De ce uit ce am de făcut?

De ce uit ce am de făcut?

Dacă v-ați regăsit vreodată uitându-vă în gol în bucătărie sau navigând fără scop pe telefon după ce intenționați să faceți altceva, nu sunteți singur. Aceste momente frustrante, în care intenția dispare în câteva secunde se numesc „erori executive” [1].

Ele sunt lapsusuri mentale perfect normale, care apar atunci când memoria de lucru este copleșită de distrageri sau de prea multe sarcini. În esență, creierul nostru, deși incredibil de eficient, întâmpină dificultăți în menținerea legăturii stabile între gând, intenție și acțiune [2, 3].

Aceste erori pot fi reduse semnificativ prin simplificarea sarcinilor cu liste de făcut și stabilirea unor rutine clare.

Ce sunt „erorile executive”?

Funcțiile executive [4,5] sunt echivalentul mintal al unui manager de proiect care stabilește prioritățile, distribuie atenția, suprimând perturbările [6]. Atunci când acest sistem executiv se ”defectează”, chiar și pentru câteva secunde, apar așa numitele erori executive [7].

Așadar, funcțiile executive se referă la:

• Planificare,
• Organizare,
• Inițiere,
• Monitorizare,
• Ajustare comportamentală.

Erorile executive apar nu din cauza lipsei de cunoștințe sau inteligență, ci din cauza unei funcționări defectuoase a proceselor de control și monitorizare ale creierului. Acestea pot fi:

• Pierderi de memorie (ex. de ce uit ce am de făcut când intru într-o cameră?),
• Eșecuri de inhibiție (ex. verificarea telefonului în timpul lucrului, uitând motivul),
• Acțiuni greșit direcționate (ex. turnarea sucului de portocale în cafea în loc de lapte).

Spre deosebire de alegerile deliberate, aceste erori sunt involuntare, deoarece rezultă din incapacitatea creierului de a menține o legătură coerentă între intenție și execuție. Dintr-o perspectivă neuroștiințifică, erorile executive pot fi urmărite până la cortexul prefrontal (zona responsabilă cu menținerea obiectivelor și autoreglare) [8].

Cortexul prefrontal controlează anumite cerințe precum:

• Intenții interne,
• Stimuli externi,
• Impulsuri emoționale.

Atunci când capacitatea de reglare a cortexului prefrontal este supraîncărcată sau întreruptă, legătura dintre intenție și acțiune se poate rupe pentru o fracțiune de secundă, producând ceea ce se simte ca un „scurtcircuit” în starea noastră de conștiență [9].

Când și de ce intențiile nu se aliniază cu acțiunile pe care ni le propunem?

Aceasta se datorează faptului că intenția și atenția nu se sincronizează întotdeauna [10]. În viața de zi cu zi, creierul funcționează ca un sistem dinamic de priorități concurente [11]. Când se creează o intenție, de exemplu, a merge la bucătărie pentru un pahar cu apă, aceasta este stocată în memoria de lucru.

Cu toate acestea, memoria de lucru este fragilă și instabilă [12]. O distragere a atenției, precum un gând despre cină, un sunet de notificare sau un stimul vizual, poate suprascrie sau suprima reprezentarea inițială a obiectivului. În intervalul de timp până când ajungem în bucătărie, urma mintală a intenției se estompează, lăsându-ne temporar dezorientați.

Astfel de erori sunt dovezi ale modului în care sistemul nostru cognitiv a evoluat. Creierul uman nu s-a dezvoltat pentru a gestiona multitasking-ul constant și bombardamentul senzorial al vieții moderne [13]. El a evoluat pentru a răspunde la schimbările rapide ale mediului. În trecutul istoric acesta era un avantaj de supraviețuire, dar în timpul prezent este o vulnerabilitate [14].

Un exemplu clasic de nealiniere intenție-acțiune este „paradoxul telefonului” [15]. Îți deblochezi smartphone-ul pentru a verifica vremea, dar imediat ce apare ecranul de pornire, o notificare îți distrage atenția. Câteva minute mai târziu, constați că, în loc să verifici starea vremii, citești un articol de știri, obiectivul inițial fiind complet uitat.

Așadar, răspunsul la întrebarea „de ce uit ce am de făcut?” poate fi găsit în acest fenomen cunoscut sub numele de neglijare a obiectivelor, adică incapacitatea creierului de a menține concentrarea asupra unei sarcini definite anterior atunci când apar stimuli care distrag atenția [16].

Sistemele obișnuite ale creierului folosesc secvențe automate de acțiune controlate de ganglionii bazali. Aceste sisteme pot anula intențiile deliberate atunci când vigilența scade. Sistemul executiv cedează temporar ”puterea” rutinelor automate [17].

Care sunt limitările naturale ale memoriei de lucru și atenției?

Majoritatea erorilor executive sunt determinate de capacitatea limitată a memoriei de lucru și a atenției [18]. Memoria de lucru este sistemul mintal care reține și organizează temporar informațiile necesare pentru raționament, înțelegere și planificare [19].

Spațiu limitat: Creierul nu poate ține multe lucruri în minte deodată. Când primim prea multe informații (e-mailuri, mesaje, conversații), intenția inițială se pierde. Majoritatea adulților pot reține simultan între patru și șapte informații discrete în memoria de lucru [20, 21].

Economie de energie: Creierul consumă multă energie. Pentru a fi eficient, el preferă să se concentreze pe una-două sarcini importante și să automatizeze restul. Când îi cerem prea mult, renunță la controlul asupra sarcinilor mici [22, 23].

Costul schimbării: Trecerea rapidă de la o aplicație la alta pe telefon are un „cost” mental. După fiecare distragere, creierul are nevoie de o fracțiune de secundă să se întoarcă la ce făcea, iar în acel moment, intenția se poate pierde [24].

Soluții practice pentru a nu mai uita ce vrem să facem

Deși erorile executive nu pot fi eliminate complet, ele pot fi reduse prin organizarea cognitivă intenționată. Înțelegerea limitelor creierului ne permite să proiectăm medii și obiceiuri care susțin funcționarea executivă, fără să o suprasolicităm [25].

Putem reduce influența erorilor executive cu ajutorul următoarelor strategii:

• Întocmirea listelor,
• Stabilirea rutinelor,
• Adoptarea tehnicilor de organizare cognitivă.

Întocmirea listelor

Este una dintre cele mai eficiente metode pentru a contracara tendința de a uita ce avem de făcut. Descrierea intențiilor într-un caiet sau sau sub forma unor notițe digitale, eliberează memoria de lucru de povara deținerii acestora. Listele servesc drept „ajutoare externe pentru memorie”, extinzând capacitatea cognitivă prin furnizarea unei înregistrări fizice a obiectivelor [26].

Această tehnică valorifică principiul descărcării cognitive (proces de transfer al sarcinilor mintale pe suporturi externe) [27]. De exemplu, o listă de activități ne asigură că obiectivele noastre rămân accesibile chiar și atunci când atenția fluctuează. Mai mult, bifarea sarcinilor finalizate oferă o întărire psihologică, consolidând motivația și concentrarea [28].

Rutine

Rutinele transformă sarcinile (care necesită efort) în sarcini automate. Prin efectuarea constantă a acelorași acțiuni, în aceeași ordine precum spălarea pe dinți înainte de culcare, verificarea cheilor și a telefonului înainte de a pleca de acasă, reduce nevoia de control executiv în viața de zi cu zi [29].

Creierul conservă energie ”delegând” comportamentele repetate către memoria de lucru, care astfel va funcționa cu un efort conștient minim. Paradoxal, cu cât ziua devine mai structurată, cu atât se câștigă mai multă libertate mintală pentru gândirea la nivel superior [30].

Rutinele contribuie la prevenirea „oboselii decizionale”, ce reprezintă o formă de epuizare mintală, care apare de la abordarea numeroaselor alegeri. Dacă minimizăm deciziile banale, rutinele ne ajută să păstrăm resursele executive pentru provocări mai importante [31,32].

Tehnici de organizare cognitivă

Dincolo de liste și rutine, o serie de strategii cognitive pot consolida funcționarea executivă. De exemplu, gruparea elementelor corelate în grupe [33]. În loc să ne amintim „lapte, pâine, ouă, brânză, salată verde, roșii”, putem stoca mental „produse alimentare pentru micul dejun și salată”.

Practicile de mindfulness pot, de asemenea, îmbunătăți controlul executiv [34]. Cercetările au sugerat faptul că meditația regulată întărește cortexul prefrontal și îmbunătățește stabilitatea atențională [35]. Prin cultivarea conștientizării gândurilor și emoțiilor, mindfulness-ul ne poate ajuta să observăm distragerile în mod anticipativ [36].

Menținerea spațiilor de lucru ordonate, oprirea notificărilor inutile și plasarea memento-urilor în locații vizibile servesc la alinierea intenției cu execuția [37].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți deseori pierdere de memorie, lapsusuri și bănuiți că ați avea nevoie de strategii practice pentru îmbunătățirea funcțiilor cognitive, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Concluzii

În concluzie, întrebarea „de ce uit ce am de făcut?” găsește răspunsul în limitările naturale ale funcțiilor noastre executive. Ele ne amintesc că arhitectura noastră mintală, deși este capabilă de realizări extraordinare, rămâne limitată. Cortexul prefrontal trebuie să arbitreze constant între mai multe obiective, impulsuri și distrageri, iar uneori sistemul nu face față.

Aceste probleme nu sunt semne de slăbiciune, ci de adaptare. Aceleași mecanisme care permit creativitatea, flexibilitatea și învățarea, creează și vulnerabilitate la distragerea atenției. Înțelegerea erorilor executive ne permite să cultivăm compasiunea față de sine și conștientizarea strategică.

Recunoscând faptul că memoria și atenția noastră de lucru sunt limitate, putem proiecta acțiuni care să ne susțină punctele forte cognitive automatizând stabilitatea și organizarea conștientă pentru a menține alinierea dintre gândire și acțiune.

Fiecare sarcină uitată devine nu un defect de lamentat, ci un indicator despre modul în care mintea, mereu dinamică și imperfectă, străduindu-se să creeze ordine din complexitate.

Referințe

1. Gradwohl BD, Hale AC, Spencer RJ. Cross-Validating the Executive Errors Scale of the Repeatable Battery for the Assessment of Neuropsychological Status. Percept Mot Skills. 2023;130(5):1970-1984. doi:10.1177/00315125231185555 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37380620/
2. Marsh CL, Groves NB, Mehra LM, et al. The relation between executive functions, error-related brain activity, and ADHD symptoms in clinically evaluated school-aged children. Child Neuropsychol. 2023;29(8):1362-1387. doi:10.1080/09297049.2023.2166029 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36644833/
3. Stuss DT. Functions of the frontal lobes: relation to executive functions. J Int Neuropsychol Soc. 2011;17(5):759-765. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21729406/
4. Diamond A. Executive functions. Annu Rev Psychol. 2013;64:135-168. doi:10.1146/annurev-psych-113011-143750 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4084861/
5. Simões-Franklin C, Hester R, Shpaner M, Foxe JJ, Garavan H. Executive function and error detection: The effect of motivation on cingulate and ventral striatum activity. Hum Brain Mapp. 2010;31(3):458-469. doi:10.1002/hbm.20879 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4485396/
6. Cristofori I, Cohen-Zimerman S, Grafman J. Executive functions. Handb Clin Neurol. 2019;163:197-219. doi:10.1016/B978-0-12-804281-6.00011-2 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31590731/
7. Mohamed SMH, Börger NA, Geuze RH, van der Meere JJ. Error monitoring and daily life executive functioning. Exp Brain Res. 2019;237(9):2217-2229. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31236652/
8. Snyder HR, Miyake A, Hankin BL. Advancing understanding of executive function impairments and psychopathology: bridging the gap between clinical and cognitive approaches. Front Psychol. 2015;6:328. doi:10.3389/fpsyg.2015.00328 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4374537/
9. Vinding MC, Jensen M, Overgaard M. The time between intention and action affects the experience of action. Front Hum Neurosci. 2015;9:366. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4473004/
10. Faries MD. Why We Don’t „Just Do It”: Understanding the Intention-Behavior Gap in Lifestyle Medicine. Am J Lifestyle Med. 2016;10(5):322-329. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6125069/
11. Conner M, Norman P. Understanding the intention-behavior gap: The role of intention strength. Front Psychol. 2022;13:923464. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9386038/
12. Blasiman RN, Was CA. Why Is Working Memory Performance Unstable? A Review of 21 Factors. Eur J Psychol. 2018;14(1):188-231. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5973525/
13. Madore KP, Wagner AD. Multicosts of Multitasking. Cerebrum. 2019;2019:cer-04-19. Published 2019 Apr 1. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7075496/
14. Heyes C. New thinking: the evolution of human cognition. Philos Trans R Soc Lond B Biol Sci. 2012;367(1599):2091-2096. doi:10.1098/rstb.2012.0111 https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3385676/
15. Desveaux, L., Ivers, N.M., Devotta, K. et al. Unpacking the intention to action gap: a qualitative study understanding how physicians engage with audit and feedback. Implementation Sci 16, 19 (2021). https://doi.org/10.1186/s13012-021-01088-1 Available at: https://rdcu.be/eKlpG
16. Bhandari A, Duncan J. Goal neglect and knowledge chunking in the construction of novel behaviour. Cognition. 2014;130(1):11-30. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3857602/
17. Kim HF, Hikosaka O. Parallel basal ganglia circuits for voluntary and automatic behaviour to reach rewards. Brain. 2015;138(Pt 7):1776-1800. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4492412/
18. Cowan N. The Magical Mystery Four: How is Working Memory Capacity Limited, and Why?. Curr Dir Psychol Sci. 2010;19(1):51-57. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2864034/
19. Baddeley A. Working memory. Science. 1992;255(5044):556-559. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1736359/
20. Saults JS, Cowan N. A central capacity limit to the simultaneous storage of visual and auditory arrays in working memory. J Exp Psychol Gen. 2007;136(4):663-684. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2621445/
21. Zavitz E, Price NSC. Understanding Sensory Information Processing Through Simultaneous Multi-area Population Recordings. Front Neural Circuits. 2019;12:115. Published 2019 Jan 9. doi:10.3389/fncir.2018.00115 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6333685/
22. Clarke DD, Sokoloff L. Regulation of Cerebral Metabolic Rate. In: Siegel GJ, Agranoff BW, Albers RW, et al., editors. Basic Neurochemistry: Molecular, Cellular and Medical Aspects. 6th edition. Philadelphia: Lippincott-Raven; 1999. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK28194/
23. Strasser A, Burkart JM. Can we measure brain efficiency? An empirical test with common marmosets (Callithrix jacchus). Brain Behav Evol. 2012;80(1):26-40. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22846401/
24. de Barros EC. Understanding the influence of digital technology on human cognitive functions: A narrative review. IBRO Neurosci Rep. 2024;17:415-422. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11609471/
25. Grützmann R, Kathmann N, Heinzel S. Effects of a three-week executive control training on adaptation to task difficulty and emotional interference. PLoS One. 2022;17(11):e0276994. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36413545/
26. Mohamed SMH, Börger NA, Geuze RH, van der Meere JJ. Error monitoring and daily life executive functioning. Exp Brain Res. 2019;237(9):2217-2229. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6675750/
27. Gilbert SJ. Cognitive offloading is value-based decision making: Modelling cognitive effort and the expected value of memory. Cognition. 2024;247:105783. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38583321/
28. Risko EF, Gilbert SJ. Cognitive Offloading. Trends Cogn Sci. 2016;20(9):676-688. doi:10.1016/j.tics.2016.07.002 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27542527/
29. Chae H, Park J. The Effects of Routinization on Radical and Incremental Creativity: The Mediating Role of Mental Workloads. Int J Environ Res Public Health. 2023;20(4):3160. Published 2023 Feb 10. doi:10.3390/ijerph20043160 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9967832/
30. Arlinghaus KR, Johnston CA. The Importance of Creating Habits and Routine. Am J Lifestyle Med. 2018;13(2):142-144. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6378489/
31. Maier M, Powell D, Murchie P, Allan JL. Systematic review of the effects of decision fatigue in healthcare professionals on medical decision-making. Health Psychol Rev. Published online July 1, 2025. doi:10.1080/17437199.2025.2513916 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40591577/
32. Pignatiello GA, Martin RJ, Hickman RL Jr. Decision fatigue: A conceptual analysis. J Health Psychol. 2020;25(1):123-135. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29569950/
33. Goldberg Hermo X, Lemos Giráldez S, Fañanás Saura L. A systematic review of the complex organization of human cognitive domains and their heritability. Psicothema. 2014;26(1):1-9. doi:10.7334/psicothema2012.210 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24444722/
34. Whitfield T, Barnhofer T, Acabchuk R, et al. The Effect of Mindfulness-based Programs on Cognitive Function in Adults: A Systematic Review and Meta-analysis. Neuropsychol Rev. 2022;32(3):677-702. doi:10.1007/s11065-021-09519-y Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9381612/
35. Sevinc G, Rusche J, Wong B, et al. Mindfulness Training Improves Cognition and Strengthens Intrinsic Connectivity Between the Hippocampus and Posteromedial Cortex in Healthy Older Adults. Front Aging Neurosci. 2021;13:702796. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8430251/
36. Zainal NH, Newman MG. Mindfulness enhances cognitive functioning: a meta-analysis of 111 randomized controlled trials. Health Psychol Rev. 2024;18(2):369-395. doi:10.1080/17437199.2023.2248222 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10902202/
37. Kump B, Moskaliuk J, Cress U, Kimmerle J. Cognitive foundations of organizational learning: re-introducing the distinction between declarative and non-declarative knowledge. Front Psychol. 2015;6:1489. Published 2015 Sep 30. doi:10.3389/fpsyg.2015.01489 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4588122/