Cum se poate preveni demența Alzheimer?

Cum se poate preveni demența Alzheimer?

Obiectivul tratamentului în demență este menținerea pe o perioadă cât mai îndelungată a autonomiei și calității vieții persoanelor afectate.

Demența Alzheimer se poate preveni prin:

• tratamente farmacologice pentru ameliorarea simptomelor neuropsihiatrice;
• exerciții cognitive (citit, rebus, jocuri de memorie și logică);
• socializare;
• activitate fizică regulată;
• dietă bogată în legume, fructe și acizi grași omega 3.

Colectivul Institutului RoNeuro, o echipă multidisciplinară specializată – medici neurologi și psihiatri, psihologi, kinetoterapeuți, oferă pacienților posibilitatea de a fi evaluați și diagnosticați în mod corect, precum și recomandări de tratament specific și adaptat fiecărui pacient.

Ce afecțiuni medicale au impact asupra demenței Alzheimer?

 Anumite afecțiuni pot influența simptomele demenței Alzheimer, motiv pentru care este extrem de important ca acestea să fie diagnosticate și tratate din timp. Printre acestea se numără:

• Accidentul vascular cerebral;
• Problemele cardiace;
• Diabetul;
• Hipertensiunea;
• Colesterolul ridicat;
• Bolile cronice ale rinichilor;
• Depresia [1].

Cum se poate preveni demența?

Există diverse metode de prevenție a bolii Alzheimer, deși niciuna nu garantează că patologia nu va apărea. Totuși, luarea măsurilor preventive pentru a reduce riscul de apariție este extrem de important.

Protejarea auzului este un pas esențial, deoarece pierderea acestuia la vârstă mai înaintată poate crește semnificativ riscul de a dezvolta demență. Folosirea dispozitivelor pentru auz, protejarea de zgomote puternice și evaluările recurente pot fi pași esențiali în prevenție și gestionare.

Este important să păstrăm o viață activă, menținând relațiile cu familia, prietenii, comunitatea, deoarece izolarea socială crește, de asemenea, riscul de a dezvolta demență.

Gestionarea afecțiunilor medicale prin adaptarea stilului de viață, folosirea medicației atunci când este necesară și evaluările periodice, în special pentru a preveni diabetul, obezitatea și accidentele vasculare cerebrale, unii din cei mai semnificativi factori pentru dezvoltarea demenței, este de mare importanță.

Renunțarea la fumat duce la creșterea circulației cerebrale, îmbunătățirea oxigenării și reduce riscul de demență pe termen lung. În mod similar, alcoolul crește semnificativ riscul de demență. Din acest considerent, consumul excesiv ar trebui evitat.

Gestionarea depresiei îmbunătățeste nu doar starea de bine, dar și funcțiile cognitive și permite un mai mare control în gestionarea celorlalți factori de risc.

Asigurarea unui somn corespunzător este de asemenea un pas important, deoarece lipsa acestuia, sau afecțiuni precum apneea de somn pot afecta funcțiile cognitive în mod semnificativ [1,2].

Rolul evaluării Eye tracking în demența Alzheimer

Tehnologia de urmărire a mișcărilor oculare (en. Eyetracking) contribuie la îmbunătățirea preciziei diagnosticului medical în cazul patologiei Alzheimer.

Pentru mai multe informații despre tehnologia eye tracking, accesați interviul video cu specialistul nostru și coordonatorul Departamentului de eye tracking, dr. Emanuel Ștefănescu.

Resurse și suport pentru pacienți

Aveți nevoie de ajutor în diagnosticarea și gestionarea demenței Alzheimer? Programați-vă acum contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Tratamentul simptomelor psihologice ale demenței

În stadiile avansate ale demenței, se pot dezvolta simptome comportamentale și psihologice, precum:

• agitație crescută;
• anxietate;
• agresivitate;
• delir;
• halucinații [3].

Acestea au un impact major asupra pacienților și îngrijitorilor lor și trebuie adresate, cu medicație (precum antipsihotice – ex. Risoperidona, haloperidol; antidepresive) și metode de gestionare.

Ce rol are reabilitarea cognitivă?

Practicarea diverselor activități precum pictură, dansul, gătitul, cântatul pot ajuta persoana afectată să își mențină funcțiile cognitive și îmbunătățesc relația cu îngrijitorul acesteia.

Reabilitarea cognitivă se face, de obicei, cu un psiholog ocupațional și un membru al familiei sau prieten al persoanei afectate. Aceasta are un impact mai mare dacă este începută în stadiile incipiente ale bolii [3,4].

Învățarea de noi abilități, precum folositul telefonului mobil, ajută la compensarea funcțiilor creierului (părțile creierului care funcționează compensează pentru cele care nu).

Amintirea poveștilor de viață, vorbitul despre evenimente din trecut folosind suport vizual sau auditiv, precum fotografii sau muzică este un alt pas ce îl pot face îngrijitorii persoanelor cu demență.

Nu există o tehnică unică sau o combinație specifică care funcționează. Toate sugestiile trebuie adaptate în funcție de pacient [4].

Care este rolul activității fizice în gestionarea demenței Alzheimer?

Exercițiile fizice îmbunătățesc forța, echilibrul și sănătatea cardiovasculară. De asemenea, ele pot ameliora simptomele psihologice, precum anxietatea sau depresia. Acestea au un rol major în prevenirea demenței, în special în contextul unui stil de viață sănătos, alături de dietă corespunzătoare [5].

Mai mult, acestea susțin funcțiile cognitive prin vascularizație corectă a creierului, încetinind progresia tulburărilor cognitive la persoanele cu boala Alzheimer.

Rolul stabilirii rutinelor

Rutina este extrem de importantă pentru persoanele afectate de boala Alzheimer. Planificarea activităților, stabilirea unei rutine pe timp de noapte sau rutine pentru mers la culcare care să fie liniștitoare și să reducă anxietatea, limitarea cofeinei și păstrarea unui calendar pot ajuta la gestionarea simptomelor.

Alte terapii

Există o gamă largă de tehnici și terapii care promovează relaxarea și ajută persoanele cu boala Alzheimer, precum:

• Terapia prin muzică;
• Vizionarea de filme împreună cu membrii familiei;
• Terapia cu animale;
• Aromaterapia;
• Terapia prin masaj;
• Terapia prin artă.

Rolul NADH în demența Alzheimer

NADH este un supliment alimentar eficient și sigur, cu rol în prevenirea și ameliorarea diverselor afecțiuni, printre care și demența Alzheimer.

Cunoscut de asemenea drept Coenzima-1, NADH este forma biologică a hidrogenului care reacționează cu oxigenul din celule rezultand energie. NADH a demonstrat un rol semnificativ în reducerea simptomelor demenței Alzheimer, prin creșterea oxigenării și a producerii de energie celulară. Mai mult, NADH ajută în procesul de reparare ADN și în medierea impactului toxinelor ce ajung la creier.

Pentru mai multe informații despre NADH, accesați acest link. Pentru mai multe informații despre impactul NADH în demența Alzheimer, click aici.

Aflați mai multe despre rolul NADH în mecanismul Dopaminei dar și a altor neurotransmițători.

Stimularea cerebrală profundă

Studiile recente arată că acest tip de intervenție este promițătoare pentru gestionarea bolii Alzheimer. Totuși, este nevoie să fie ținut cont de diferențele individuale și diversitatea parametrilor de stimulare. Stimularea cerebrală profundă funcționează cel mai bine în stadiile incipiente ale bolii, susținând plasticitatea structurală pe termen lung, extinderea hipocampului și creșterea eliberării neurotransmițătorilor [6-7].

Concluzii

Demența Alzheimer este o patologie dificil de gestionat, atât pentru pacienți cât și pentru aparținătorilor acestora. Fiind o afecțiune progresivă, toate tratamentele și strategiile de gestionare se bazează pe încetinirea progresiei bolii, odată apărută. Există o gamă largă de terapii, acțiuni și moduri de reabilitare cognitivă și câteva opțiuni de medicație pentru gestionarea simptomelor, însă tratamentul trebuie să fie adaptat specificităților fiecărei persoane.

Mai mult, este important să prevenim această patologie înainte de a apărea prin susținerea funcțiilor cognitive și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Referințe

1. Alzheimer’s disease: Causes, symptoms, treatment & stages [Internet]. Cleveland Clinic. [cited 2024 Nov 20]. Available from: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9164-alzheimers-disease
2. 10 ways to reduce your risk of dementia [Internet]. Alzheimer Society of Canada. [cited 2024 Nov 20]. Available from: https://alzheimer.ca/en/about-dementia/how-can-i-reduce-risk-dementia/10-ways-reduce-your-risk-dementia
3. Website NHS. What are the treatments for dementia? [Internet]. nhs.uk. 2023 [cited 2024 Nov 20]. Available from: https://www.nhs.uk/conditions/dementia/about-dementia/treatment/
4. Dementia [Internet]. Mayoclinic.org. [cited 2024 Nov 20]. Available from: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dementia/diagnosis-treatment/drc-20352019
5. Reduce your risk of dementia [Internet]. Alzheimer’s Society. [cited 2024 Nov 20]. Available from: https://www.alzheimers.org.uk/about-dementia/managing-the-risk-of-dementia/reduce-your-risk-of-dementia
6. Aldehri M, Temel Y, Alnaami I, Jahanshahi A, Hescham S. Deep brain stimulation for Alzheimer’s Disease: An update. Surg Neurol Int. 2018 Mar 7;9:58. doi: 10.4103/sni.sni_342_17. PMID: 29576909; PMCID: PMC5858049.
7. Luo Y, Sun Y, Tian X, Zheng X, Wang X, Li W, et al. Deep brain stimulation for Alzheimer’s Disease: Stimulation parameters and potential mechanisms of action. Front Aging Neurosci [Internet]. 2021;13. Available from: http://dx.doi.org/10.3389/fnagi.2021.619543