Ce sunt principalele teste cardiace?

Care sunt principalele teste cardiace?

Principalele teste cardiace oferă perspective unice, deseori completându-se reciproc pentru o evaluare cardiacă completă [1]. Cele mai des utilizate teste sunt:

• Electrocardiografia;
• Ecocardiografia;
• Testul de efort.

Electrocardiografia

Electrocardiografia este procesul de producere a unei electrocardiograme [2], o înregistrare a activității electrice a inimii în câteva cicluri cardiace. Electrocardiografia apare sub forma unui grafic, care reprezintă variația voltajului în funcție de timp al activității electrice a inimii, utilizând electrozi amplasați pe piele. Electrocardiografia [3] oferă informații despre ritmul cardiac, conductivitatea electrică și structura inimii.

Când este recomandată electrocardiografia?

Electrocardiografia este recomandată [4] dacă aveți:

• Durere în piept,
• Palpitații,
• Amețeli,
• Dificultăți de respirație,
• Stare de leșin.

Aceste simptome pot fi corelate cu:

• Suspiciune de infarct miocardic,
• Aritmie cardiacă,
• Pericardită,
• Miocardită.

Electrocardiografia este recomandată și în etape preoperatorii în vederea asigurării stabilității cardiace înaintea unei intervenții chirurgicale [5]. Dacă credeți că ați putea suferi un atac de cord, este important să solicitați imediat asistență medicală.

Cum se realizează electrocardiografia?

Zece electrozi sunt conectați pe piept, mîini și picioare, la un pacient întins pe un pat. Electrozii transmit semnalele electrice la un aparat care le înregistrează și le afișează pe un ecran sub forma unui grafic [6]. Graficul este printat pe o coală de hârtie A4 pentru a fi interpretat de către medicul cardiolog. Procedura durează doar câteva minute.

Care sunt concluziile unei electrocardiografii?

Electrocardiografie normală

Electrocardiografia este normală [7] dacă indică:

• Ritm cardiac regulat,
• Intervale de timp normale,
• Forme de undă normale.

Electrocardiografie cu modificări patologice

În cazul patologiilor [8], electrocardiografia poate indica:

• Ischemie sau infarct miocardic (sub- sau supra-denivelare a segmentului ST, inversarea unei T);
• Aritmii (ritmuri neregulate cauzate de fibrilație atrială, tahicardie ventriculară);
• Complexul QRS mărit (depolarizarea ventriculilor care reflectă pomparea sângelui în artere);
• Probleme de cinetică (intervale PR sau QRS modificate).

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți oricare dintre simptomele menționate, programați-vă acum la o consultație cardiologică, contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru o consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Ecocardiografia

Ecocardiografia [9] este un test imagistic neinvaziv care utilizează ultrasunete, generate de o sondă, pentru a crea imagini în timp real ale structurilor inimii (cavități, valve, mușchiul cardiac) și a evalua funcția acesteia [10].

Când este recomandată ecocardiografia?

Ecocardiografia este recomandată [11] dacă aveți:

• Disconfort/dureri în piept;
• Dificultăți în respirație;
• Senzație de lipsă de aer (dispnee);
• Edem (inflamație) la picioare;
• Zgomote cardiace (murmur cardiac, suflu sistolic, etc);
• Amețeli;
• Palpitații;
• Oboseală excesivă.

Aceste simptome [12] pot fi corelate cu:

• Boli valvulare (valvulopatii, stenoze);
• Insuficiență cardiacă, mitrală sau tricuspidiană;
• Defecte cardiace congenitale;
• Boli pericardice;
• Cardiomiopatii.

Ecocardiografia poate fi recomandată pentru monitorizarea activității inimii în urma sau în timpul unei operații chirurgicale sub anestezie, evaluarea progresului bolilor valvulare sau ale anomaliilor structurale [13].

Cum se realizează ecocardiografia?

După aplicarea unui gel incolor pentru facilitarea transmiterii undelor, sonda cu ultrasunete este aplicată pe toracele pacientului, (în cazul ecocardiografiei transtoracice) [14]. Sonda poate fi introdusă prin esofag pentru a obține imagini mai clare ale structurilor posterioare ale inimii în cazul ecocardiografiei transesofagiene [15].

Care sunt concluziile unei ecocardiografii?

Ecocardiografie normală

Ecocardiografia este normală [16] dacă indică:

• Dimensiuni și mișcări normale ale camerelor, valvelor și pereților inimii;
• Fără tulburări de cinetică regională (valvele se deschid și închid normal);
• Fără acumulare de lichid pericardic;

Ecocardiografie cu modificări patologice

În cazul patologiilor [17], ecocardiografia poate indica:

• Insuficiență cardiacă (care poate fi cu fracție de ejecție redusă);
• Cardiopatii (de exemplu, fibroză endomiocardiacă);
• Boli valvulare (valvulopatii, stenoze);
• Defecte congenitale (tipare anormale de flux sanguin, defecte septale);
• Efuziune pericardică (acumulare de lichid în jurul inimii).

Ecocardiografia transtoracică poate evidenția și modificări nonpatologice (insuficiență tricuspidiană sau mitrală minoră fiziologică) [18] sau poziția anormală a inimii datorată sternului înfundat (o deformație congenitală a peretelui toracic anterior). Aceasta înseamnă că inima tinde să se deplaseze lateral în partea stângă a pieptului [19].

Testul de efort

Testul de efort este o metodă neinvazivă care folosește electrocardiograma și măsurarea tensiunii arteriale în timp ce pacientul realizează un anumit efort fizic precum deplasarea pe o bandă rulantă, în scopul evaluării răspunsului inimii la stresul fizic [20].

Când este recomandat testul de efort?

Testul de efort este recomandat dacă aveți:

• Dureri în zona pieptului care apar la efort fizic moderat;
• Dificultăți în respirație la efort fizic (de exemplu, urcatul scărilor);
• Oboseală prea mare la efort fizic moderat.

Aceste simptome pot fi corelate cu:

• Hipertensiune;
• Suspiciune de boală coronariană;
• Anomalii ale ritmului cardiac.

Cum se realizează testul de efort?

Pacientul merge pe o bandă rulantă sau cu bicicleta staționară, în timp ce sunt monitorizate: ritmul cardiac, tensiunea arterială și electrocardiograma. Intensitatea efortului este crescută gradat, în funcție de condiția fizică a pacientului, până în momentul în care acesta acuză dureri în piept, dificultăți respiratorii sau stare de amețeală [21]. Testul poate dura între 30 și 60 minute.

Pentru pacienții care nu pot face efortul fizic necesar unui asemenea test, se poate recomanda testul de efort farmacologic. În acest caz, pacientului i se va administra un medicament care simulează exercițiile fizice prin creșterea volumului de muncă al inimii [22].

Care sunt concluziile unui test de efort?

Test de efort normal

Testul de efort este normal [23] dacă:

• Ritmul cardiac și tensiunea arterială sunt în limite normale;
• Nu apar modificări ale electrocardiogramei;
• Nu există simptome de boală;
• Nu se observă acumulare de lichid pericardic.

Test de efort anormal

În cazul patologiilor [24], testul de efort poate indica:

• Ischemie (modificări ale segmentului ST în timpul efortului);
• Cardiopatie ischemică (stabilirea gradului de severitate a acesteia după diagnosticare);
• Toleranță scăzută la efort (capacitate limitată de a atinge ritmul cardiac propus);
• Aritmii cardiace (ritm anormal cardiac detectat la efort);
• Flux sanguin inadecvat (ce poate fi detectat prin imagistică în timpul efortului).

Testul de efort poate fi recomandat și oamenilor cu meserii ocupaționale ce implică effort fizic prelungit precum sportivi, piloți, șoferi, ofițeri de poliție, militari, etc [25]. Deasemenea, testul de efort este recomandat periodic pacienților care au urmat diverse protocoale de tratament alopat sau chirurgical, cu sau fără montare de stent, bypass coronarian [26].

Testul de efort nu poate fi recomandat pacienților cu: afecțiuni cardiace severe (infarct miocardic acut recent, stenoză aotrtică, miocardită, etc), tulburări de mers, infecții acute, embolie pulmonară acută, hipertensiune pulmonară severă, etc [27].

Concluzii

Electrocardiografia, ecocardiografia și testul de efort sunt principalele teste cardiace, instrumente de diagnostic complementare, fiecare servind unor scopuri distincte, dar care se suprapun în evaluarea cardiacă.

Împreună, aceste teste oferă o înțelegere stratificată. Astfel, electrocardiografia identifică problemele electrice, în timp ce ecocardiografia se concentrează asupra integrității structurale și funcționale.

Testul de efort evaluează inima în condiții de stres, fizic sau farmacologic, dezvăluind probleme precum bolile coronariene sau aritmiile induse de efort care pot să nu fie detectate în stare de repaus. Acesta face legătura între funcționalitate și performanță, evaluând modul în care inima răspunde la o solicitare crescută.

Referințe

1. Sandhu AT, Heidenreich PA, Bhattacharya J, Bundorf MK. Cardiovascular Testing and Clinical Outcomes in Emergency Department Patients With Chest Pain. JAMA Intern Med. 2017 Aug 1;177(8):1175-1182. doi: 10.1001/jamainternmed.2017.2432. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28654959/
2. Sattar Y, Chhabra L. Electrocardiogram. 2023 Jun 5. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31747210/
3. Noble RJ, Hillis JS, Rothbaum DA. Electrocardiography. In: Walker HK, Hall WD, Hurst JW, editors. Clinical Methods: The History, Physical, and Laboratory Examinations. 3rd ed. Boston: Butterworths; 1990. Chapter 33. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21250195/
4. Finocchiaro G, Sheikh N, Biagini E, Papadakis M, Maurizi N, Sinagra G, Pelliccia A, Rapezzi C, Sharma S, Olivotto I. The electrocardiogram in the diagnosis and management of patients with hypertrophic cardiomyopathy. Heart Rhythm. 2020 Jan;17(1):142-151. doi: 10.1016/j.hrthm.2019.07.019. Epub 2019 Aug 10. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31349064/
5. Goldberger AL, O’Konski M. Utility of the routine electrocardiogram before surgery and on general hospital admission. Critical review and new guidelines. Ann Intern Med. 1986 Oct;105(4):552-7. doi: 10.7326/0003-4819-105-4-552. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3752762/
6. Cleveland Clinic, Electrocardiogram (ECG/EKG). Available at: https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/16953-electrocardiogram-ekg
7. KOSSMANN CE. The normal electrocardiogram. Circulation. 1953 Dec;8(6):920-36. doi: 10.1161/01.cir.8.6.920. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/13106913/
8. Kounas S, Anastasakis A, Stefanadis C. Pathological electrocardiogram in a young sports champion: sign of athlete’s heart or sub-clinical heart disease? Hellenic J Cardiol. 2009 May-Jun;50(3):221-3. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19465365/
9. Perera P, Lobo V, Williams SR, Gharahbaghian L. Cardiac echocardiography. Crit Care Clin. 2014 Jan;30(1):47-92, v. doi: 10.1016/j.ccc.2013.08.003. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24295841/
10. Omerovic S, Jain A. Echocardiogram. 2023 Jul 24. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32644366/
11. Modin D, Andersen DM, Biering-Sørensen T. Echo and heart failure: when do people need an echo, and when do they need natriuretic peptides? Echo Res Pract. 2018 Jun;5(2):R65-R79. doi: 10.1530/ERP-18-0004. Epub 2018 Apr 24. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29691224/
12. Chai J, Mohiaddin H, Mandal AKJ, Gan J, Hirani T, Sholapurkar R, Missouris CG. Role of open access echocardiography in detection of cardiac structural and functional abnormalities. Postgrad Med J. 2023 22;99(1170):308-312. doi: 10.1136/postgradmedj-2021-141195. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37227972/
13. Catena E, Tasca G. Role of echocardiography in the perioperative management of mechanical circulatory assistance. Best Pract Res Clin Anaesthesiol. 2012 Jun;26(2):199-216. doi: 10.1016/j.bpa.2012.02.005. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22910090/
14. Mayo Foundation for Medical Education and Research, Echocardiogram. Available at: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/echocardiogram/about/pac-20393856
15. Vilacosta I, Sarriá C, San Román JA, Jiménez J, Castillo JA, Iturralde E, Rollán MJ, Martínez Elbal L. Usefulness of transesophageal echocardiography for diagnosis of infected transvenous permanent pacemakers. Circulation. 1994 Jun;89(6):2684-7. doi: 10.1161/01.cir.89.6.2684. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8205682/
16. Kou S, Caballero L, Dulgheru R, Voilliot D, De Sousa C, Kacharava G, Athanassopoulos GD, Barone D, Baroni M, Cardim N, Gomez De Diego JJ, Hagendorff A, Henri C, Hristova K, Lopez T, Magne J, De La Morena G, Popescu BA, Penicka M, Ozyigit T, Rodrigo Carbonero JD, Salustri A, Van De Veire N, Von Bardeleben RS, Vinereanu D, Voigt JU, Zamorano JL, Donal E, Lang RM, Badano LP, Lancellotti P. Echocardiographic reference ranges for normal cardiac chamber size: results from the NORRE study. Eur Heart J Cardiovasc Imaging. 2014 Jun;15(6):680-90. doi: 10.1093/ehjci/jet284. Epub 2014 Jan 21. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24451180/
17. Mocumbi AO, Carrilho C, Sarathchandra P, Ferreira MB, Yacoub M, Burke M. Echocardiography accurately assesses the pathological abnormalities of chronic endomyocardial fibrosis. Int J Cardiovasc Imaging. 2011 Oct;27(7):955-64. doi: 10.1007/s10554-010-9753-6. Epub 2010 Nov 26. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21110101/
18. Khosa F, Warraich H, Khan A, Mahmood F, Markson L, Clouse ME, Manning WJ. Prevalence of non-cardiac pathology on clinical transthoracic echocardiography. J Am Soc Echocardiogr. 2012 May;25(5):553-7. doi: 10.1016/j.echo.2012.01.022. Epub 2012 Mar 8. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22406164/
19. Mayo Foundation for Medical Education and Research, Pectus excavatum. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pectus-excavatum/symptoms-causes/syc-20355483
20. Herner M, Agasthi P. Cardiac Stress Imaging. [Updated 2023 Jul 24]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563161/
21. Cleveland Clinic, Exercise Stress Test. Available at: https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/16984-exercise-stress-test
22. Lak HM, Ranka S, Goyal A. Pharmacologic Stress Testing. 2023 Jul 31. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32310423/
23. Healthline Media LLC, Your Guide to Stress Test Results by Age. Available at: https://www.healthline.com/health/stress-test-results-by-age-chart
24. Ong KC, Askew JW, Dispenzieri A, Maleszewski JJ, Klarich KW, Anavekar NS, Mulvagh SL, Grogan M. Abnormal stress echocardiography findings in cardiac amyloidosis. Amyloid. 2016 Jun;23(2):124-31. doi: 10.1080/13506129.2016.1176020. Epub 2016 May 2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27132767/
25. Sirico F, Fernando F, Di Paolo F, Adami PE, Signorello MG, Sannino G, Bianco A, Cerrone A, Baioccato V, Filippi N, Ferrari U, Tuzi M, Nurzynska D, Di Meglio F, Castaldo C, D’Ascenzi F, Montagnani S, Biffi A. Exercise stress test in apparently healthy individuals – where to place the finish line? The Ferrari corporate wellness programme experience. Eur J Prev Cardiol. 2019 May;26(7):731-738. doi: 10.1177/2047487318825174. Epub 2019 Jan 23. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30674206/
26. Eisenberg MJ, Wou K, Nguyen H, Duerr R, Del Core M, Fourchy D, Huynh T, Lader E, Rogers FJ, Chaudhry R, Okrainec K, Pilote L; ROSETTA-CABG Investigators. Use of stress testing early after coronary artery bypass graft surgery. Am J Cardiol. 2006 Mar 15;97(6):810-6. doi: 10.1016/j.amjcard.2005.09.130. Epub 2006 Jan 18. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16516581/
27. Vilcant V, Zeltser R. Treadmill Stress Testing. [Updated 2023 Jun 20]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499903/