Cum este influențat creierul de tehnologia digitală?

Cum este influențat creierul de tehnologia digitală?

Activitatea cerebrală este influențată de tehnologia digitală, cercetările științifice evidențiind faptul că utilizarea frecventă a acesteia exercită un impact semnificativ – atât pozitiv, cât și negativ – asupra funcționării creierului și a manifestărilor comportamentale [1].

Potențialele efecte nocive ale timpului excesiv petrecut în fața ecranelor și a utilizării tehnologiei includ simptome accentuate ale deficitului de atenție, inteligență emoțională și socială afectată, dependența de tehnologie, izolarea socială, dezvoltarea deficitară a creierului și somnul perturbat [1,2].

Pentru a preveni efectele negative și a valorifica beneficiile tehnologiei digitale, este necesară o utilizare conștientă și echilibrată a dispozitivelor. Stabilirea unor limite de timp, alternarea activităților online cu cele offline și orientarea utilizării spre scopuri educaționale și cognitive pot transforma tehnologia într-un instrument de dezvoltare, nu într-o sursă de dependență.

Care este efectul notificărilor de pe dispozitivul mobil?

Notificările exploatează sistemul de recompensă dopaminergic al creierului [3]. Anticiparea unui nou mesaj sau a unei actualizări activează căile neuronale asociate cu plăcerea și noutatea [4]. În timp, acest lucru creează o buclă de comportament compulsiv de verificare – similar cu tiparele observate în răspunsurile adictive.

Rezultatul este o capacitate de atenție fragmentată și o capacitate redusă de a menține concentrarea pentru perioade lungi de timp. Această stare este descrisă drept „deficiență profundă de muncă”, în care întreruperile constante fac aproape imposibilă implicarea în sarcini solicitante din punct de vedere cognitiv, creative sau analitice [5].

Cercetările în psihologia cognitivă arată că de fiecare dată când atenția se schimbă, chiar și pentru o clipă, creierul suportă un „cost de schimbare” [6]. Schimbarea sarcinilor poate reduce productivitatea cu până la 40%, deoarece creierul are nevoie de câteva secunde pentru a se concentra din nou după fiecare întrerupere [7].

Cum reacționează creierul la fluxul continuu de stimuli?

Creierul uman este un organ dinamic capabil să-și reorganizeze căile neuronale ca răspuns la experiență. Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a se adapta structural și funcțional [8].

Studii neuroștiințifice recente sugerează că expunerea frecventă la conținut online dinamic precum videoclipuri, notificări, fluxuri de socializare poate antrena creierul să se aștepte la niveluri ridicate de noutate [9].

Acest fenomen, denumit „hiperstimulare atențională”, poate face ca formele de gândire mai lente și susținute precum lectura unei cărți sau scrierea unui eseu, să pară neobișnuit de solicitante [10].

În timp, rețelele neuronale asociate cu atenția susținută pot slăbi, iar cele legate de scanarea rapidă și căutarea noutății se consolidează [11].

Fluxul continuu de stimuli afectează următoarele funcții executive [12]:

• Memoria de lucru;
• Controlul inhibitor;
• Focalizarea mintală.

Cu toate acestea, creierul se poate adapta la distrageri, putând fi reantrenat pentru concentrare. Pentru aceasta sunt recomandate:

• Practicile de mindfulness (pentru întărirea circuitelor neuronale, atenție și autoreglare [13]);
• Detoxifiere digitală (pentru restabilirea echilibrului mintal și a rezistenței cognitive [14]).

Astfel, tehnologia poate remodela obiceiurile cognitive în bine sau în rău, în funcție de modul în care este utilizată și gestionată. Aceeași maleabilitate neuronală care permite tehnologiei să ne capteze atenția oferă și mecanismul pentru recuperarea acesteia.

Resurse și suport pentru pacienți

Aveți deseori pierdere de memorie, lapsusuri și bănuiți că ați avea nevoie de strategii practice pentru îmbunătățirea funcțiilor cognitive? Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Cum putem utiliza tehnologia digitală în avantajul nostru?

Atunci când este utilizată corect, tehnologia poate servi ca o extensie a minții, o „proteză cognitivă” care ne ajută să planificăm, să ne amintim și să reglăm atenția. Pentru aceasta putem folosi cu succes o serie de aplicații concepute pentru tablete și telefoane mobile. Unele dintre ele sunt utile în organizare, iar altele sunt utile pentru relaxare și focalizare a atenției.

Aplicațiile pentru organizare, cum ar fi  [15], oferă sprijin pentru funcționarea executivă. Acestea permit utilizatorilor să împartă obiective complexe în sarcini mai mici, ușor de gestionat, vizualizând termenele limită pentru o prioritizare eficientă. Acestea ne ajută să micșorăm o parte din cerințele memoriei de lucru a creierului, eliberând resurse cognitive pentru raționament și creativitate [16].

Aplicațiile pentru relaxare și focalizare a atenției, prin tehnici de mindfulness, precum   [17], contracarează efectele de diminuare a atenției, stimulând acordarea unor pauze de nemișcare, concentrare și respirație. Aceste aplicații promovează conștientizarea stărilor mintale, reducând nevoia acută de a verifica notificările [18].

Pe lângă acestea mai pot fi utilizate metode de urmărire a timpului petrecut în fața ecranului și filtrele de notificare, care ne ajută la crearea unor medii digitale adecvate muncii [19].

Cercetările realizate în The Distracted Mind [20] subliniază faptul că, deși creierele noastre sunt limitate biologic în ceea ce privește multitasking-ul, putem proiecta habitatele noastre digitale să se alinieze acestor limitări, mai degrabă decât să luptăm împotriva lor [21].

Ce rol are educația în folosirea dispozitivelor digitale?

Mediile educaționale au început să integreze așa numitele programe de „igienă digitală” care îi învață pe elevi cum să echilibreze activitatea cognitivă online și offline. Aceste inițiative nu promovează abstinența de la tehnologie, ci implicarea inteligentă în aceasta [22].

Atunci când este gestionată corespunzător, tehnologia poate într-adevăr să îmbunătățească funcțiile executive prin creșterea capacităților de planificare, reflecție și automonitorizare.

Relația dintre creier și tehnologia digitală este complexă, dinamică și activă. Sub influența neîncetată a stimulilor digitali, funcțiile executive ale creierului precum atenția, memoria de lucru, inhibiția și controlul cognitiv, sunt supuse unei presiuni fără precedent.

Notificările, multitasking-ul și atenția parțială continuă fragmentează cogniția și reduc productivitatea. Cu toate acestea, același creier neuroplastic care se obișnuiește cu distragerea atenției deține și capacitatea de reorganizare și recuperare. Din acest motiv sunt necesare implementarea și promovarea inițiativelor educaționale [23].

Concluzii

Cum este influențat creierul de tehnologia digitală? Provocarea pentru societatea contemporană nu este de a demoniza tehnologia, ci de a cultiva o relație conștientă și critică cu aceasta. Avem nevoie să înțelegem cum funcționează plasticitatea neuronală și cum ne este influențată gândirea de către mediile digitale.

Prin integrarea practicilor de mindfulness, limitarea întreruperilor și utilizarea corectă a aplicațiilor organizaționale, putem transforma instrumentele digitale în aliați.

În cele din urmă, întrebarea nu este dacă tehnologia este bună sau rea pentru creier – ci modul în care noi, ca utilizatori, modelăm interfața dintre cogniție și lumea digitală.

Creierul aflat sub presiune digitală este atât vulnerabil, cât și rezistent, fragil și adaptabil. Viitorul său depinde de capacitatea noastră colectivă de a promova conștientizarea, echilibrul și implicarea deliberată cu tehnologiile care ne definesc epoca.

Referințe

1. Small GW, Lee J, Kaufman A, et al. Brain health consequences of digital technology use
. Dialogues Clin Neurosci. 2020;22(2):179-187. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7366948/
2. de Barros EC. Understanding the influence of digital technology on human cognitive functions: A narrative review. IBRO Neurosci Rep. 2024 Nov 13;17:415-422. doi: 10.1016/j.ibneur.2024.11.006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39624825/
3. Bromberg-Martin ES, Matsumoto M, Hikosaka O. Dopamine in motivational control: rewarding, aversive, and alerting. Neuron. 2010;68(5):815-834. doi:10.1016/j.neuron.2010.11.022. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3032992/
4. Wittmann BC, Bunzeck N, Dolan RJ, Düzel E. Anticipation of novelty recruits reward system and hippocampus while promoting recollection. Neuroimage. 2007;38(1):194-202. doi:10.1016/j.neuroimage.2007.06.038. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2706325/
5. Cal Newport, Deep Work: Rules for Focused Success in a Distracted World. Available at: https://calnewport.com/some-notes-on-deep-working/
6. Upshaw JD, Stevens CE Jr, Ganis G, Zabelina DL. The hidden cost of a smartphone: The effects of smartphone notifications on cognitive control from a behavioral and electrophysiological perspective. PLoS One. 2022;17(11):e0277220. doi:10.1371/journal.pone.0277220. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9671478/
7. Hasan MK. Digital multitasking and hyperactivity: unveiling the hidden costs to brain health. Ann Med Surg (Lond). 2024;86(11):6371-6373. doi:10.1097/MS9.0000000000002576. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11543232/
8. Marzola P, Melzer T, Pavesi E, Gil-Mohapel J, Brocardo PS. Exploring the Role of Neuroplasticity in Development, Aging, and Neurodegeneration. Brain Sci. 2023;13(12):1610. Published 2023 Nov 21. doi:10.3390/brainsci13121610 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10741468/
9. Adam, Noor Latiffah & Soh, Shaharuddin. (2025). THE COGNITIVE CONSEQUENCES OF DIGITAL ADDICTION: EXPLORING THE PHENOMENON OF “BRAIN ROT”. Journal of Information System and Technology Management. 10. 120-134. 10.35631/JISTM.1039008. Available at: https://gaexcellence.com/jistm/article/view/5367
10. Sharpe BT, Tyndall I. The Sustained Attention Paradox: A Critical Commentary on the Theoretical Impossibility of Perfect Vigilance. Cogn Sci. 2025;49(4):e70061. doi:10.1111/cogs.70061 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11975262/
11. Draheim C, Pak R, Draheim AA, Engle RW. The role of attention control in complex real-world tasks. Psychon Bull Rev. 2022;29(4):1143-1197. doi:10.3758/s13423-021-02052-2 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8853083/
12. Yeung MK, Wan JC, Chan MM, Cheung SH, Sze SC, Siu WW. Motivation and emotional distraction interact and affect executive functions. BMC Psychol. 2024;12(1):188. Published 2024 Apr 5. doi:10.1186/s40359-024-01695-9 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10998358/
13. Calderone A, Latella D, Impellizzeri F, et al. Neurobiological Changes Induced by Mindfulness and Meditation: A Systematic Review. Biomedicines. 2024;12(11):2613. Published 2024 Nov 15. doi:10.3390/biomedicines12112613 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11591838/
14. Ramadhan RN, Rampengan DD, Yumnanisha DA, et al. Impacts of digital social media detox for mental health: A systematic review and meta-analysis. Narra J. 2024;4(2):e786. doi:10.52225/narra.v4i2.786 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11392003/
15. Stojanovic V. Trello. J Can Health Libr Assoc. 2021;42(1):94-97. Published 2021 Apr 2. doi:10.29173/jchla29545 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9327605/
16. Bang M, Jang CW, Kim HS, Park JH, Cho HE. Mobile applications for cognitive training: Content analysis and quality review. Internet Interv. 2023 May 26;33:100632. doi: 10.1016/j.invent.2023.100632. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37312799/
17. Creswell JD, Goldberg SB. The meditation app revolution. Am Psychol. Published online August 7, 2025. doi:10.1037/amp0001576 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12333550/
18. Huberty J, Green J, Glissmann C, Larkey L, Puzia M, Lee C. Efficacy of the Mindfulness Meditation Mobile App „Calm” to Reduce Stress Among College Students: Randomized Controlled Trial. JMIR Mhealth Uhealth. 2019;7(6):e14273. doi:10.2196/14273 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6614998/
19. Parker H, Burkart S, Reesor-Oyer L, et al. Feasibility of Measuring Screen Time, Activity, and Context Among Families With Preschoolers: Intensive Longitudinal Pilot Study. JMIR Form Res. 2022;6(9):e40572. Published 2022 Sep 29. doi:10.2196/40572 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9562053/
20. Rosen, Larry. (2016). The Distracted Mind: Ancient Brains in a High-Tech World. California State University, Dominguez Hills. ISBN: 0262034948 Available at: https://www.learningandthebrain.com/blog/the-distracted-mind-ancient-brains-in-a-high-tech-world-by-adam-gazzaley-and-larry-d-rosen/
21. Anderson BA. Rethinking Distraction. Vis cogn. 2024;32(9-10):959-978. doi:10.1080/13506285.2024.2335118 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12270342/
22. Kleib M, Arnaert A, Nagle LM, Ali S, Idrees S, Kennedy M, da Costa D. Digital health education and training for undergraduate and graduate nursing students: a scoping review protocol. JBI Evid Synth. 2023 Jul 1;21(7):1469-1476. doi: 10.11124/JBIES-22-00266. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36728743/
23. Tudor Car L, Kyaw BM, Nannan Panday RS, et al. Digital Health Training Programs for Medical Students: Scoping Review. JMIR Med Educ. 2021;7(3):e28275. Published 2021 Jul 21. doi:10.2196/28275 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34287206/