Evaluare și tratament sindromul Post-Covid

Evaluare și tratament sindromul Post-Covid

Diagnosticul SPC rămâne o provocare, deoarece nu există un test unic definitiv [1]. Diagnosticul este bazat pe istoricul pacientului de COVID-19 și persistența simptomelor peste 4 săptămâni, cu condiția ca aceste simptome să nu poată fi explicate prin prezența unei alte afecțiuni [2].

Evaluarea medicală include un examen fizic, și o selecție personalizată de teste de diagnostic pentru a exclude alte cauze. Deoarece simptomele sunt multisistemice, evaluarea trebuie efectuată de o echipă multidisciplinară de specialiști precum pneumologi, cardiologi, neurologi, psihiatri, reumatologi și alții [3].

• Istoricul infecției cu SARS-CoV-2;
• Simptome persistente mai mult de 4 săptămâni;
• Excluderea diagnosticelor alternative;
• Abordare multidisciplinară.

Scopul evaluării multidisciplinare este de a demonstra că alte afecțiuni tratabile nu au fost omise în timpul confirmării unui diagnostic de SPC.

Care sunt testele de evaluare pentru sindromul post-COVID?

Deși nu există un set standard de teste care să poată confirma definitiv SPC, anumite investigații pot oferii indicații utile [4]. Analizele de sânge precum hemoleucograma completă, markeri inflamatori precum PCR și VSH, și măsurători ale D-dimerilor și feritinei evidențiază prezența inflamației în corp, respectiv probleme de coagulare și nivelul de fier [5].

Alte teste recomandate pentru diagnosticarea SPC sunt testele funcției tiroidiene, nivelele de vitamine B12 și D [6]. În cazul pacienților cu simptome cardiace, pot fi recomandate electrocardiograme, ecocardiograme și teste ale biomarkerilor cardiaci precum troponina [7].

Afecțiunile respiratorii pot necesita testarea funcției pulmonare sau imagistica, cum ar fi radiografiile toracice sau tomografia computerizată [8]. Simptomele neurologice pot fi investigate prin scanări RMN și evaluări neurocognitive [9].

Dacă se suspectează sindromul de tahicardie posturală ortostatică, testarea autonomă* poate ajuta la confirmarea diagnosticului și la evaluarea gradului de disfuncție a sistemului nervos autonom (*testul cu masă înclinată, pentru observarea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale la modificările poziționale) [10].

• Analize de sânge (Hemoleucogramă, PCR, VSH, D-dimer, feritină, vitaminele B12 și D);
• Teste ale funcției tiroidiene;
• Evaluări cardiace (ECG, ecocardiogramă, nivelul de troponină);
• Teste ale funcției pulmonare;
• Evaluări neurologice și neurocognitive (RMN, tomografie computerizată);
• Teste autonome (dacă se suspectează sindromul de tahicardie posturală ortostatică);

Toate aceste teste și investigații ajută la excluderea leziunilor structurale, detectarea complicațiilor și oferirea unei imagini mai clare a stării de sănătate a pacientului.

Terapii de recuperare pentru sindromul Post-COVID

Tratamentul SPC trebuie ales în funcție de simptome. Astfel, în cazul oboselii cronice, pacienții sunt încurajați să utilizeze strategii de stimulare cardiacă și să evite suprasolicitarea, o tehnică utilizată frecvent în gestionarea sindroamelor de oboseală cronică [11,12].

Kinetoterapia poate ajuta la restabilirea forței musculare și a rezistenței, în timp ce terapia ocupațională poate ajuta la adaptarea sarcinilor zilnice [13]. Dietoterapia e recomandată în cazurile de tulburări gastrointestinale și deficiențe nutriționale [14].

Durerea și inflamația pot fi tratate cu medicamente analgezice și antiinflamatoare [15]. Simptomele respiratorii sunt adesea abordate cu inhalatoare, exerciții de respirație sau reabilitare pulmonară [16].

Problemele cognitive, cum ar fi ceața mintală, se pot ameliora prin neuroreabilitare, medicație și odihnă adecvată [17]. Simptomele psihologice, cum ar fi anxietatea sau depresia, ar trebui gestionate activ prin terapie cognitivă, consiliere, și grupuri de sprijin [18].

Este important de menționat că monitorizarea și tratarea comorbidităților este esențială, deoarece SPC evoluează și pot fi necesare ajustări ale planului de tratament. Toate aceste terapii ar trebui introduse treptat, adaptate la toleranțele individuale și concentrate pe îmbunătățirea durabilă în timp [19].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți una sau mai multe din simptomele enumerate și bănuiți că ar putea fi vorba de sindrom Post-COVID, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Modificări ale stilului de viață în contextul sindromului post-COVID

Modificările stilului de viață sunt esențiale în gestionarea SPC. Astfel, este necesară revenirea în mod gradat la activitatea fizică, utilizând strategii de ritm pentru a evita acutizarea simptomelor [20].

O dietă echilibrată, cu efect antiinflamator, bogată în fructe, legume, proteine slabe și grăsimi sănătoase, poate echilibra reacția sistemului imunitar, ameliorând semnificativ tulburările gastrointestinale și deficiențele nutriționale [21].

Realizarea unei durate de somn nocturn de 8 ore, evitând pe cât posibil întreruperile, și stresul prin tehnici precum meditația, yoga, exerciții de respirație [22].

Asigurarea unui echilibru hidroelectrolitic adecvat pot ajuta, în special în cazurile de amețeli sau intoleranță ortostatică [23].

• Revenire treptată la activitate („începeți cu puțin și mergeți încet”);
• Dietă sănătoasă cu efect antiinflamator;
• Somn nocturn de 8 ore;
• Reducerea stresului (mindfulness, yoga, exerciții de respirație);
• Echilibru hidroelectrolitic (evitarea deshidratării și a vărsăturilor).

Aceste ajustări holistice îmbunătățesc adesea calitatea vieții și ajută la recuperarea pe termen lung reducând totodată povara fiziologică a bolilor cronice.

Cercetări actuale despre sindromul Post-COVID și perspective viitoare

Cercetarea SPC se extinde rapid, iar inițiative majore, precum proiectul NIH RECOVER, își propun să descopere mecanismele biologice ale SPC pentru a pune bazele unor tratamente cât mai eficiente [24].

Oamenii de știință investighează răspunsul imunologic în SPC, persistența virusului, autoimunitatea și modificările microbiomului. Studiile clinice explorează eficacitatea terapiilor antivirale, a anticorpilor monoclonali, imunomodulatorilor și a protocoalelor de reabilitare [25,26].

Se studiază și impactul vaccinării anti COVID-19 în vederea reducerii riscului și severității SPC [27]. Dezvoltarea biomarkerilor de diagnostic [28] și a instrumentelor digitale pentru urmărirea simptomelor (bazate pe inteligență artificială [29]) poate îmbunătăți diagnosticul și tratamentul în viitor.

• Mecanismele COVID-ului lung (Inițiativa NIH RECOVER);
• Disfuncția imună și autoimunitatea;
• Terapii de vârf (imunomodulatori, anticorpi monoclonali);
• Vaccinarea anti COVID-19;
• Dezvoltarea de biomarkeri pentru diagnostic;
• Instrumente emergente de urmărire și gestionare a simptomelor.

Pe măsură ce înțelegerea noastră se aprofundează, există speranță pentru terapii mai țintite și strategii preventive.

Concluzii

SPC reprezintă o afecțiune complexă evolutivă, care necesită modele îmbunătățite de recuperare și reabilitare centrate pe pacient.

SPC necesită o abordare nuanțată, multidisciplinară a diagnosticului și tratamentului. Îngrijirea personalizată, și cercetarea continuă, oferă cea mai bună speranță de recuperare.

Este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale interdisciplinare poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evitându-se episoadele de exacerbare a simptomelor SPC.

Referințe

1. Carod-Artal FJ. Post-COVID-19 syndrome: epidemiology, diagnostic criteria and pathogenic mechanisms involved. Rev Neurol. 2021 Jun 1;72(11):384-396. English, Spanish. doi: 10.33588/rn.7211.2021230. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34042167/
2. Emiroglu C, Dicle M, Ozagar SD, Gorpelioglu S, Aypak C. Evaluation of post-acute-COVID-19, and long-COVID symptoms with a questionnaire: Within one year, a longitudinal study. North Clin Istanb. 2024 Apr 22;11(2):105-114. doi: 10.14744/nci.2023.58908. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38757107/
3. Squillace N, Cogliandro V, Rossi E, Bellelli G, Pozzi M, Luppi F, Lettino M, Strepparava MG, Ferrarese C, Pollastri E, Ricci E, Bonfanti P; STORM Long-COVID Team. A multidisciplinary approach to screen the post-COVID-19 conditions. BMC Infect Dis. 2023 Jan 24;23(1):54. doi: 10.1186/s12879-023-08006-4. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36694110/
4. Ollila HM, Fonseca-Rodríguez O, Caspersen IH, Kalucza S, Normark J, Trogstad L, Magnus PM, Rod NH, Ganna A, Eriksson M, Fors Connolly AM. How do clinicians use post-COVID syndrome diagnosis? Analysis of clinical features in a Swedish COVID-19 cohort with 18 months’ follow-up: a national observational cohort and matched cohort study. BMJ Public Health. 2024 Mar 25;2(1):e000336. doi: 10.1136/bmjph-2023-000336. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40018228/
5. Elnagi EA, Al-Maqati TN, Maawadh RM, AlBahrani S, Al Khalaf FS, Alzahrani FM, Nazzal W, Alanazi M, Abdali AS, Al Atawi AS, Al-Jamea LH, Alshehri AM, ALshammari AA, Suliman RS, Al Bassam I. A Retrospective Study: Evaluating the Impact of the COVID-19 Pandemic on Inflammatory Markers in Hospitalized Patients. Infect Dis Rep. 2024 Aug 14;16(4):735-749. doi: 10.3390/idr16040056. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11353753/
6. Benites-Zapata VA, Ignacio-Cconchoy FL, Ulloque-Badaracco JR, Hernandez-Bustamante EA, Alarcón-Braga EA, Al-Kassab-Córdova A, Herrera-Añazco P. Vitamin B12 levels in thyroid disorders: A systematic review and meta-analysis. Front Endocrinol (Lausanne). 2023 Feb 22;14:1070592. doi: 10.3389/fendo.2023.1070592. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9994182/
7. Sandoval Y, Januzzi JL Jr, Jaffe AS. Cardiac Troponin for Assessment of Myocardial Injury in COVID-19: JACC Review Topic of the Week. J Am Coll Cardiol. 2020 Sep 8;76(10):1244-1258. doi: 10.1016/j.jacc.2020.06.068. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7833921/
8. S NM, G R, Sampath A, Gadwala R, V CG, Pakhare AP, Joshi R, Singhai A, Mishra VN, Khadanga S. The Post-COVID-19 Haul on Pulmonary Function: A Prospective Cross-Sectional Study. Cureus. 2024 May 26;16(5):e61101. doi: 10.7759/cureus.61101. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38813071/
9. Delgado-Alonso C, Díez-Cirarda M, Pagán J, Pérez-Izquierdo C, Oliver-Mas S, Fernández-Romero L, Martínez-Petit Á, Valles-Salgado M, Gil-Moreno MJ, Yus M, Matías-Guiu J, Ayala JL, Matias-Guiu JA. Unraveling brain fog in post-COVID syndrome: Relationship between subjective cognitive complaints and cognitive function, fatigue, and neuropsychiatric symptoms. Eur J Neurol. 2025 Jan;32(1):e16084. doi: 10.1111/ene.16084. Epub 2023 Oct 5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37797297/
10. Cantrell C, Reid C, Walker CS, Stallkamp Tidd SJ, Zhang R, Wilson R. Post-COVID postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS): a new phenomenon. Front Neurol. 2024 Mar 22;15:1297964. doi: 10.3389/fneur.2024.1297964. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10998446/
11. Torres F, Shedd C, Kaza V, Bollineni S, Banga A, Mohanka MR, Ladikos N, Wijesinha M, Mahan LD, Lawrence A, Joerns J, Terada L, Timofte I. Outpatient management of Post-COVID syndrome – single center experience. Heart Lung. 2024 Sep-Oct;67:137-143. doi: 10.1016/j.hrtlng.2024.05.004. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38759575/
12. Gómez-Eguílaz M, López-Alava S, Ramón-Trapero JL, Castillo-Álvarez F, Gómez Loizaga N, García-Penco C, Boukichou-Abdelkader N, Pérez-Martínez L. Focusing on post-COVID syndrome fatigue. Neurologia (Engl Ed). 2025 Mar;40(2):204-215. doi: 10.1016/j.nrleng.2025.02.002. Epub 2025 Feb 11. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39947285/
13. Sánchez-García JC, Rentero Moreno M, Piqueras-Sola B, Cortés-Martín J, Liñán-González A, Mellado-García E, Rodriguez-Blanque R. Physical Therapies in the Treatment of Post-COVID Syndrome: A Systematic Review. Biomedicines. 2023 Aug 11;11(8):2253. doi: 10.3390/biomedicines11082253. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10452406/
14. Barrea L, Grant WB, Frias-Toral E, Vetrani C, Verde L, de Alteriis G, Docimo A, Savastano S, Colao A, Muscogiuri G. Dietary Recommendations for Post-COVID-19 Syndrome. Nutrients. 2022 Mar 20;14(6):1305. doi: 10.3390/nu14061305. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35334962/
15. El-Tallawy SN, Perglozzi JV, Ahmed RS, Kaki AM, Nagiub MS, LeQuang JK, Hadarah MM. Pain Management in the Post-COVID Era-An Update: A Narrative Review. Pain Ther. 2023 Apr;12(2):423-448. doi: 10.1007/s40122-023-00486-1. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9971680/
16. Maniscalco M, Ambrosino P, Fuschillo S, Stufano S, Sanduzzi A, Matera MG, Cazzola M. Bronchodilator reversibility testing in post-COVID-19 patients undergoing pulmonary rehabilitation. Respir Med. 2021 Jun;182:106401. doi: 10.1016/j.rmed.2021.106401. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33873099/
17. Asadi-Pooya AA, Akbari A, Emami A, Lotfi M, Rostamihosseinkhani M, Nemati H, Barzegar Z, Kabiri M, Zeraatpisheh Z, Farjoud-Kouhanjani M, Jafari A, Sasannia S, Ashrafi S, Nazeri M, Nasiri S, Shahisavandi M. Long COVID syndrome-associated brain fog. J Med Virol. 2022 Mar;94(3):979-984. doi: 10.1002/jmv.27404. Epub 2021 Oct 24. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8662118/
18. von Falkenhausen AS, Gail A, Geipel S, Scherer C, Stockhausen S, Sams LE, Becker F, Massberg S, Kääb S, Sinner MF. Symptoms of Depression and Anxiety After COVID-19 Despite Systematic Telemedical Care: Results From the Prospective COVID-SMART Study. Depress Anxiety. 2025 Apr 13;2025:9989990. doi: 10.1155/da/9989990. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12009673/
19. Kamilova U, Ermekbaeva A, Nuritdinov N, Khamraev A, Zakirova G. Occurrence of comorbid diseases in patients after COVID-19. J Med Life. 2023 Mar;16(3):447-450. doi: 10.25122/jml-2022-0168. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10165508/
20. Vasiliadis AV, Boka V. Safe Return to Exercise after COVID-19 Infection. Sultan Qaboos Univ Med J. 2021 ;21(3):373-377. doi: 10.18295/squmj.8.2021.124. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8407897/
21. Ling V, Zabetakis I. The Role of an Anti-Inflammatory Diet in Conjunction to COVID-19. Diseases. 2021 Oct 29;9(4):76. doi: 10.3390/diseases9040076. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8628803/
22. Alzueta E, Perrin PB, Yuksel D, Ramos-Usuga D, Kiss O, Iacovides S, de Zambotti M, Cortes M, Olabarrieta-Landa L, Arango-Lasprilla JC, Baker FC. An international study of post-COVID sleep health. Sleep Health. 2022 Dec;8(6):684-690. doi: 10.1016/j.sleh.2022.06.011. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36163137/
23. Pourfridoni M, Abbasnia SM, Shafaei F, Razaviyan J, Heidari-Soureshjani R. Fluid and Electrolyte Disturbances in COVID-19 and Their Complications. Biomed Res Int. 2021 Apr 14;2021:6667047. doi: 10.1155/2021/6667047. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8060100/
24. National Institutes of Health, NIH to bolster RECOVER Long COVID research efforts through infusion of $515 million. Available at: https://www.nih.gov/about-nih/who-we-are/nih-director/statements/nih-bolster-recover-long-covid-research-efforts-through-infusion-515-million
25. Giunta S, Giuliani A, Sabbatinelli J, Olivieri F. A multidimensional immunological perspective on long COVID. Cytokine Growth Factor Rev. 2025 Jul 5:S1359-6101(25)00082-6. doi: 10.1016/j.cytogfr.2025.07.001. Epub ahead of print. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40640033/
26. Sun G, Lin K, Ai J, Zhang W. The efficacy of antivirals, corticosteroids, and monoclonal antibodies as acute COVID-19 treatments in reducing the incidence of long COVID: a systematic review and meta-analysis. Clin Microbiol Infect. 2024 Dec;30(12):1505-1513. doi: 10.1016/j.cmi.2024.07.006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39002665/
27. Yang J, Rai KK, Alfred T, Massey L, Massey O, McGrath L, Andersen KM, Tritton T, Tsang C, Butfield R, Reynard C, Mendes D, Nguyen JL. The impact of COVID vaccination on incidence of long COVID and healthcare resource utilisation in a primary care cohort in England, 2021-2022. BMC Infect Dis. 2025 Feb 13;25(1):214. doi: 10.1186/s12879-024-10097-6. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39948466/
28. Tsilingiris D, Vallianou NG, Karampela I, Christodoulatos GS, Papavasileiou G, Petropoulou D, Magkos F, Dalamaga M. Laboratory Findings and Biomarkers in Long COVID: What Do We Know So Far? Insights into Epidemiology, Pathogenesis, Therapeutic Perspectives and Challenges. Int J Mol Sci. 2023 Jun 21;24(13):10458. doi: 10.3390/ijms241310458. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37445634/
29. Ahmad I, Amelio A, Merla A, Scozzari F. A survey on the role of artificial intelligence in managing Long COVID. Front Artif Intell. 2024 Jan 11;6:1292466. doi: 10.3389/frai.2023.1292466. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10808521/