Cum se dezvoltă creierul unui copil între 0 și 5 ani?

Cum se dezvoltă creierul unui copil între 0 și 5 ani?

Primii cinci ani de viață reprezintă o perioadă de creștere și transformare intensivă a creierului uman. În această perioadă, creierul este extrem de flexibil și creează conexiuni între neuroni mai rapid decât în orice alt moment al vieții, dezvoltându-se abilitățile cognitive, emoționale, lingvistice și sociale care modelează învățarea și comportamentul pe tot parcursul vieții [1-3].

Creierul copilului este mult mai ușor de modelat decât cel al adulților, ceea ce explică capacitatea copiilor de a învăța rapid noi abilități [4]. Înțelegerea procesului complex de dezvoltare a creierului în primii cinci ani îi ajută pe educatori, îngrijitori și părinți să ofere sprijinul de care copiii au nevoie pentru a-și atinge întregul lor potențial.

Cum se dezvoltă creierul unui nou-născut?

Creierul nou-născutului este gata să învețe din prima secundă, dar este imatur. El conține aproape toți neuronii pe care îi va avea vreodată dar conexiunile dintre ei (sinapse), sunt încă în curs de dezvoltare [5], astfel se concentrează pe bazele vieții:

• simțuri,
• mișcare,
• crearea de legături de încredere.

Formarea de noi conexiuni neuronale se accelerează în primele luni de viață. Acestea permit procesarea senzorială, controlul mișcării și învățarea timpurie. În plus, pentru a deveni mai eficient creierul elimină conexiunile neutilizate sau redundante [6].

Cortexul cerebral, responsabil pentru gândire, atenție, memorie și luarea deciziilor, continuă să se dezvolte pe parcursul copilăriei [7], și reglează funcțiile vitale precum respirația, ritmul cardiac și somnul, sunt deja active la naștere [8].

Cortexul senzorial și motor se consolidează pe măsură ce sugarul interacționează cu mediul, răspunzând la imagini, sunete, atingere și vocile părinților sau îngrijitorilor [9,10].

Neglijarea dezvoltării copilului în primii cinci ani poate conduce la deficite pe termen lung din punct de vedere cognitiv și emoțional, deoarece structurile fundamentale ale creierului sunt construite în timpul acestei perioade sensibile.

Cum învață un copil să vorbească și să înțeleagă lumea?

Chiar înainte de naștere, fătul poate auzi și răspunde la sunete precum vocea mamei [11]. Până la nașterea unui copil, creierul este deja pregătit pentru vorbire și comunicare [12]. În primul an, sugarii încep să recunoască voci familiare, și să răspundă la tonuri emoționale cu sunete prin gângurit și bolboroseală [13]. Astfel, dezvoltarea limbajului unui copil în contextul înțelegerii lumii este determinat de:

• Percepție/răspuns la sunetele și vocile din perioada prenatală,
• Recunoaștere/răspuns la sunetele și vocile din primul an de viață,
• Dezvoltarea vocabularului și formarea primelor propoziții în primele 12-24 luni de viață,
• Dezvoltarea experiențelor senzoriale,
• Apariția gândirii simbolice, a imaginației și raționamentului logic.

În această perioadă, zonele creierului implicate în vorbire și înțelegerea limbajului sunt extrem de active. În jurul vârstei de 12 luni, majoritatea copiilor rostesc primele cuvinte, iar până la vârsta de doi ani, încep să formeze propoziții simple [14].

Dezvoltarea vocabularului între vârstele de doi și cinci ani coincide cu mărirea numărului de sinapse creierului în domeniile legate de limbaj. Această dezvoltare este influențată de interacțiunea socială, copiii învățând limbajul nu prin expunere pasivă, ci prin implicarea activă cu îngrijitorii și părinții [15].

Cititul cu voce tare, dialogurile și schimburile de replici stimulează căile neuronale asociate cu limbajul și cogniția [16]. Potrivit studiilor lui Piaget, copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani se află în stadiul senzoriomotor, învățând despre mediul lor prin mișcare și experiență senzorială [17].

Între 2 și 5 ani apare gândirea simbolică, imaginația [18] și primele tendințe de raționament logic. Creierul lor începe să integreze informații lingvistice, senzoriale și emoționale, permițându-le să-și formeze reprezentări mentale ale lumii din jurul lor [19].

Resurse și suport pentru pacienți

Aveți copii mici și bănuiți că ar avea nevoie de un consult pediatric sau tratament în vederea îmbunătățirii funcțiilor cognitive sau emoționale? Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Cum se manifestă atașamentul și securitatea emoțională a unui copil?

Încă de la naștere, îngrijirea constantă și atentă ajută copilul să își dezvolte un sentiment de siguranță [20], care susține dezvoltarea sănătoasă a regiunilor creierului implicate în reglarea emoțională și memorie [21].

Atașamentul sigur se formează atunci când părintele/îngrijitorul este receptiv și atent la nevoile copilului [22-24]. Această receptivitate construiește încredere și ajută copilul să învețe să regleze emoțiile.

Interacțiunile emoționale pozitive promovează atașamentul și reduc nivelurile hormonilor de stres (ex. cortizol) [25]. În schimb, stresul cronic sau neglijarea pot crește nivelul de cortizol care poate afecta dezvoltarea neuronală și stabilitatea emoțională [26].

În jurul vârstei de trei până la cinci ani, copiii încep să dezvolte inteligența emoțională [27], adică capacitatea de a identifica, exprima și gestiona sentimentele [28]. Copiii cu atașament sigur prezintă de obicei mai multă încredere, empatie și reziliență [29], deoarece experiențele lor emoționale timpurii au favorizat conexiuni neuronale stabile în regiunile cerebrale care guvernează comportamentul social și autocontrolul.

Cum se dezvoltă autonomia unui copil?

Între vârstele de trei și cinci ani, se dezvoltă capacitățile motorii, cognitive și emoționale care le permit să își afirme independența și autonomia [30].

Pe măsură ce cortexul prefrontal (zona creierului responsabilă de planificare, luarea deciziilor și autocontrol) continuă să se maturizeze, copiii încep să își testeze limitele, să facă ia decizii strategice dezvoltându-și un sentiment de autoeficacitate [31].

Joaca este un mecanism central pentru această creștere deoarece copiii exersează rezolvarea problemelor, creativitatea și interacțiunea socială [32]. Atunci când îngrijitorii oferă medii structurate, dar flexibile, care permit explorarea în siguranță, aceștia promovează atât independența, cât și încrederea [33].

Autonomia se manifestă între 18 și 30 luni de la naștere prin limbaj (exemplu: „Fac singur aceasta!”), exprimare emoțională și negociere socială. În această perioadă ei învață să se joace, cum ar fi să vorbească la un telefon de jucărie sau să hrănească o păpușă și să se joace lângă sau în paralel cu un alt copil [34].

Mediile excesiv de restrictive sau punitive pot limita dorința copilului de a explora și de a deveni independent, împiedicând dezvoltarea abilităților de autoreglare.

Concluzii

În concluzie, primii cinci ani de viață pun bazele pentru întreaga viață a copilului. Creierul se formează mai repede decât oricând, iar lucrurile simple pe care le faceți zilnic precum vorbitul, jocul, răspunsul la nevoile lui, sunt cele care construiesc conexiunile neuronale sănătoase.

Felul în care se dezvoltă creierul la început depinde atât de moștenirea genetică, cât și de ce simțim și trăim în jurul nostru. Experiențele pe care le avem ajută creierul să folosească la maximum potențialul cu care ne naștem.

Dezvoltarea limbajului, a legăturilor emoționale și a autonomiei ilustrează natura adaptivă și interactivă a creierului. Atașamentele sigure, mediile lingvistice bogate și oportunitățile de joc și explorare oferă ingredientele necesare dezvoltării cognitive și emoționale.

În cele din urmă, investiția în îngrijirea și educația copiilor mici nu este doar o responsabilitate socială ci este o necesitate. Aceasta determină traiectoria bunăstării intelectuale, emoționale și sociale a unui copil, având ecou de-a lungul întregii sale vieți.

Referințe

1. Gialamas A, Haag DG, Mittinty MN, Lynch J. Which time investments in the first 5 years of life matter most for children’s language and behavioural outcomes at school entry? Int J Epidemiol. 2020 Apr 1;49(2):548-558. doi: 10.1093/ije/dyz192. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31562517/
2. Gao W, Lin W, Grewen K, Gilmore JH. Functional Connectivity of the Infant Human Brain: Plastic and Modifiable. Neuroscientist. 2017;23(2):169-184. doi:10.1177/1073858416635986. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5145769/
3. Perszyk DR, Waxman SR. Linking Language and Cognition in Infancy. Annu Rev Psychol. 2018;69:231-250. doi:10.1146/annurev-psych-122216-011701. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9060430/
4. Johnston MV, Ishida A, Ishida WN, Matsushita HB, Nishimura A, Tsuji M. Plasticity and injury in the developing brain. Brain Dev. 2009;31(1):1-10. doi:10.1016/j.braindev.2008.03.014. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2660856/
5. Ackerman S. Discovering the Brain. Washington (DC): National Academies Press (US); 1992. 6, The Development and Shaping of the Brain. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK234146/
6. Malave L, van Dijk MT, Anacker C. Early life adversity shapes neural circuit function during sensitive postnatal developmental periods. Transl Psychiatry. 2022;12(1):306. Published 2022 Aug 1. doi:10.1038/s41398-022-02092-9. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9343623/
7. Lemaître H, Augé P, Saitovitch A, et al. Rest Functional Brain Maturation during the First Year of Life. Cereb Cortex. 2021;31(3):1776-1785. doi:10.1093/cercor/bhaa325. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7869100/
8. Basinger H, Hogg JP. Neuroanatomy, Brainstem. [Updated 2023 Jul 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544297/
9. Corbetta D, Snapp-Childs W. Seeing and touching: the role of sensory-motor experience on the development of infant reaching. Infant Behav Dev. 2009 Jan;32(1):44-58. doi: 10.1016/j.infbeh.2008.10.004.
10. Aubert-Broche B, Fonov V, Leppert I, Pike GB, Collins DL. Human brain myelination from birth to 4.5 years. Med Image Comput Comput Assist Interv. 2008;11(Pt 2):180-7. doi: 10.1007/978-3-540-85990-1_22. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18982604/
11. Querleu D, Renard X, Versyp F, Paris-Delrue L, Crèpin G. Fetal hearing. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 1988 Jul;28(3):191-212. doi: 10.1016/0028-2243(88)90030-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3061844/
12. Committee on the Science of Children Birth to Age 8: Deepening and Broadening the Foundation for Success; Board on Children, Youth, and Families; Institute of Medicine; National Research Council; Allen LR, Kelly BB, editors. Transforming the Workforce for Children Birth Through Age 8: A Unifying Foundation. Washington (DC): National Academies Press (US); 2015 Jul 23. 4, Child Development and Early Learning. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK310550/
13. Bortfeld H, Morgan JL, Golinkoff RM, Rathbun K. Mommy and me: familiar names help launch babies into speech-stream segmentation. Psychol Sci. 2005;16(4):298-304. doi:10.1111/j.0956-7976.2005.01531.x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2981583/
14. Herron TJ, Schendel K, Curran BC, Lwi SJ, Spinelli MG, Ludy C, Dronkers NF and Baldo JV (2024) Is Broca’s area critical for speech and language? Evidence from lesion-symptom mapping in chronic aphasia. Front. Lang. Sci. 3:1398616. Available at: https://www.frontiersin.org/journals/language-sciences/articles/10.3389/flang.2024.1398616/full
15. Feldman HM. How Young Children Learn Language and Speech. Pediatr Rev. 2019;40(8):398-411. doi:10.1542/pir.2017-0325. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7236655/
16. Piccolo LDR, Weisleder A, Oliveira JBA, et al. Reading Aloud, Self-Regulation, and Early Language and Cognitive Development in Northern Brazil. J Dev Behav Pediatr. 2022;43(2):e70-e78. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34224503/
17. Malik F, Marwaha R. Cognitive Development. [Updated 2023 Apr 23]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537095/
18. Richards CA, Sanderson JA. The role of imagination in facilitating deductive reasoning in 2-, 3- and 4-year-olds. Cognition. 1999;72(2):B1-B9. doi:10.1016/s0010-0277(99)00037-2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10553672/
19. Brown TT, Jernigan TL. Brain development during the preschool years. Neuropsychol Rev. 2012;22(4):313-333. doi:10.1007/s11065-012-9214-1. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3511633/
20. National Collaborating Centre for Mental Health (UK). Children’s Attachment: Attachment in Children and Young People Who Are Adopted from Care, in Care or at High Risk of Going into Care. London: National Institute for Health and Care Excellence (NICE); 2015 Nov. (NICE Guideline, No. 26.) 2, Introduction to children’s attachment. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK356196/
21. AbuHasan Q, Reddy V, Siddiqui W. Neuroanatomy, Amygdala. [Updated 2023 Jul 17]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537102/
22. Bosmans G, Borelli JL. Attachment and the Development of Psychopathology: Introduction to the Special Issue. Brain Sci. 2022;12(2):174. Published 2022 Jan 28. doi:10.3390/brainsci12020174. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8870158/
23. Bowlby J. A Secure Base. Routledge; London, UK: 1988. Available at: https://www.taylorfrancis.com/books/mono/10.4324/9780203440841/secure-base-john-bowlby-jeremy-holmes
24. Hawk BN, Mccall RB, Groark CJ, Muhamedrahimov RJ, Palmov OI, Nikiforova NV. CAREGIVER SENSITIVITY AND CONSISTENCY AND CHILDREN’S PRIOR FAMILY EXPERIENCE AS CONTEXTS FOR EARLY DEVELOPMENT WITHIN INSTITUTIONS. Infant Ment Health J. 2018;39(4):432-448. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6092938/
25. Takayanagi Y, Onaka T. Roles of Oxytocin in Stress Responses, Allostasis and Resilience. Int J Mol Sci. 2021;23(1):150. Published 2021 Dec 23. doi:10.3390/ijms23010150 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8745417/
26. Souza-Talarico JN, Chaves EC, Nitrini R, Caramelli P. Chronic stress is associated with high cortisol levels and emotional coping mechanisms in amnestic mild cognitive impairment. Dement Geriatr Cogn Disord. 2009;28(5):465-470. doi:10.1159/000259696 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19940478/
27. Brackett M, Cipriano C. Emotional Intelligence Comes of Age. Cerebrum. 2020;2020:cer-06-20. Published 2020 Jul 1. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7409775/
28. Beyazit, U., Yurdakul, Y. & Ayhan, A.B. The mediating role of trait emotional intelligence in the relationship between parental neglect and cognitive emotion regulation strategies. BMC Psychol 12, 314 (2024). https://doi.org/10.1186/s40359-024-01817-3. Available at: https://bmcpsychology.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40359-024-01817-3
29. Tabachnick AR, He Y, Zajac L, Carlson EA, Dozier M. Secure attachment in infancy predicts context-dependent emotion expression in middle childhood. Emotion. 2022;22(2):258-269. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8678397/
30. Hurtado-Almonacid J, Reyes-Amigo T, Yáñez-Sepúlveda R, et al. Development of Basic Motor Skills from 3 to 10 Years of Age: Comparison by Sex and Age Range in Chilean Children. Children (Basel). 2024;11(6):715. Published 2024 Jun 11. doi:10.3390/children11060715. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11202137/
31. Serko D, Leonard J, Ruggeri A. Children Strategically Decide What to Practice. Child Dev. 2025;96(5):1619-1631. doi:10.1111/cdev.14268 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12379865/
32. Healey A, Mendelsohn A; COUNCIL ON EARLY CHILDHOOD. Selecting Appropriate Toys for Young Children in the Digital Era. Pediatrics. 2019;143(1):e20183348. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30509931/
33. Koukourikos K, Tsaloglidou A, Tzeha L, et al. An Overview of Play Therapy. Mater Sociomed. 2021;33(4):293-297. doi:10.5455/msm.2021.33.293-297 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8812369/
34. Malik F, Marwaha R. Developmental Stages of Social Emotional Development in Children. [Updated 2022 Sep 18]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534819/