Fibromialgia – legătura dintre creier și durerile cronice

Ce este fibromialgia?

Fibromialgia este o tulburare cronică de durere caracterizată prin dureri musculo-scheletice răspândite, însoțite deseori de alte afecțiuni, cum ar fi oboseala, disfuncție cognitivă, tulburări intestinale [1] și ale somnului precum și tulburări psihiatrice, cum ar fi depresia și anxietatea [2].

Simptomele încep uneori după traume fizice sau emoționale, dar în multe cazuri, nu pare să existe un factor declanșator evident. Femeile sunt mai predispuse la dezvoltarea bolii decât bărbații [3].

Care sunt cauzele fibromialgiei?

Predispoziția genetică este evidentă în familiile cu antecedente de fibromialgie, sugerând factori ereditari. Factorii declanșatori de mediu, cum ar fi traume fizice, infecții sau stres psihologic prelungit, pot acționa ca și catalizatori la persoanele susceptibile [4].

În plus, anomaliile căilor de procesare a durerii din sistemul nervos contribuie la sensibilitatea crescută la durere care caracterizează fibromialgia [5].

Dezechilibrele neurotransmițătorilor precum serotonina, norepinefrina și dopamina exacerbează și mai mult aceste simptome, perturbă reglarea durerii, creând o interacțiune complexă între factorii biologici și cei externi. Așadar, cauzele [6] fibromialgiei pot fi determinate de:

• Predispoziție genetică;
• Factori de mediu (traume fizice, infecții, stres [7]);
• Sensibilizare centrală (sensibilitate mărită creierul și măduva spinării amplifică percepția durerii);
• Dezechilibre neurochimice.

Toate aceste cauze și factori generatori interacționează, creând o afecțiune în care organismul procesează semnalele durerii în mod diferit, ducând la o sensibilitate sporită [8].

Cum se manifestă legătura dintre creier și durerile cronice?

Legătura dintre creier și durerea cronică în fibromialgie este centrată pe sensibilizarea centrală, un fenomen în care sistemul nervos central devine hipersensibil la stimulii dureroși. Aceasta înseamnă că și stimulii non-dureroși pot fi percepuți ca fiind dureroși, iar semnalele reale ale durerii sunt amplificate [9].

În plus, perturbările axei hipotalamo-hipofizo-adrenale (care guvernează răspunsul organismului la stres), contribuie la persistența durerii [10].

Această perturbare creează o buclă de feedback în care percepția accentuată a durerii și stresul emoțional se consolidează reciproc, intensificând simptomele fibromialgiei [11].

Mecanismele naturale care suprimă semnalele durerii pot fi slăbite, ducând la senzații de durere persistente [12].

Durerea cronică se suprapune adesea cu probleme precum anxietatea, depresia și ceața mentală [13], subliniind interacțiunea complexă dintre sănătatea mintală și percepția durerii [14]. Altfel spus, legătura dintre creier și durerile cronice se manifestă prin:

• Căi hiperactive de durere;
• Inhibiție redusă a durerii;
• Impact cognitiv și emoțional.

Studiile de imagistică cerebrală funcțională au evidențiat o activitate modificată în zonele creierului responsabile de percepția durerii, cum ar fi cortexul prefrontal și amigdala oferind o înțelegere mai clară a acestei conexiuni [15].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți dureri cronice musculare și bănuiți că ar putea fi vorba de fibromialgie, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Cum se stabilește diagnosticul de fibromialgie?

Diagnosticarea fibromialgiei poate fi dificilă din cauza lipsei unor teste de laborator sau imagistice definitive. Cu toate acestea medicii folosesc o evaluare clinică, pe baza unor criterii de diagnostic stabilite [16].

Criteriile Colegiului American de Reumatologie (ACR) pun accentul pe durerea generalizată care durează cel puțin trei luni și prezența punctelor sensibile la examinarea fizică. În ultimii ani, accentul s-a mutat pe identificarea durerii generalizate în combinație cu alte simptome, cum ar fi oboseala, tulburările de somn și dificultățile cognitive (adesea denumite „ceață fibro”) [17].

Diagnosticarea cuprinde istoricul medical complet, examen fizic, studii imagistice și teste de laborator. Acestea sunt necesare în vederea excluderii altor afecțiuni care ar putea imita simptomele fibromialgiei, precum cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul sau tulburările tiroidiene [18].

Așadar, diagnosticul de fibromialgie se stabilește în funcție de rezultatele următoarelor investigații:

• Istoric medical;
• Examen fizic;
• Studii imagistice;
• Teste de laborator.

Procesul de diagnostic este centrat pe pacient și necesită o observare atentă în timp.

Cum se poate trata fibromialgia?

Gestionarea eficientă a fibromialgiei necesită o abordare multidisciplinară adaptată individului. Strategiile de tratament se concentrează pe ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții, mai degrabă decât pe vindecarea afecțiunii [19].

Medicamente precum analgezicele, antidepresivele și anticonvulsivantele pot ajuta la modularea durerii și la îmbunătățirea somnului [20].

Intervențiile non-farmacologice, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală, kinetoterapia și tehnicile de gestionare a stresului, sunt esențiale în abordarea aspectelor psihologice și fizice ale afecțiunii [21].

Modificările stilului de viață, cum ar fi practicarea regulată a exercițiilor fizice cu impact redus, cum ar fi yoga sau înotul, menținerea unei diete echilibrate și stabilirea unor rutine de somn constante, sunt, de asemenea, benefice [22].

Terapiile alternative, masajul, inclusiv practicile de mindfulness și biofeedback, oferă căi suplimentare pentru ameliorarea simptomelor, subliniind importanța unei abordări holistice a îngrijirii [23].

Astfel, tratamentul fibromialgiei își propune să gestioneze simptomele și să îmbunătățească calitatea vieții printr-o combinație de abordări precum:

• Intervenție farmaceutică (analgezice, antidepresive, anticonvulsive);
• Intervenții non-farmaceutice:
  • Kinetoterapie și exerciții fizice regulate (pentru îmbunătățirea mobilității și reducerea durerii [24]),
  • Terapie cognitiv-comportamentală (pentru gestionarea stresului emoțional),
  • Modificări ale stilului de viață (dietă echilibrată, somn regulat),
• Terapii alternative (acupunctură, masaj, mindfulness, yoga, etc).

Concluzii

Fibromialgia este o afecțiune complexă și multifațetată ale cărei cauze exacte rămân evazive. Cu toate acestea, cercetările sugerează că o combinație de factori genetici, de mediu și psihologici joacă un rol semnificativ în debutul acesteia.

Planurile de tratament trebuie să fie foarte bine individualizate, necesitând colaborarea dintre pacienți și furnizorii de servicii medicale pentru a aborda aspectele fizice, emoționale și sociale ale afecțiunii.

Prin combinarea acestor metode, majoritatea pacienților cu fibromialgie pot obține o ameliorare semnificativă a simptomelor, trăind o viață normală.

Referințe

1. Siracusa R, Paola RD, Cuzzocrea S, Impellizzeri D. Fibromyalgia: Pathogenesis, Mechanisms, Diagnosis and Treatment Options Update. Int J Mol Sci. 2021 Apr 9;22(8):3891. doi: 10.3390/ijms22083891. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33918736/
2. Bhargava J, Goldin J. Fibromyalgia. 2025 Jan 31. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31082018/
3. Siracusa R, Paola RD, Cuzzocrea S, Impellizzeri D. Fibromyalgia: Pathogenesis, Mechanisms, Diagnosis and Treatment Options Update. Int J Mol Sci. 2021 Apr 9;22(8):3891. doi: 10.3390/ijms22083891. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8068842/
4. Bellato E, Marini E, Castoldi F, Barbasetti N, Mattei L, Bonasia DE, Blonna D. Fibromyalgia syndrome: etiology, pathogenesis, diagnosis, and treatment. Pain Res Treat. 2012;2012:426130. doi: 10.1155/2012/426130. Epub 2012 Nov 4. Erratum in: Pain Res Treat. 2013;2013:960270. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23213512/
5. InformedHealth.org [Internet]. Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG); 2006-. Fibromyalgia: Learn More – What is known about the causes of fibromyalgia? [Updated 2022 May 24]. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK492983/
6. Furness PJ, Vogt K, Ashe S, Taylor S, Haywood-Small S, Lawson K. What causes fibromyalgia? An online survey of patient perspectives. Health Psychol Open. 2018 Sep 25;5(2):2055102918802683. doi: 10.1177/2055102918802683. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6158621/
7. Bazzichi L, Giorgi V, Di Franco M, Iannuccelli C, Bongiovanni S, Batticciotto A, Pellegrino G, Sarzi Puttini P. Environmental factors and fibromyalgia syndrome: a narrative review. Clin Exp Rheumatol. 2024 Jun;42(6):1240-1247. doi: 10.55563/clinexprheumatol/4e091z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38855963/
8. Buskila D, Atzeni F, Sarzi-Puttini P. Etiology of fibromyalgia: the possible role of infection and vaccination. Autoimmun Rev. 2008 Oct;8(1):41-3. doi: 10.1016/j.autrev.2008.07.023. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18706528/
9. Walters ET, Crook RJ, Neely GG, Price TJ, Smith ESJ. Persistent nociceptor hyperactivity as a painful evolutionary adaptation. Trends Neurosci. 2023 Mar;46(3):211-227. doi: 10.1016/j.tins.2022.12.007. Epub 2023 Jan 5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36610893/
10. Crofford LJ, Pillemer SR, Kalogeras KT, Cash JM, Michelson D, Kling MA, Sternberg EM, Gold PW, Chrousos GP, Wilder RL. Hypothalamic-pituitary-adrenal axis perturbations in patients with fibromyalgia. Arthritis Rheum. 1994 Nov;37(11):1583-92. doi: 10.1002/art.1780371105. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7980669/
11. Griep EN, Boersma JW, Lentjes EG, Prins AP, van der Korst JK, de Kloet ER. Function of the hypothalamic-pituitary-adrenal axis in patients with fibromyalgia and low back pain. J Rheumatol. 1998 Jul;25(7):1374-81. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9676772/
12. Jensen KB, Kosek E, Petzke F, Carville S, Fransson P, Marcus H, Williams SC, Choy E, Giesecke T, Mainguy Y, Gracely R, Ingvar M. Evidence of dysfunctional pain inhibition in Fibromyalgia reflected in rACC during provoked pain. Pain. 2009 Jul;144(1-2):95-100. doi: 10.1016/j.pain.2009.03.018. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19410366/
13. Reyes Del Paso GA, Pulgar A, Duschek S, Garrido S. Cognitive impairment in fibromyalgia syndrome: the impact of cardiovascular regulation, pain, emotional disorders and medication. Eur J Pain. 2012 Mar;16(3):421-9. doi: 10.1002/j.1532-2149.2011.00032.x. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22337559/
14. Bordoni B, Escher AR, Cannadoro G, Tobbi F. The Cognitive and Emotional Aspect in Fibromyalgia: The Importance of the Orofacial Sphere. Cureus. 2023 Mar 19;15(3):e36380. doi: 10.7759/cureus.36380. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10025772/
15. Passarelli M, Rizzi L, Casetta L, Guerrieri V, Rocco D, Perrella R. Pain in the brain: Psychological correlates of chronic pain and fibromyalgia. PLoS One. 2025 Jun 11;20(6):e0324457. doi: 10.1371/journal.pone.0324457. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40498867/
16. Clauw DJ, Arnold LM, McCarberg BH; FibroCollaborative. The science of fibromyalgia. Mayo Clin Proc. 2011 Sep;86(9):907-11. doi: 10.4065/mcp.2011.0206. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3258006/
17. Wolfe F, Clauw DJ, Fitzcharles MA, Goldenberg DL, Katz RS, Mease P, Russell AS, Russell IJ, Winfield JB, Yunus MB. The American College of Rheumatology preliminary diagnostic criteria for fibromyalgia and measurement of symptom severity. Arthritis Care Res (Hoboken). 2010 May;62(5):600-10. doi: 10.1002/acr.20140. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20461783/
18. Winslow BT, Vandal C, Dang L. Fibromyalgia: Diagnosis and Management. Am Fam Physician. 2023 Feb;107(2):137-144. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36791450/
19. Kwiatek R. Treatment of fibromyalgia. Aust Prescr. 2017 Oct;40(5):179-183. doi: 10.18773/austprescr.2017.056. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5662432/
20. Giorgi V, Sarzi-Puttini P, Pellegrino G, Sirotti S, Atzeni F, Alciati A, Torta R, Varrassi G, Fornasari D, Coaccioli S, Bongiovanni SF. Pharmacological Treatment of Fibromyalgia Syndrome: A Practice-Based Review. Curr Pain Headache Rep. 2024 Dec;28(12):1349-1363. doi: 10.1007/s11916-024-01277-9. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11666752/
21. Hassett AL, Gevirtz RN. Nonpharmacologic treatment for fibromyalgia: patient education, cognitive-behavioral therapy, relaxation techniques, and complementary and alternative medicine. Rheum Dis Clin North Am. 2009 May;35(2):393-407. doi: 10.1016/j.rdc.2009.05.003. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2743408/
22. Metyas C, Aung TT, Cheung J, Joseph M, Ballester AM, Metyas S. Diet and Lifestyle Modifications for Fibromyalgia. Curr Rheumatol Rev. 2024;20(4):405-413. doi: 10.2174/0115733971274700231226075717. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11107431/
23. Crofford LJ, Appleton BE. Complementary and alternative therapies for fibromyalgia. Curr Rheumatol Rep. 2001 Apr;3(2):147-56. doi: 10.1007/s11926-001-0010-9. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11286671/
24. Matei D, Trăistaru R, Pădureanu V, Avramescu TE, Neagoe D, Genunche A, Amzolini A. The Efficiency of Kinesiotherapy versus Physical Modalities on Pain and Other Common Complaints in Fibromyalgia. Life (Basel). 2024 May 8;14(5):604. doi: 10.3390/life14050604. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38792625/