol. 2019 May;266(5):1059-1066. doi: 10.1007/s00415-018-9007-4. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30120560/
3. Zhu K, Born DW, Dilli E. Secondary Headache: Current Update. Headache. 2020 Nov;60(10):2654-2664. doi: 10.1111/head.13986. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33078413/
4. Gladstein J. Secondary headaches. Curr Pain Headache Rep. 2006 Oct;10(5):382-6. doi: 10.1007/s11916-006-0064-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16945256/
5. Suri H, Dougherty C. Clinical Presentation and Management of Headache in Pituitary Tumors. Curr Pain Headache Rep. 2018 Jun 15;22(8):55. doi: 10.1007/s11916-018-0710-8. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29904889/
6. Alturaiki HM, Aldawood MA, Alghirash F, Alhajji AM, Almubarak A, Al Boesa S, Hakami F, AlMuslim N. Headache Characteristics and Risk Factors Among Healthcare Providers in Al-Ahsa, Saudi Arabia. Cureus. 2023 Sep 16;15(9):e45377. doi: 10.7759/cureus.45377. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37849600/
7. Raucci U, Boni A, Evangelisti M, Della Vecchia N, Velardi M, Ursitti F, Terrin G, Di Nardo G, Reale A, Villani A, Parisi P. Lifestyle Modifications to Help Prevent Headache at a Developmental Age. Front Neurol. 2021 Feb 2;11:618375. doi: 10.3389/fneur.2020.618375. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7884344/
8. Radat F. Stress et migraine [Stress and migraine]. Rev Neurol (Paris). 2013 May;169(5):406-12. French. doi: 10.1016/j.neurol.2012.11.008. Epub 2013 Apr 19. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23608071/
9. Martin PR, MacLeod C. Behavioral management of headache triggers: Avoidance of triggers is an inadequate strategy. Clin Psychol Rev. 2009 Aug;29(6):483-95. doi: 10.1016/j.cpr.2009.05.002. Available at: 19556046. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19556046/
10. Silberstein SD. Preventive Migraine Treatment. Continuum (Minneap Minn). 2015 Aug;21(4 Headache):973-89. doi: 10.1212/CON.0000000000000199. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4640499/
11. Simmonds L, Mehta D, Cheema S, Matharu M. Epidemiology of migraine. Handb Clin Neurol. 2023;198:31-38. doi: 10.1016/B978-0-12-823356-6.00017-2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38043969/
12. Clarke CE, MacMillan L, Sondhi S, Wells NE. Economic and social impact of migraine. QJM. 1996 Jan;89(1):77-84. doi: 10.1093/oxfordjournals.qjmed.a030141. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8730346/
13. Cuciureanu DI, Bistriceanu CE, Vulpoi GA, Cuciureanu T, Antochi F, Roceanu AM. Migraine Comorbidities. Life (Basel). 2024 Jan 2;14(1):74. doi: 10.3390/life14010074. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38255689/