Demența la copii – cauze, simptome și provocări

Demența la copii – ce este această patologie?

Demența la copii este o patologie rară, dar severă, caracterizată prin declinul progresiv al funcțiilor cognitive, ce poate apărea în copilărie sau adolescență. Semnele acestei afecțiuni pot fi variate, manifestându-se prin pierderi de memorie, confuzie și probleme de comportament care afectează nu doar copiii, ci și familiile acestora. Diagnosticul precoce este crucial, având un impact semnificativ asupra tratamentului și asupra calității vieții pacienților. Deși nu există un remediu cunoscut, gestionarea simptomelor și sprijinul psihosocial sunt esențiale pentru a ajuta familiile să facă față provocărilor aduse de această boală.

Demența, în general, este o patologie cu debut tardiv. Totuși, aceasta poate apărea și la copii. Diagnosticul timpuriu al demenței la copii are un impact major, deoarece ajută doctorii să inițieze tratamente ce pot încetini progresul bolii și gestiona simptomele, astfel încât pacienții să ducă o viață cât mai bună.

În cazul demenței infantile simptomele pot apărea brusc sau pot deveni evidente după pubertate și se pot agrava în timp. Această patologie rezultă din leziuni cerebrale progresive [1,2].

Care sunt simptomele demenței la copii?

Simptomele comune cu alte tipuri de demență includ:

• pierderi de memorie;
• confuzie;
• probleme de concentrare, înțelegere, învățare și comunicare;
• schimbări de personalitate;
• tulburări grave de somn;
• probleme comportamentale, cum ar fi hiperactivitatea;
• probleme emoționale precum anxietatea și frica [1].

În plus față de aceste simptome, copiii pot prezenta:

• convulsii;
• pierderea vederii și auzului;
• pierderea capacității de a se mișca;
• probleme cu oasele, articulațiile
• probleme cu sistemele cardiovascular, respirator sau digestiv [1].

Debutul simptomelor poate apărea în copilărie sau adolescență, iar manifestarea variază în funcție de individ.

Resurse și suport pentru pacienți

Copilul dumneavoastră prezintă semne de demență? Programați-vă acum pentru o evaluare contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt opțiunile de tratament pentru demența la copii?

Din păcate, nu există un tratament cunoscut pentru majoritatea formelor de demența infantilă, iar aceasta este progresivă. Jumătate dintre copiii cu demență își pierd viața până la vârsta de 10 ani.

Simptomele pot varia și pot evolua pe parcursul lunilor, anilor sau chiar a unui deceniu, afectând atât copilul, cât și familia acestuia. Uneori, simptomele apar devreme și progresează rapid, în timp ce alți copii pot să nu prezinte simptome până în adolescență.

Tratamentele sunt, de asemenea, diverse, putând include:

• modificări ale regimului alimentar sau suplimentarea acestuia;
• terapia de substituție enzimatică;
• terapia genică sau transplantul de celule stem;
• medicamente.

Profesioniștii din domeniul sănătății se concentrează pe gestionarea simptomelor și pe sprijinul familiei, inclusiv:

• medicamente pentru gestionarea convulsiilor și pentru problemele de comportament;
• terapii fizice, ocupaționale și logopedice;
• dispozitive de asistare pentru mobilitate și comunicare;
• consiliere sau grupuri de sprijin comunitar.

Cum se diagnostichează demența la copii?

Componenta genetică este semnificativă, fie prin moștenire de la părinți, fie prin mutații genetice ce apar în timpul sarcinii, motiv pentru care un genetician poate fi de ajutor în a înțelege riscurile. Este recomandat ca și copiii afectați să fie evaluați de un medic neurolog sau pediatru [2].

Aceasta poate rezulta ca urmare a mai mult de 100 de afecțiuni genetice, iar jumătate din copiii cu demență mor până la vârsta de 10 ani [1].

Evaluarea poate include:

• Teste de urină;
• Teste genetice specifice;
• Imagistică medicală precum RMN;
• Evaluarea simptomelor;
• Electroencefalogramă pentru diagnostic diferențial cu epilepsia;
• Ecocardiogramă pentru a evalua sănătatea cardiovasculară [3].

Rolul NADH în demență

NADH este un supliment alimentar eficient și sigur, cu rol în prevenirea și ameliorarea diverselor afecțiuni, printre care și demența.

Cunoscut de asemenea drept Coenzima-1, NADH este forma biologică a hidrogenului care reacționează cu oxigenul din celule rezultand energie. NADH a demonstrat un rol semnificativ în reducerea simptomelor demenței, prin creșterea oxigenării și a producerii de energie celulară. Mai mult, NADH ajută în procesul de reparare ADN și în medierea impactului toxinelor ce ajung la creier.

Pentru mai multe informații despre impactul NADH în demența Alzheimer, click aici.

Aflați mai multe despre rolul NADH în mecanismul Dopaminei dar și a altor neurotransmițători.

Care este impactul demenței la copii?

Speranța medie de viață este mai scurtă decât la populația generală este de 55.7 ani, însă un diagnostic prompt al unei forme tratabile poate duce la o speranță de viață tipică. Totuși, cei cu demență infantilă netratabilă prezintă o speranță de viață medie de 16.3 ani. Diagnosticul se pune în jurul vârstei de 2.5 ani [2, 3].

Demența infantilă are un impact profund asupra familiilor, iar părinții se confruntă adesea cu provocări, exacerbate de accesul insuficient la resurse adecvate. Declinul neurocognitiv al copilului contribuie la creșterea nivelului de suferință psihologică și la izolarea socială a părinților. Pentru a sprijini familiile și a îmbunătăți calitatea vieții, sunt necesare intervenții psihosociale care să răspundă acestor nevoi [4, 5].

Creșterea gradului de conștientizare publică a demenței în copilărie poate duce la acces timpuriu și sprijin coordonat și integrat.

Concluzii

Desi rară, demența infantilă poate afecta semnificativ viața familiilor precum și calitatea și durata vieții copiilor. Din acest considerent, diagnosticul timpuriu, înțelegerea simptomelor și a metodelor de tratament poate fi deosebit de importantă. În plus, sprijinul psihosocial pentru părinți și îngrijitori joacă un rol esențial în gestionarea provocărilor emoționale și practice asociate acestei afecțiuni.

Referințe 

1. What is childhood dementia? (n.d.). Childhood Dementia Initiative.
2. Elvidge KL, Christodoulou J, Farrar MA, Tilden D, Maack M, Valeri M, Ellis M, Smith NJC; Childhood Dementia Working Group. The collective burden of childhood dementia: a scoping review. Brain. 2023 Nov 2;146(11):4446-4455. doi: 10.1093/brain/awad242. PMID: 37471493; PMCID: PMC10629766.
3. Conti, L. (2024, September 19). Childhood dementia: Symptoms, causes, treatment, outlook. Healthline.
4. Nevin SM, McGill BC, Kelada L, Hilton G, Maack M, Elvidge KL, Farrar MA, Baynam G, Katz NT, Donovan L, Grattan S, Signorelli C, Bhattacharya K, Nunn K, Wakefield CE. The psychosocial impact of childhood dementia on children and their parents: a systematic review. Orphanet J Rare Dis. 2023 Sep 7;18(1):277. doi: 10.1186/s13023-023-02859-3. PMID: 37679855; PMCID: PMC10486052.
5. Nevin SM, McGill BC, Kelada L, Hilton G, Maack M, Elvidge KL, Farrar MA, Baynam G, Katz NT, Donovan L, Grattan S, Signorelli C, Bhattacharya K, Nunn K, Wakefield CE. The psychosocial impact of childhood dementia on children and their parents: a systematic review. Orphanet J Rare Dis. 2023 Sep 7;18(1):277. doi: 10.1186/s13023-023-02859-3. PMID: 37679855; PMCID: PMC10486052.