Epilepsia la copii – tipuri, simptome, diagnostic

Care sunt principalii factori de risc pentru epilepsia la copii?

Epilepsia la copii poate avea implicații majore, deoarece copiii sunt o populație vulnerabilă. Diagnosticarea timpurie poate reduce impactul pe termen lung și preveni continuarea crizelor la vârsta adultă sau dezvoltarea altor tipuri de crize.

Epilepsia care debutează în copilărie are anumite specificități, deoarece unele sindroame epileptice din copilărie pot să intre în remisie sau să înceteze complet în timpul adolescenței, în timp ce altele pot fi prezente toată viața.

Principalii factori de risc pentru crizele la copii sunt corelați cu:

• istoricul familial;
• temperatura ridicată;
• dizabilitatea mintală;
• nașterea prematură;
• abuzul de alcool al mamei și fumatul în sarcină (dublează riscul de incidență a crizelor) [1].

Rata mortalității la copiii afectați de epilepsie este de 5-10 ori mai mare decât la restul populației [1].

Cum se diagnostichează epilepsia la copii?

Diagnosticul este efectuat de un neurolog pediatru, pe baza interviurilor cu părinții, înregistrărilor video ale evenimentului, simptome specifice și eliminarea cauzelor unor simptome similare, cum ar fi refluxul acid sau tulburările de mișcare. Dacă un copil visează cu ochii deschiși, de exemplu, acesta va răspunde imediat la atingere spre deosebire de copil care are o criză epileptică.

Electroencefalografia (EEG), un test care măsoară activitatea electrică din creier, este folosită adesea pentru diagnostic.

Pentru mai multe informații despre EEG, urmăriți interviul video cu medic primar Livia Popa.

Dacă se stabilește că un copil a avut mai multe crize neprovocate separate de mai mult de 24 de ore fără o cauză identificabilă, acesta va fi diagnosticat cu epilepsie.

Epilepsia la copii – care sunt principalele tipuri?

Mai jos sunt descrise cele mai cunoscute tipuri de epilepsii pediatrice [1-5].

Spasmele infantile

Acestea sunt crize ce apar rar, dar care pot fi foarte grave. De regulă, încep înainte de vârsta de 6 luni, dar pot fi apărea în cursul primilor 2 ani de viață. În timpul acestora, sugarul își poate lăsa capul în jos, se poate îndoi la nivelul taliei, își poate ridica brațele spre cap și/sau poate țipa. Spasmele pot duce la întârzieri în dezvoltare, și apar la 1 din 2.000 până la 4.000 de bebeluși. Sunt mai frecvente imediat după trezire, fiind rar întâlnite în timpul somnului. Sunt dificil de tratat, adeseori necesitând un curs repetat de tratament sau o a doua terapie, precum intervenție chirurgicală sau dietă ketogenică.

După apariția spasmelor, copiii pot suferi de:

• Pierderea etapelor de dezvoltare pe care le atinsese anterior, cum ar fi rostogolirea, șezutul, târâtul și bâlbâitul;
• Diminuarea capacității de interacțiune socială;
• Agitație.

Epilepsia de absență

Aceasta se oprește de obicei când copilul ajunge la pubertate și poate afecta până la 12% dintre copiii cu epilepsie sub 16 ani.

Sindromul Lennox-Gastaut

Acesta include mai multe tipuri diferite de convulsii care încep de obicei înainte de vârsta de 4 ani, fiind o formă severă de epilepsie, greu de tratat. Duce adesea la dificultăți de învățare și probleme de comportament. Acest sindrom prezintă un model specific de activitate electrică pe electroencefalogramă și apare în diverse afecțiuni, inclusiv:

• malformații cerebrale;
• scleroză tuberoasă;
• asfixie perinatală;
• traumatism cranian sever;
• infecție a sistemului nervos central;
• afecțiuni genetice.

Encefalita Rasmussen

Este o formă progresivă și rară de epilepsie în care jumătate din creier prezintă inflamație cronică. Se caracterizează prin epilepsie focală rezistentă la medicamente, hemiplegie progresivă și declin cognitiv, ce începe adesea în jurul vârstei de 6 ani. Pe măsură ce boala progresează, apar diferite manifestări ale crizelor focale, sugerând noi zone afectate de inflamație în emisferă. Netratată, aceasta poate duce la hemipareză și declin cognitiv în termen de un an de la debut.

Sindromul Dravet și scleroza tuberoasă complexă

Crizele epileptice încep înainte de vârsta de un an, apar spontan și pot fi adesea asociate și cu o temperatură ridicată, fiind greu de tratat. Poate duce la dificultăți intelectuale și comportamentale și durează toată viața.

Hamartomul hipotalamic

Este o formă rară de epilepsie care apare în timpul copilăriei și este asociată cu malformații ale hipotalamusului, fiind prezentă la naștere. Este dificil de diagnosticat și poate afecta următoarele funcții:

• tensiunea arterială;
• temperatura corpului;
• senzația de stres;
• senzația de foame.

Epilepsia lobului temporal și frontal

Epilepsia lobului temporal poate debuta la orice vârstă și implică crize cu debut focal, cu sau fără tulburări de conștiență. Convulsiile implică confuzie și schimbări de comportament și pot evolua spre convulsii tonico-clonice.

Sindromul West sau spasmele infantile

Acesta debutează de obicei în cursul primului an de viață, fiind marcat de spasmele foarte scurte care fac ca bebelușul să se rigidizeze brusc. Spasmele pot afecta întregul corp sau doar membrele. Mulți copii dezvoltă probleme de învățare sau de comportament, uneori ducând la sindromul Lennox-Gastaut. Poate afecta copiii care au suferit o leziune cerebrală înainte de vârsta de 6 luni, al căror creier nu s-a format corespunzător sau care au anomalii genetice.

Epilepsie mioclonică

Acest sindrom apare de obicei între 12 și 18 ani, iar convulsiile se manifestă frecvent la scurt timp după trezire, fiind adesea declanșate de stres sau lipsa somnului. Aproximativ 40% dintre persoanele afectate prezintă fotosensibilitate, în care crizele sunt provocate de lumini intermitente sau modele contrastante de lumină și întuneric (epilepsie fotosensibilă).

Resurse și suport pentru pacienți

Copilul dumneavoastră suferă de epilepsie? Programați-vă acum contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00.

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, pot fi efectuate programări online.

Programări online aici!

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Ce simptome au copii care suferă de epilepsie?

Simptomele copilului depind de tipul de criză. Simptomele generale pot include: 

• privirea fixă;
• stare de confuzie;
• mișcări sacadate ale brațelor și picioarelor;
• pierderea cunoștinței;
• rigidizarea corpului;
• probleme de respirație sau oprirea respirației;
• căderea bruscă fără niciun motiv aparent;
• pierderea controlului intestinelor sau al vezicii urinare;
• lipsa de reacție la zgomote sau cuvinte pentru perioade scurte;
• mișcarea ritmică a capului asociată cu pierderea cunoștinței sau a conștiinței;
• clipit rapid [6].

În timpul convulsiei, buzele copilului se pot cianoza (apărea albastre), iar respirația poate să nu fie normală, iar după criză acesta poate fi somnoros sau confuz.

Apelați la un cadru medical dacă:

• Simptomele se agravează sau nu se ameliorează;
• Apar efecte secundare ale medicamentelor;
• Convulsiile cresc în durată, frecvență sau severitate.

Care sunt cauzele crizelor epileptice la copii?

Cauzele frecvente ale crizelor sau epilepsiei la copii includ:

• febră (convulsii febrile);
• genetică;
• traumatism cranian;
• lipsa de oxigen la nivelul creierului;
• hidrocefalie (exces de apă în cavitățile creierului);
• infecții ale creierului;
• tulburări de dezvoltare a creierului [7].

Unele evenimente pot fi confundate cu convulsiile:

• crize de reținere a respirației;
• stări de leșin;
• visarea cu ochii deschiși;
• smucituri normale de somn;
• migrene;
• terori nocturne;
• probleme cardiace și gastrice;
• probleme de sănătate mintală.

Care este impactul epilesiei copiilor asupra părinților?

Imprevizibilitatea epilepsiei poate provoca anxietate atât în rândul copiilor, cât și al părinților.

Părinții copiilor cu epilepsie se confruntă adesea cu izolare, stigmatizare și dificultăți financiare, din cauza vizitelor medicale frecvente și absențelor repetate de la serviciu. De asemenea, aceștia raportează niveluri mai ridicate de anxietate și depresie în comparație cu părinții copiilor sănătoși [8].

În aceste cazuri, este important ca aceștia să beneficieze de sprijin psihologic și financiar.

Este afectată inteligența copiilor cu epilepsie?

Majoritatea copiilor cu epilepsie au aceeași inteligență și abilități ca și ceilalți copii. Cu toate acestea, unii dintre ei pot avea dificultăți de învățare, fie din cauza epilepsiei, fie din cauza unei afecțiuni coexistente, cum ar fi tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) sau tulburarea din spectrul autist. Convulsiile nocturne pot provoca somnolență în timpul zilei, ceea ce poate afecta învățarea și atenția.

Uneori, medicația poate duce la somnolență sau afecta comportamentul. Atunci când se identifică o dificultate de învățare la un copil, aceasta trebuie abordată într-un mod holistic, luând în considerare medicația cât și alte terapii de suport.

Concluzii

În fiecare an, mai mult de 45 000 de copii primesc diagnosticul de epilepsie, o boală cu profund impact asupra sănătății fizice și psihice. Pe lângă impactul asupra sănătății fizice, aceasta pune presiune semnificativă asupra pacientului și a părinților, din punct de vedere psihic și financiar. Mai mult, stigma care încă este asociată epilepsiei poate duce la sentimente de izolare și frustrare.

Pentru a putea gestiona epilepsia pediatrică este necesar să înțelegem diferitele moduri în care aceasta poate apărea, simptomele generale și specifice subtipurilor principale, cât și factorii de risc, modul de diagnostic și impactul acesteia.

Copiii reprezintă o populație vulnerabilă, motiv pentru care intervenția timpurie și un plan de tratament personalizat sunt esențiale pentru a le oferi cea mai bună șansă de a avea o viață cât mai normală. Aceștia, precum și părinții lor, au nevoie de sprijin psihologic și educațional pentru a face față provocărilor zilnice.

Referințe

1. Minardi C, Minacapelli R, Valastro P, Vasile F, Pitino S, Pavone P, Astuto M, Murabito P. Epilepsy in Children: From Diagnosis to Treatment with Focus on Emergency. J Clin Med. 2019 Jan 2;8(1):39. doi: 10.3390/jcm8010039. PMID: 30609770; PMCID: PMC6352402.
2. Epilepsy syndromes in children. Johns Hopkins Medicine. (2024a, June 17).
3. Epilepsy syndromes: Syndromes by age. Epilepsy Foundation.
4. Lennox-Gastaut syndrome | National Institute of Neurological … (n.d.).
5. Varadkar S, Bien CG, Kruse CA, Jensen FE, Bauer J, Pardo CA, Vincent A, Mathern GW, Cross JH. Rasmussen’s encephalitis: clinical features, pathobiology, and treatment advances. Lancet Neurol. 2014 Feb;13(2):195-205. doi: 10.1016/S1474-4422(13)70260-6.
6. Causes of epilepsy in childhood. Epilepsy Foundation.
7. Yale Medicine. (2022, August 13). Epilepsy in children and teens. Yale Medicine.
8. Department of Health & Human Services. (2003, July 16). Epilepsy in children. Better Health Channel.