Ce este un EEG?

Ce este un EEG?

Electroencefalografia (EEG) este un test care măsoară activitatea electrică din creier folosind discuri mici de metal (electrozi) atașati pe scalp. Celulele creierului (neuroni) comunică prin impulsuri electrice și sunt active tot timpul, chiar și în timpul somnului. Această activitate apare sub formă de unde pe înregistrarea EEG.

EEG este unul dintre principalele teste de diagnostic pentru epilepsie, dar poate fi utilizat în diagnosticarea altor tulburări neurologice și psihiatrice.

Proprietățile electrice ale creierului au fost descoperite de Richard Caton, în 1875. Aproximativ 50 de ani mai târziu, primul EEG uman a fost înregistrat de psihiatrul Hans Berger [1].

Când am nevoie de un EEG?

EEG este folosit pentru a evalua diverse tulburări și pentru a determina activitatea electrică generală a creierului. Acesta ajută la identificarea cauzei anumitor simptome – cum ar fi crizele epileptice sau problemele de memorie – sau la investigarea mai amănunțită a unei afecțiuni diagnosticată.

• EEG este utilizat în principal pentru detectarea și investigarea epilepsiei – identificarea tipului de epilepsie, cauzelor ce pot declanșa crizele și determinarea celor mai bune metode de tratament. In epilepsie, activitatea convulsivă apare sub formă de unde rapide.
• Persoanele cu leziuni, rezultate din tumori sau accidente vasculare cerebrale pot avea unde EEG foarte lente. Acest lucru depinde de mărimea și localizarea leziunii.
• EEG poate fi folosit pentru a evalua traumele, intoxicația cu droguri sau gradul de deteriorare a creierului la o persoană aflată în comă. În funcție de locul unde se află leziunea, EEG este unul dintre multele teste care ajută la determinarea morții cerebrale la pacienții critic bolnavi.

EEG poate fi folosit și pentru a monitoriza fluxul sanguin în creier sau în vasele de sânge ale gâtului în timpul intervențiilor chirurgicale.

Cele mai cunoscute afecțiuni care pot fi evaluate prin EEG?

Dintre principalele afecțiuni care poti fi evaluate prin EEG amintim:

• Epilepsiile;
• Accidentele vasculare cerebrale;
• Tumorile;
• Traumatismele cranio-cerebrale;
• Bolile infecțioase cerebrale (encefalite, meningo-encefalite);
• Maladiile neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson);
• Afecțiunile psihiatrice:
  • Schizofrenie;
  • Tulburare afectivă bipolară;
  • Depresie;
  • Anxietate;
  • Tulburări de personalitate;
  • Abuzul de substanțe halucinogene (cannabis/marijuana, LSD, morfină, amfetamină).

Atât pacienții sănătoși cât și cei cu diverse afecțiuni pot beneficia de pe urma unui EEG.

Resurse și suport pentru pacienți

Aveți nevoie de un EEG? Programați-vă acum la unul din psihologii noștrii contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Cum mă pregătesc pentru EEG?

In general puteți mânca și bea apă înainte de EEG și puteți continua să vă luați medicamentele care v-au fost prescrise.

Medicul dumneavoastră vă va explica procedura și puteți pune întrebări. Pașii comuni pe care vi se poate cere să îi urmați includ următoarele:

• Spălați-vă părul cu șampon. Nu folosiți balsam în seara de dinaintea testului. Pentru a ajuta senzorii să se lipească mai ușor de scalp evitați utilizarea unor produse precum gelul de păr și ceara.
• Informați-vă medicul despre toate medicamentele eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, precum și despre orice suplimente pe bază de plante pe care le luați.
• Opriți administrarea medicamentelor care pot interfera cu testul dacă medicul v-a spus să faceți acest lucru.
• Nu consumați alimente sau băuturi care conțin cofeină cu 8 până la 12 ore înainte de test.
• Urmați orice instrucțiuni pe care medicul vi le oferă cu privire la reducerea somnului în noaptea de dinaintea testului. Unele teste EEG necesită să dormiți în timpul procedurii, iar altele nu. Dacă EEG trebuie să se facă în timpul somnului, adulții pot să nu fie lăsați să doarmă mai mult de 4 sau 5 ore în noaptea dinaintea testului. Copiii pot să nu fie lăsați să doarmă mai mult de 5 până la 7 ore în noaptea dinaintea testului.
• Nu țineți post în noaptea dinaintea sau în ziua procedurii. Glicemia scăzută poate influența rezultatele.

În funcție de starea dumneavoastră de sănătate, medicul poate solicita alte pregătiri specifice.

Cum se realizează investigația EEG?

EEG poate fi realizat în ambulatoriu sau în timpul internării în spital. Procedurile pot varia în funcție de starea dumneavoastră și de abordarea medicului.

EEG-ul poate fi efectuat atât în stare de veghe (când pacientul este treaz), cât și în stare de somn, relevând aspecte normale sau patologice legate de funcționarea creierului.

Pentru mai multe informații despre EEG, accesați interviul video cu Medic Primar Livia Popa.

În general, un EEG se desfășoară astfel:

• Veți semna un formular de consimțământ pentru a oferi permisiunea de a efectua procedura. Citiți formularul cu atenție și puneți întrebări dacă ceva nu este clar.
• Vi se va cere să vă relaxați într-un scaun rabatabil sau să vă întindeți pe un pat.
• Între 16 și 25 de electrozi vor fi atașați pe scalp cu o pastă specială sau se va folosi o cască cu electrozi.
• Vi se va cere să închideți ochii, să vă relaxați și să stați nemișcat.

• Odată ce înregistrarea începe, va trebui să rămâneți nemișcat pe toată durata testului. Medicul vă poate monitoriza pentru a observa orice mișcare care poate cauza o citire inexactă, cum ar fi înghițirea sau clipitul. Înregistrarea poate fi oprită periodic pentru a vă lăsa să vă odihniți sau să vă repoziționați.
• După ce medicul face înregistrarea inițială în timp ce sunteți în repaus, vă poate testa cu diverși stimuli pentru a face ca activitatea undelor cerebrale care nu apare în timp ce sunteți în repaus să se manifeste. De exemplu, vi se poate cere să respirați adânc și rapid timp de 3 minute. Sau puteți fi expus la o lumină intermitentă puternică.
• Evaluarea este în general realizată de un tehnician EEG. Poate dura între 45 de minute și 2 ore.
• Dacă sunteți evaluat pentru o tulburare de somn, EEG-ul poate fi realizat în timp ce dormiți.
• Dacă aveți nevoie de monitorizare pe o perioadă mai lungă de timp, este posibil să fiți internat în spital pentru monitorizare EEG prelungită (EEG de 24 de ore).
• În cazurile în care monitorizarea prelungită în spital nu este posibilă, medicul poate lua în considerare efectuarea unui EEG in ambulatoriu.

Ce se întâmplă după EEG?

La finalul unui EEG, electrozii vor fi îndepărtați și pasta pentru electrozi va fi spălată. Este posibil să fie necesar să vă spălați părul din nou acasă. In locurile unde au fost plasați electrozii poate apărea iritație sau roșeață a pielii, dar va dispărea în câteva ore.

Medicul dumneavoastră vă va informa când puteți relua orice medicamente pe care le-ați oprit înainte de test și vă poate oferi instrucțiuni suplimentare, în funcție de situația dumneavoastră particulară.

Care sunt riscurile electroencefalografiei?

EEG-ul este considerat o procedură sigură, care nu provoacă disconfort, folosită de-a lungul a multor ani. Testarea nu provoacă disconfort sau durere, deoarece electrozii prin care se înregistrează activitatea creierului nu provoacă nicio senzație. De asemenea, nu există riscul de a primi un șoc electric.

În cazuri rare poate provoca convulsii la o persoană cu o tulburare convulsivă, din cauza luminilor intermitente sau respiratiei profunde ce reprezinta o parte a testului. Pot exista și alte riscuri, în funcție de starea de sănătate. Discutați cu medicul dumneavoastră înainte de procedură despre orice îngrijorări.

Anumiți factori sau condiții pot interfera cu citirea unui test EEG. Aceștia includ:

• Nivelul scăzut de zahăr din sânge (hipoglicemie);
• Mișcarea corpului sau a ochilor în timpul testului;
• Luminile, în special cele strălucitoare sau intermitente;
• Anumite medicamente, cum ar fi sedativele;
• Băuturile care au cofeină, cum ar fi cafeaua, cola și ceaiul, care pot modifica uneori rezultatele EEG (foarte rar interferează semnificativ cu interpretarea testului);
• Părul gras sau prezența spray-ului de păr [4].

Care sunt tehnicile de explorare a sistemului nervos?

Tehnicile moderne de explorare a sistemului nervos central și periferic includ:

• metode imagistice (CT, IRM, ecografie de părți moi);
• metode de electroneurofiziologie (EEG, ENMG, potențiale evocate – vizuale, auditive, motorii, somato-senzoriale);
• metode imagistice oferă rezultate de tip structural despre creier, măduva spinării, plexuri și rădăcini nervoase ori nervi periferici, iar examinările electroneurofiziologice dau informații funcționale despre structurile nervoase investigate.

Concluzii

Electroencefalografia reprezintă o metodă de neurofiziologie sigură și non-invazivă, cu mari beneficii în evaluarea problemelor neurologice și psihiatrice, în special a epilepsiei. Prin analiza undelor cerebrale înregistrate, medicii pot obține informații valoroase despre starea și funcționarea creierului pacientului.

Referințe

1.  Rayi A, Murr N. Electroencephalogram. 2022 Oct 3. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan–.
2. Brain waves. Brain Waves – an overview | ScienceDirect Topics. (n.d.).
3. Electroencephalogram (EEG). Johns Hopkins Medicine. (2024, April 30).