În trecut, pentru o lungă perioada somnul a fost considerat ca o stare inactivă, pasivă a vieții. Cercetările din ultimii ani au relevat însă contrariul, și anume faptul că atunci când dormim creierul nostru este foarte activ, și chiar mai mult, influențează în mod direct funcționalitatea noastra diurnă, atât pe plan fizic, cât și mental. Tulburarile somnului – atât diminuarea cât și excesul de somn – sunt condiții care pot induce, pe lângă alterarea calității vieții, diverse afectiuni fizice: cardiovasculare, metabolice, respiratorii, digestive, imunologice sau psihiatrice.
Mecanismele prin care somnul influentează sănătatea noastră fizică si mentală nu sunt însă pe deplin cunoscute în prezent. Somnul joacă un rol important în menținerea functionalitatii normale a creierului facilitând procesarea informațiilor dobândite în cursul zilei și, în același timp, permitând crearea de conexiuni între diversele regiuni cerebrale. Un somn normal permite o buna funcționare a proceselor de învățare, memorare, atenție, creativitate precum și o corectă luare a deciziilor. Perioadele de somn în care visam (asa-numitul somn REM), joacă un rol important în consolidarea memoriei, sortarea și stocarea informațiilor utile dobândite pe parcursul zilei. Somnul insuficient, ca urmare a modificarilor pe care le generează în functionalitatea creierului, poate conduce la disfuncții cognitive severe, modificări ale comportamentului și ale personalității, și chiar la depresie și suicid.
Cercetările din ultimii ani au relevat însă faptul ca somnul are și un rol important în eliminarea toxinelor ce se acumuleaza în creier pe parcursul zilei. O astfel de toxina este, de exemplu, proteina beta amiloida, a cărei acumulare în creier este responsabilă de boala Alzheimer. În timpul somnului un sistem de canale perivasculare ce se dilată (sistemul glimfatic) asigură drenarea deseurilor proteice și metabolice rezultate în cursul zilei. Este unul din mecanismele prin care somnul contribuie la menținerea sănătății creierului și implicit a întregului organism
Un alt rol benefic al somnului este acela de menține echilibrată balanța hormonală a organismului. De exemplu, grelina și leptina sunt hormoni ce reglează senzațiile de foame și sațietate, iar concentratia lor plasmatică este ritmată de ciclul somn-veghe. Așa se explică faptul ca somnul inadecvat crește riscul de obezitate. Secreția de insulină (responsabilă de nivelul glucozei din sânge) și de cortizol sunt de asemenea influențate de ritmul somn-veghe. În consecință, este evident că somnul insuficient poate avea drept consecințe boli cardiovasculare, diabet, atac cerebral sau boli renale cronice. Funcționarea sistemului imunitar este, de asemenea, legată de calitatea și cantitatea somnului, ceea ce explică faptul persoanele care dorm insuficient au un risc crescut de îmbolnăvire iar infecțiile sunt mai greu de tratat.
În consecință, este evident ca somnul este un factor decisiv în menținerea echilibrului întregului organism, și implicit al unei functionalități normale pe plan familial, social și profesional.
Pacienții pot solicita programare la unul din specialiștii din echipa medicală a Institutului RoNeuro contactând recepția la numărul de telefon 0374 46 2222. La momentul programării, pacienții pot opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Naționala de Asigurări de Sănătate.