Ce este sindromul de apnee în somn?

Ce este sindromul de apnee în somn?

Sindromul de apnee în somn este caracterizat de perioade de respirație superficiale, pauze repetitive în respirație sau obturarea parțială a căilor respiratorii superioare, toate acestea favorizând o ventilație deficitară și perturbarea somnului [2].

Tulburările respiratorii din timpul somnului sunt afecțiuni care reduc calitatea și durata somnului din timpul nopții, favorizând apariția insomniei, sindromului picioarelor neliniștite, narcolepsiei și a altor probleme neurologice sau cardiace. Ele se manifestă sub formă de apnee și hipoapnee (deseori combinate între ele) [1].

Sindromul de apnee în somn este diagnosticat atunci când oprirea respirației durează mai mult de 10 secunde. Acest sindrom produce scăderea saturației de oxigen din sânge. Lipsa de oxigen activează reflexul de supraviețuire, creierul trimite semnale de trezire iar ciclul de somn este întrerupt [3].

Toate formele de apnee pot fi însoțite și de hipopnee, care reprezintă o scădere cu peste 50% a fluxului respirator. Dacă nu este tratată, hipopneea poate reduce fluxul respirator cu până la 90% favorizând apariția unor complicații grave [4].

Care sunt tipurile de apnee în somn?

Sindromul de apnee în somn produce oprirea neregulată a respirației în timpul somnului și este diagnosticată în funcție de factorul generator.

• Apneea obstructivă în somn (AOS): blocarea căilor respiratorii;
• Apneea centrală în somn (ACS): creierul nu controlează corect mușchiul diafragmatic;
• Apneea complexă în somn (ACC): o combinație între AOS și ACS.

Apneea în somn poate apărea de la blocarea căilor respiratorii, datorită relaxării excesive a mușchilor gâtului (în cazul AOS), sau oprirea temporară a contracțiilor mușchiului diafragmatic (în cazul ACS). Apneea complexă este o formă de ACS care apare, de obicei, la un pacient care urmează tratament pentru AOS [5].

Apneea obstructivă în somn este cea mai frecventă formă de apnee, fiind întâlnită la toate categoriile de vârste. Apneea centrală în somn este mai rar întîlnită, dar poate fi asociată cu insuficiența cardiacă sau boli neurologice.

Ce este hipopneea în somn și care sunt tipurile acesteia?

Apneea în somn și hipopneea sunt forme ale aceleiași tulburări de somn. Diferența constă în faptul că apneea reprezintă o blocare temporară, periodică, dar completă a respirației, în timp ce hipopneea reprezintă o blocare parțială a respirației, dar cu diminuarea fluxului respirator. În cele mai multe cazuri, medicii observă prezența ambelor forme ale acestei tulburări de somn [6].

• Hipopneea obstructivă în somn;
• Hipopneea centrală în somn;
• Hipopneea mixtă;
• Sindrom de apnee/hipoapnee (SAH).

Deseori, AS este însoțită și de hipoapnee, dar dacă inițial se constată doar prezența hipoapneei, atunci există mari șanse ca aceasta să favorizeze apariția apneei. Sindromul de apnee/hipoapnee este definit prin episoade recurente de oprirea parțială sau totală a respirației din timpul somnului, chiar dacă organismul depune eforturi de inspirație a aerului [7].

Ce este indicele de apnee sau hipoapnee (AHI)?

Indicele de apnee sau hipoapnee (AHI) este un parametru determinat prin poligrafie nocturnă sau polisomnografie și reprezintă numărul de evenimente apnee/hipopnee per oră de somn, înregistrate pe durata nopții din care rezultă cât de sever este SAH. Diagnosticarea apneei în somn este făcută de medicul specialist cu competență în somnologie [8]. AHI are valori diferite la copii, față de adulți.

• AHI ușoară (5-15 evenimente pe oră la adulți, 1-5 la copii);
• AHI moderată (15-30 evenimente pe oră la adulți, 6-10 la copii);
• AHI severă (peste 30 evenimente pe oră la adulți, peste 10 la copii).

Cu toate acestea, nu există o măsurătoare standard a hipopneei, motiv pentru care în literatura de specialitate apar mai multe feluri de clasificări [9]. Specialiștii în somnologie consideră că diagnosticarea apneei/hipoapneei trebuie să includă și alte criterii [10,11] precum:

• Somnolența diurnă excesivă;
• Nivelul de oxigenare sanguină;
• Tensiunea arterială.

Pe termen lung, toate formele de tulburare a somnului enumerate măresc riscul apariției afecțiunilor cardiovasculare și/sau neurologice. Dacă aceste afecțiuni sunt deja preexistente la pacienții cu tulburare a somnului, atunci consecințele pot fi grave.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă credeți că aveți o tulburare a somnului, stare de somnolență diurnă, oboseală sau dureri de cap la trezire, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Concluzii

Apneea și hipopneea în somn sunt tulburări ale somnului care pot avea influențe negative asupra sănătății cardiovasculare și cerebrale, datorită scăderii semnificative a fluxului respirator și implicit a scăderii saturației de oxigen din sânge. Dacă apneea în somn este asociată și cu o stare de somnolență diurnă excesivă, acest fapt mărește riscul de accidente rutiere și/sau la locul de muncă.

Dacă nu este tratată, apneea în somn poate favoriza stări de nervozitate, lipsă de concentrare mintală, rezultate slabe în plan profesional sau la școală, hipertensiune sau chiar probleme grave de sănătate precum diabetul de tip 2, accidentele vasculare cerebrale, infarctul miocardic și chiar o scădere a speranței de viață.

Este important ca planul de recuperare și tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung pentru sănătatea dumneavoastră.

Referințe

1. Sleep Disorders, Cleveland Clinic, Available at: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/11429-sleep-disorders
2. Mayo Foundation for Medical Education and Research, Sleep apnea. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20377631
3. Cumpston E, Chen P. Sleep Apnea Syndrome. 2023 Sep 4. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33232089/
4. Dental Sleep Medicine of Athens, What is Hypopnea?. Available at: https://www.dentalsleepmedicine.com/hypopnea.html
5. Cleveland Clinic, Sleep Apnea. Available at: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8718-sleep-apnea
6. Healthline Media LLC, Hypopnea vs. apnea. Available at: https://www.healthline.com/health/hypopnea
7. De Backer W. Obstructive sleep apnea/hypopnea syndrome. Panminerva Med. 2013 Jun;55(2):191-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23676959/
8. Sleep Foundation, Apnea-Hypopnea Index (AHI). Available at: https://www.sleepfoundation.org/sleep-apnea/ahi
9. Ho, V., Crainiceanu, C. M., Punjabi, N. M., Redline, S., & Gottlieb, D. J. (2015). Calibration model for apnea-hypopnea indices: Impact of alternative criteria for hypopneas. Sleep, 38(12), 1887–1892. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26564122/
10. Won, C.H.J., Reid, M., Sofer, T., et al (2020, May). Sex differences in obstructive sleep apnea phenotypes, the multi-ethnic study of atherosclerosis. Sleep. 43(5), zsz274. Available at: https://doi.org/10.1093/sleep/zsz274
11. Boyd, S. B., Upender, R., Walters, A. S., Goodpaster, R. L., Stanley, J. J., Wang, L., & Chandrasekhar, R. (2016). Effective Apnea-Hypopnea Index (“Effective AHI”): A new measure of effectiveness for positive airway pressure therapy. Sleep, 39(11), 1961–1972. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27568799/