Sindromul de tahicardie posturală ortostatică: Simptome, Cauze și Diagnostic

Ce este sindromul sindromul de tahicardie posturală ortostatică?

Sindromul de tahicardie posturală ortostatică (POTS) este o tulburare a sistemului nervos autonom (una din formele disautonomiei). Sindromul de tahicardie posturală ortostatică afectează reglarea funcțiilor vitale involuntare ale corpului, precum ritmul cardiac, tensiunea arterială, digestia și temperatura corpului [1].

Sindromul de tahicardie posturală ortostatică este caracterizat printr-o creștere anormală a ritmului cardiac atunci când o persoană trece rapid de la poziția culcat la poziția stat în picioare (sau chiar ridicarea rapidă de pe un scaun).

Această creștere a ritmului cardiac se produce de la o valoare inițială, de exemplu de la 70-80 bpm la 110-120 bpm, la câteva minute după schimbarea poziției. Creșterea ritmului cardiac este mai mare la adolescenți decât la adulți [2].

Acest sindrom se produce atunci când inima nu primește suficient sânge, astfel că pulsul cardiac crește, iar tensiunea arterială diastolică prezintă o creștere cu ≈5 mm Hg și o scădere nesemnificativă a celei sistolice [2]. Din acest motiv sindromul de tahicardie posturală ortostatică se diferențiază de hipotensiunea ortostatică [3].

În condiții normale, adoptarea unei posturi verticale determină o deplasare instantanee de ≈500 ml de sânge de la torace către abdomenul inferior, fese și picioare, având drept efect creșterea ușoară a pulsului dar dacă mecanismul de reglare gravitațională nu răspunde corect atunci pulsul continuă să crească chiar și după 10 minute [2].

Care sunt simptomele sindromului de tahicardie posturală ortostatică?

Simptomul principal al creșterii rapide a ritmului cardiac este însoțit de multe alte simptome. Astfel, pacienții raportează amețeli persistente și palpitații (mai ales în timpul statului prelungit în picioare) [4]. Oboseala este de obicei severă și cronică, uneori fiind descrisă asemănător celei din sindromul oboselii cronice și nu se ameliorează întotdeauna prin odihnă [5].

Pacienții experimentează ceață mentală, (probleme de concentrare, memorie și gândire clară) [6]. Activitatea fizică prelungită determină apariția tremurăturilor sau slăbiciune musculară. Intoleranța la efort în cazul sindromului de tahicardie posturală ortostatică  nu este cauzată de lipsa efortului maxim din partea pacientului, ci de faptul că apar presiuni ventriculare scăzute în ciuda efortului maxim [7].

• Ritm cardiac mărit la ridicarea în picioare;
• Intoleranță la efort;
• Senzație de amețeală și palpitații;
• Oboseală severă și cronică;
• Ceață mentală;
• Exacerbarea simptomelor în timpul sau după activitatea fizică;
• Tremurături.

Afecțiunile digestive, precum balonare, greață, constipație sau diaree sunt frecvente [8]. În plus, sindromul de tahicardie posturală ortostatică poate provoca transpirații excesive sau prea reduse, disconfort sau dureri în piept, dificultăți de respirație și tulburări de vedere, cum ar fi vederea încețoșată sau în formă de tunel [9].

• Probleme gastrointestinale;
• Anomalii de transpirație;
• Dureri în piept și dificultăți de respirație;
• Tulburări de vedere.

Severitatea și combinația de simptome variază foarte mult de la o persoană la alta, iar simptomele fluctuează, contribuind la limitările semnificative cu care se confruntă pacienții în viața de zi cu zi.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți una sau mai multe din simptomele enumerate și bănuiți că ar putea fi vorba de sindromul POTS, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt cauzele și factorii de risc în sindromul de tahicardie posturală ortostatică?

Cauzele sindromului de tahicardie posturală ortostatică sunt multifactoriale și nu sunt pe deplin înțelese. În multe situații, sindromul de tahicardie posturală ortostatică pare să se dezvolte în urma unei infecții virale sau bacteriene [10] (boala Lyme, mononucleoză, infecții transmise de căpușe, etc), sugerând că disreglarea imună sau afectarea post-virală a sistemului nervos ar putea juca un rol [11].

Traumatismele cranio-cerebrale sau ale coloanei vertebrale [12] precum și unele intervenții chirurgicale pot preceda debutul simptomelor sindromului de tahicardie posturală ortostatică [13]. Alți pacienți manifestă simptome POTS datorită unei boli autoimune subiacentă, precum lupus, sindromul Sjögren sau tiroidita Hashimoto [14].

În plus, numeroși pacienți cu sindromul de tahicardie posturală ortostatică sunt diagnosticați și cu sindroame preexistente ale țesutului conjunctiv, precum sindromul Ehlers-Danlos (în special tipul hipermobil) [15].

• Infecții virale sau bacteriene;
• Traumatisme cranio-cerebrale sau intervenții chirurgicale;
• Sindromul Ehlers-Danlos;
• Tulburări autoimune.

Există dovezi care sugerează o predispoziție genetică (în unele cazuri), indicând faptul că factorii moșteniți pot influența susceptibilitatea pentru POTS [16].

Un alt factor generator important este neuropatia fibrelor mici, (afectarea nervilor responsabili cu reglarea tonusului vaselor de sânge și a ritmului cardiac) [17].

În alte cazuri, a fost identificat sindromul de activare a mastocitelor, generând o activitate inadecvată a celulelor imune ce poate contribui la simptomele POTS [18].

Deoarece 80-85% dintre pacienții cu POTS sunt femei cu vârste între 15 și 50 ani, cercetătorii au examinat influențele hormonale și sarcina ca posibili factori de risc [19].

• Predispoziție genetică
• Leziuni nervoase (neuropatie)
• Sindromul de activare a mastocitelor
• Influențe hormonale și sarcină (la femei)

Perioadele prelungite de stres mintal, emoțional [20], repausul prelungit la pat [21], diabetul, anemiile și deficitele de minerale și vitamine, pot contribui la exacerbarea simptomelor POTS [22].

Cum se diagnostichează sindromul de tahicardie posturală ortostatică?

Diagnosticul sindromului de tahicardie posturală ortostatică necesită o atenție deosebită datorită faptului că simptomele sale se suprapun cu cele ale altor boli [23]. Din acest motiv e nevoie de următoarele etape: istoric medical, analiza simptomelor, examen fizic, testul de ridicare în picioare (inclusiv TILT) [24].

• Istoric medical, analiza simptomelor
• Examen fizic (testul de ridicare în picioare, TILT)
• Examen neurologic (dacă se suspectează neuropatie)

Cum se interpretează corect rezultatele testelor de schimbare a posturii?

O parte cheie a diagnosticului implică observarea răspunsurilor ritmului cardiac și tensiunii arteriale ale pacientului la schimbările de postură. Acest lucru se face de obicei printr-un test dinamic de schimbare a poziției de la orizontală la stat în picioare [25].

Se poate folosi și testul cu masă înclinată (TILT), în care ritmul cardiac al pacientului este monitorizat după ce s-a așezat la orizontală și din nou după ce a stat în picioare sau a fost înclinat [26].

Dacă ritmul cardiac crește cu cel puțin 30 bpm la adulți – sau 40 bpm la adolescenți – în decurs de zece minute de la statul în picioare și nu există o scădere semnificativă a tensiunii arteriale, atunci criteriile pentru POTS sunt îndeplinite [27].

Ce alte evaluări sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului sindromului de tahicardie posturală ortostatică?

Deoarece POTS poate imita sau se poate suprapune cu alte tulburări, este nevoie de o abordare diagnostică amănunțită și nuanțată. Analizele sanguine sunt necesare pentru excluderea altor cauze precum anemia, disfuncția tiroidiană sau tulburările suprarenale (precum feocromocitom) [28].

Evaluările suplimentare pot include electrocardiograma sau monitorizare Holter pentru a exclude aritmiile sau bolile cardiace structurale, iar în unele cazuri, se efectuează teste autonome mai avansate (teste de transpirație, manevra Valsalva și altele) [29].

• Analize de sânge;
• Testarea funcției autonome;
• ECG, monitorizare Holter 24 de ore.

Concluzii

Sindromul de tahicardie posturală ortostatică este o tulburare complexă, cu multiple fațete, care se prezintă cu o mare varietate de simptome și afectează pacienții în moduri profund personale și adesea care le schimbă viața.

Creșterea gradului de conștientizare atât în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății, cât și al publicului este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor. Gestionarea atentă a simptomelor POTS poate permite pacienților să își recapete controlul asupra sănătății și să ducă o viață aproape normală.

Din acest motiv, este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale interdisciplinare poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evitându-se episoadele de exacerbare a simptomelor POTS.

Referințe

1. Vernino S, Bourne KM, Stiles LE, Grubb BP, Fedorowski A, et al. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS): State of the science and clinical care from a 2019 National Institutes of Health Expert Consensus Meeting – Part 1. Auton Neurosci. 2021 Nov;235:102828. doi: 10.1016/j.autneu.2021.102828. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34144933/
2. Raj SR. Postural tachycardia syndrome (POTS). Circulation. 2013 Jun 11;127(23):2336-42. doi: 10.1161/CIRCULATIONAHA.112.144501. Available at: https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/circulationaha.112.144501
3. Mar PL, Raj SR. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome: Mechanisms and New Therapies. Annu Rev Med. 2020 Jan 27;71:235-248. doi: 10.1146/annurev-med-041818-011630. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31412221/
4. Zhao S, Tran VH. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome. [Updated 2023 Aug 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541074/
5. Reynolds GK, Lewis DP, Richardson AM, Lidbury BA. Comorbidity of postural orthostatic tachycardia syndrome and chronic fatigue syndrome in an Australian cohort. J Intern Med. 2014 Apr;275(4):409-17. doi: 10.1111/joim.12161. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24206536/
6. Ross AJ, Medow MS, Rowe PC, Stewart JM. What is brain fog? An evaluation of the symptom in postural tachycardia syndrome. Clin Auton Res. 2013 Dec;23(6):305-11. doi: 10.1007/s10286-013-0212-z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23999934/
7. Blitshteyn S, Fries D. Postural tachycardia syndrome is not caused by deconditioning. Pulm Circ. 2016 Sep;6(3):401. doi: 10.1086/687757. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5019095/
8. Mehr SE, Barbul A, Shibao CA. Gastrointestinal symptoms in postural tachycardia syndrome: a systematic review. Clin Auton Res. 2018 Aug;28(4):411-421. doi: 10.1007/s10286-018-0519-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6314490/
9. National Institutes of Health, Postural Tachycardia Syndrome (POTS). Available at: https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/postural-tachycardia-syndrome-pots
10. Blitshteyn S, Whitelaw S. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS) and other autonomic disorders after COVID-19 infection: a case series of 20 patients. Immunol Res. 2021 Apr;69(2):205-211. doi: 10.1007/s12026-021-09185-5. Epub 2021 Mar 30. Erratum in: Immunol Res. 2021 Apr;69(2):212. doi: 10.1007/s12026-021-09191-7. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8009458/
11. Aboseif A, Bireley JD, Li Y, Polston D, Abbatemarco JR. Autoimmunity and postural orthostatic tachycardia syndrome: Implications in diagnosis and management. Cleve Clin J Med. 2023 Jul 3;90(7):439-447. doi: 10.3949/ccjm.90a.22093. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37400156/
12. Yadav A, Yadav RK, Neyaz O, Sherin P P S, Gupta A. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome in Spinal Cord Injury. Cureus. 2023 Jun 29;15(6):e41124. doi: 10.7759/cureus.41124. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37519618/
13. Fernex L, Coeytaux A, Rochat T, Karaca S, Perrig S, Burri H, Nendaz MR. Postural orthostatic tachycardia syndrome after surgical correction of an aortic coarctation: a case report. J Med Case Rep. 2012 Aug 13;6:241. doi: 10.1186/1752-1947-6-241. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3443665/
14. Vernino S, Stiles LE. Autoimmunity in postural orthostatic tachycardia syndrome: Current understanding. Auton Neurosci. 2018 Dec;215:78-82. doi: 10.1016/j.autneu.2018.04.005. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29909990/
15. Grigoriou E, Boris JR, Dormans JP. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS): association with Ehlers-Danlos syndrome and orthopaedic considerations. Clin Orthop Relat Res. 2015 Feb;473(2):722-8. doi: 10.1007/s11999-014-3898-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4294907/
16. Qu H, Qu J, Chang X, Williams N, Mentch F, Snyder J, Lemma M, Nguyen K, Behr M, March M, Connolly J, Glessner J, Boris JR, Hakonarson H. The genetic landscape of pediatric postural orthostatic tachycardia syndrome. Clin Auton Res. 2025 Jun;35(3):431-451. doi: 10.1007/s10286-025-01110-2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39964606/
17. Moak JP, Ramwell CB, Gordish-Dressman H, Sule SD, Bettini E. Small fiber neuropathy in children, adolescents, and young adults with chronic orthostatic intolerance and postural orthostatic tachycardia syndrome: A retrospective study. Auton Neurosci. 2024 Jun;253:103163. doi: 10.1016/j.autneu.2024.103163. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38537312/
18. Kohno R, Cannom DS, Olshansky B, Xi SC, Krishnappa D, Adkisson WO, Norby FL, Fedorowski A, Benditt DG. Mast Cell Activation Disorder and Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome: A Clinical Association. J Am Heart Assoc. 2021 Sep 7;10(17):e021002. doi: 10.1161/JAHA.121.021002. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34398691/
19. Morgan K, Smith A, Blitshteyn S. POTS and Pregnancy: A Review of Literature and Recommendations for Evaluation and Treatment. Int J Womens Health. 2022 Dec 24;14:1831-1847. doi: 10.2147/IJWH.S366667. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9795856/
20. Anderson JW, Lambert EA, Sari CI, Dawood T, Esler MD, Vaddadi G, Lambert GW. Cognitive function, health-related quality of life, and symptoms of depression and anxiety sensitivity are impaired in patients with the postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS). Front Physiol. 2014 Jun 25;5:230. doi: 10.3389/fphys.2014.00230. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25009504/
21. Zhao S, Tran VH. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome. [Updated 2023 Aug 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541074/
22. Raj SR. Postural tachycardia syndrome (POTS). Circulation. 2013 Jun 11;127(23):2336-42. doi: 10.1161/CIRCULATIONAHA.112.144501. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3756553/
23. Goodman BP. Evaluation of postural tachycardia syndrome (POTS). Auton Neurosci. 2018 Dec;215:12-19. doi: 10.1016/j.autneu.2018.04.004. Epub 2018 Apr 22. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29705015/
24. Raj SR, Fedorowski A, Sheldon RS. Diagnosis and management of postural orthostatic tachycardia syndrome. CMAJ. 2022 Mar 14;194(10):E378-E385. doi: 10.1503/cmaj.211373. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8920526/
25. Breslin D, Synnott P, Byrne C. Active Stand Testing for Identification of Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome. Cureus. 2023 Apr 29;15(4):e38281. doi: 10.7759/cureus.38281. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37255912/
26. Carew S, Cooke J, O’Connor M, Donnelly T, Costelloe A, Sheehy C, Lyons D. What is the optimal duration of tilt testing for the assessment of patients with suspected postural tachycardia syndrome? Europace. 2009 May;11(5):635-7. doi: 10.1093/europace/eup044. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19264762/
27. Cheshire WP, Dudenkov DV, Munipalli B. Tilt Table Testing. JAMA. 2024 May 7;331(17):1494-1495. doi: 10.1001/jama.2024.0004. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38602671/
28. Abed H, Ball PA, Wang LX. Diagnosis and management of postural orthostatic tachycardia syndrome: A brief review. J Geriatr Cardiol. 2012 Mar;9(1):61-7. doi: 10.3724/SP.J.1263.2012.00061. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3390096/
29. Safavi-Naeini P, Razavi M. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome. Tex Heart Inst J. 2020 Feb 1;47(1):57-59. doi: 10.14503/THIJ-19-7060. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7046364/