Sindromul de tahicardie posturală ortostatică: simptome, cauze și diagnostic

Ce este sindromul sindromul de tahicardie posturală ortostatică?

Sindromul de tahicardie posturală ortostatică (POTS) este o tulburare a sistemului nervos autonom (una din formele disautonomiei). Sindromul de tahicardie posturală ortostatică afectează reglarea funcțiilor vitale involuntare ale corpului, precum ritmul cardiac, tensiunea arterială, digestia și temperatura corpului [1].

Sindromul de tahicardie posturală ortostatică este caracterizat printr-o creștere anormală a ritmului cardiac atunci când o persoană trece rapid de la poziția culcat la poziția stat în picioare (sau chiar ridicarea rapidă de pe un scaun).

Această creștere a ritmului cardiac se produce de la o valoare inițială, de exemplu de la 70-80 bpm la 110-120 bpm, la câteva minute după schimbarea poziției. Creșterea ritmului cardiac este mai mare la adolescenți decât la adulți [2].

Acest sindrom se produce atunci când inima nu primește suficient sânge, astfel că pulsul cardiac crește, iar tensiunea arterială diastolică prezintă o creștere cu ≈5 mm Hg și o scădere nesemnificativă a celei sistolice [2]. Din acest motiv sindromul de tahicardie posturală ortostatică se diferențiază de hipotensiunea ortostatică [3].

În condiții normale, adoptarea unei posturi verticale determină o deplasare instantanee de ≈500 ml de sânge de la torace către abdomenul inferior, fese și picioare, având drept efect creșterea ușoară a pulsului dar dacă mecanismul de reglare gravitațională nu răspunde corect atunci pulsul continuă să crească chiar și după 10 minute [2].

Care sunt simptomele sindromului de tahicardie posturală ortostatică?

Simptomul principal al creșterii rapide a ritmului cardiac este însoțit de multe alte simptome. Astfel, pacienții raportează amețeli persistente și palpitații (mai ales în timpul statului prelungit în picioare) [4]. Oboseala este de obicei severă și cronică, uneori fiind descrisă asemănător celei din sindromul oboselii cronice și nu se ameliorează întotdeauna prin odihnă [5].

Pacienții experimentează ceață mentală, (probleme de concentrare, memorie și gândire clară) [6]. Activitatea fizică prelungită determină apariția tremurăturilor sau slăbiciune musculară. Intoleranța la efort în cazul sindromului de tahicardie posturală ortostatică  nu este cauzată de lipsa efortului maxim din partea pacientului, ci de faptul că apar presiuni ventriculare scăzute în ciuda efortului maxim [7].

• Ritm cardiac mărit la ridicarea în picioare;
• Intoleranță la efort;
• Senzație de amețeală și palpitații;
• Oboseală severă și cronică;
• Ceață mentală;
• Exacerbarea simptomelor în timpul sau după activitatea fizică;
• Tremurături.

Afecțiunile digestive, precum balonare, greață, constipație sau diaree sunt frecvente [8]. În plus, sindromul de tahicardie posturală ortostatică poate provoca transpirații excesive sau prea reduse, disconfort sau dureri în piept, dificultăți de respirație și tulburări de vedere, cum ar fi vederea încețoșată sau în formă de tunel [9].

• Probleme gastrointestinale;
• Anomalii de transpirație;
• Dureri în piept și dificultăți de respirație;
• Tulburări de vedere.

Severitatea și combinația de simptome variază foarte mult de la o persoană la alta, iar simptomele fluctuează, contribuind la limitările semnificative cu care se confruntă pacienții în viața de zi cu zi.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți una sau mai multe din simptomele enumerate și bănuiți că ar putea fi vorba de sindromul POTS, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt cauzele și factorii de risc în sindromul de tahicardie posturală ortostatică?

Cauzele sindromului de tahicardie posturală ortostatică sunt multifactoriale și nu sunt pe deplin înțelese. În multe situații, sindromul de tahicardie posturală ortostatică pare să se dezvolte în urma unei infecții virale sau bacteriene [10] (boala Lyme, mononucleoză, infecții transmise de căpușe, etc), sugerând că disreglarea imună sau afectarea post-virală a sistemului nervos ar putea juca un rol [11].

Traumatismele cranio-cerebrale sau ale coloanei vertebrale [12] precum și unele intervenții chirurgicale pot preceda debutul simptomelor sindromului de tahicardie posturală ortostatică [13]. Alți pacienți manifestă simptome POTS datorită unei boli autoimune subiacentă, precum lupus, sindromul Sjögren sau tiroidita Hashimoto [14].

În plus, numeroși pacienți cu sindromul de tahicardie posturală ortostatică sunt diagnosticați și cu sindroame preexistente ale țesutului conjunctiv, precum sindromul Ehlers-Danlos (în special tipul hipermobil) [15].

• Infecții virale sau bacteriene;
• Traumatisme cranio-cerebrale sau intervenții chirurgicale;
• Sindromul Ehlers-Danlos;
• Tulburări autoimune.

Există dovezi care sugerează o predispoziție genetică (în unele cazuri), indicând faptul că factorii moșteniți pot influența susceptibilitatea pentru POTS [16].

Un alt factor generator important este neuropatia fibrelor mici, (afectarea nervilor responsabili cu reglarea tonusului vaselor de sânge și a ritmului cardiac) [17].

În alte cazuri, a fost identificat sindromul de activare a mastocitelor, generând o activitate inadecvată a celulelor imune ce poate contribui la simptomele POTS [18].

Deoarece 80-85% dintre pacienții cu POTS sunt femei cu vârste între 15 și 50 ani, cercetătorii au examinat influențele hormonale și sarcina ca posibili factori de risc [19].

• Predispoziție genetică
• Leziuni nervoase (neuropatie)
• Sindromul de activare a mastocitelor
• Influențe hormonale și sarcină (la femei)

Perioadele prelungite de stres mintal, emoțional [20], repausul prelungit la pat [21], diabetul, anemiile și deficitele de minerale și vitamine, pot contribui la exacerbarea simptomelor POTS [22].

Cum se diagnostichează sindromul de tahicardie posturală ortostatică?

Diagnosticul sindromului de tahicardie posturală ortostatică necesită o atenție deosebită datorită faptului că simptomele sale se suprapun cu cele ale altor boli [23]. Din acest motiv e nevoie de următoarele etape: istoric medical, analiza simptomelor, examen fizic, testul de ridicare în picioare (inclusiv TILT) [24].

• Istoric medical, analiza simptomelor
• Examen fizic (testul de ridicare în picioare, TILT)
• Examen neurologic (dacă se suspectează neuropatie)

Cum se interpretează corect rezultatele testelor de schimbare a posturii?

O parte cheie a diagnosticului implică observarea răspunsurilor ritmului cardiac și tensiunii arteriale ale pacientului la schimbările de postură. Acest lucru se face de obicei printr-un test dinamic de schimbare a poziției de la orizontală la stat în picioare [25].

Se poate folosi și testul cu masă înclinată (TILT), în care ritmul cardiac al pacientului este monitorizat după ce s-a așezat la orizontală și din nou după ce a stat în picioare sau a fost înclinat [26].

Dacă ritmul cardiac crește cu cel puțin 30 bpm la adulți – sau 40 bpm la adolescenți – în decurs de zece minute de la statul în picioare și nu există o scădere semnificativă a tensiunii arteriale, atunci criteriile pentru POTS sunt îndeplinite [27].

Ce alte evaluări sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului sindromului de tahicardie posturală ortostatică?

Deoarece POTS poate imita sau se poate suprapune cu alte tulburări, este nevoie de o abordare diagnostică amănunțită și nuanțată. Analizele sanguine sunt necesare pentru excluderea altor cauze precum anemia, disfuncția tiroidiană sau tulburările suprarenale (precum feocromocitom) [28].

Evaluările suplimentare pot include electrocardiograma sau monitorizare Holter pentru a exclude aritmiile sau bolile cardiace structurale, iar în unele cazuri, se efectuează teste autonome mai avansate (teste de transpirație, manevra Valsalva și altele) [29].

• Analize de sânge;
• Testarea funcției autonome;
• ECG, monitorizare Holter 24 de ore.

În ce constă managementul zilnic al sindromului POTS?

Managementul POTS este un proces continuu, individualizat, care combină modificări ale stilului de viață, terapii medicale și sprijin psihologic dacă e cazul [30]. 

O componentă ale gestionării zilnice este creșterea volumului sanguin, care se realizează prin consumul unor cantități generoase de apă – până la doi sau trei litri pe zi [31] – și adăugarea unei cantități semnificative de sare în dietă, între trei și zece grame pe zi [32], precum și consumul de mese mici și frecvente [33]. 

Îmbrăcămintea compresivă, în special cele care acoperă abdomenul și picioarele, poate contribui la minimizarea acumulării de sânge în partea inferioară a corpului [34]. 

Pacienții sunt încurajați să își întărească treptat corpul prin activitate fizică structurată, începând cu exerciții în poziție culcată, cum ar fi vâslitul sau înotul, trecând apoi lent la exerciții în poziție verticală [35]. 

Ridicarea tăbliei patului pe timpul nopții (pentru a dormi cu capul ușor ridicat) [36] și evitarea factorilor declanșatori precum statul în picioare prelungit, căldura excesivă, consumul de alcool, ajută la reducerea simptomelor POTS [37]. 

• Creșterea aportului de lichide și sare
• Mese mici și frecvente
• Îmbrăcăminte compresivă
• Exerciții fizice în poziție culcată urmate gradat de activități în poziție verticală
• Somnul cu capul ușor ridicat
• Evitarea statului în picioare prelungit sau a expunerii la căldură

Care sunt tratamentele recomandate în sindromul POTS?

Deoarece POTS este multisistemic, pacienții beneficiază adesea de o echipă multidisciplinară care include cardiologi, neurologi, kinetoterapeuți și profesioniști în sănătate mintală [38]. Astfel, sunt recomandate terapiile de susținere (kinetoterapia, terapia ocupațională, consilierea sau terapia cognitiv-comportamentală) [39].

Anumite medicamente susțin reglarea tensiunii arteriale sau a ritmului cardiac [40]. Acestea includ beta-blocante (care reduc ritmul cardiac) [41] sau medicamente pentru reducerea selectivă a ritmului cardiac fără a scădea tensiunea arterială [42]; mineralocorticoide (care ajută organismul să rețină sarea și apa) [43]; vasoconstrictoare (care contractă vasele de sânge) [44]; și parasimpaticomimetice (inhibitoare a acetilcolinesterazei) pentru îmbunătățirea comunicării dintre nervi și mușchi [45]. 

• Terapiile de susținere: 
  • Kinetoterapia, 
  • Terapiile ocupaționale, 
  • Terapiile cognitiv-comportamentale.
• Terapii alopate: 
  • Beta-blocante, 
  • Mineralocorticoide, 
  • Vasoconstrictoare, 
  • Parasimpaticomimetice.

Care sunt cercetările recente ale sindromului POTS?

În ultimii ani s-a observat un interes tot mai mare pentru cercetarea POTS, determinat parțial de creșterea numărului de tulburări autonome raportate după infecția cu COVID-19 [46]. Mulți pacienți cu Sindrom Post-Covid au dezvoltat simptome compatibile cu POTS, sugerând un potențial declanșator viral care reflectă ceea ce se suspecta deja în cazurile non-COVID [47]. 

Cercetătorii explorează rolul autoimunității în POTS [48], unele studii identificând autoanticorpi care interferează cu receptorii autonomi. Acest lucru a condus la investigații privind posibilitatea ca anumite grupe de pacienți să beneficieze de terapii imunomodulatoare [49]. 

O altă arie de interes este rolul neuropatiei cu fibre mici, care poate sta la baza multora dintre simptomele resimțite în POTS, de la instabilitate cardiovasculară la disfuncție gastrointestinală [50. 

Oamenii de știință studiază biomarkeri care ar putea ajuta la stabilirea diagnosticului mai repede și mai eficient, precum și pentru a distinge între diferitele subtipuri de POTS [51]. 

Noi tratamente farmacologice sunt în studii clinice, iar unele studii evaluează utilizarea medicamentelor existente în combinații noi [52]. Cu o finanțare și o conștientizare sporite, peisajul cercetării se îmbunătățește gradat, dar constant, oferind speranță celor afectați [53]. 

Recunoașterea tot mai mare a POTS în medicina clasică poate ajuta la crearea unor protocoale de diagnostic mai bune și terapii targhetizate.

Cum se poate trăi cu sindromul POTS?

Viața cu POTS poate fi dificilă, mai ales atunci când afecțiunea nu este bine înțeleasă de cei din jurul pacientului [54]. POTS afectează fiecare aspect al vieții de zi cu zi – de la capacitatea de a munci sau de a merge la școală, până la menținerea relațiilor sociale și îndeplinirea unor sarcini casnice simple [55]. 

Natura invizibilă a bolii favorizează neînțelegeri din partea celorlalți, ceea ce poate avea un impact psihologic. Pacienții cu POTS pot experimenta anxietate sau depresie pe măsură ce se adaptează la limitările impuse de simptomele lor [56]. 

Cu toate acestea, unii pacienți cu POTS găsesc modalități de a se adapta. Dezvoltarea unei rutine zilnice, ritmul activităților, învățarea factorilor declanșatori ai simptomelor și conectarea la o rețea de sprijin sunt esențiale pentru rezistența emoțională și fizică [57]. 

Grupurile de sprijin, atât față în față, cât și online, oferă un sentiment de comunitate și o experiență comună. Pacienții cu POTS sunt capabili să producă o îmbunătățire semnificativă a simptomelor, chiar dacă remisia completă nu este posibilă [58]. 

Afecțiunea poate fi profund invalidantă uneori, în special în primii ani de după diagnosticare. Viața cu POTS necesită rezistență, adaptabilitate și sprijin folosind:

• Rutine zilnice adaptate limitărilor activităților
• Gestionarea simptomelor care pot afecta munca, școala și viața socială
• Psihoterapii pentru reducerea anxietății, depresiei și a sentimentelor de izolare.

Deși cauzele exacte diferă de la un pacient la altul, sindromul POTS poate fi debilitant și le poate schimba viața, rămânând, din păcate, subdiagnosticat și frecvent interpretat greșit în practica clinică [59].

Concluzii

POTS este o tulburare complexă, cu multiple fațete, care se prezintă cu o mare varietate de simptome și afectează pacienții în moduri profund personale și adesea care le schimbă viața. 

Deși cauzele sale exacte rămân multifactoriale și variate, cercetările evidențiază mecanismele și potențialele tratamente. Cu un diagnostic corect și o abordare multidisciplinară a simptomatologiei, pacienții cu POTS pot obține îmbunătățiri semnificative a calității vieții.

Creșterea gradului de conștientizare atât în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății, cât și al publicului este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor. Gestionarea atentă a simptomelor POTS poate permite pacienților să își recapete controlul asupra sănătății și să ducă o viață aproape normală. 

Pe măsură ce cercetările continuă să se extindă, descoperindu-se mai multe informații despre această afecțiune, viitorul este promițător pentru cei care se confruntă cu POTS.

Din acest motiv, este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale interdisciplinare poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evitându-se episoadele de exacerbare a simptomelor POTS.

Referințe

1. Vernino S, Bourne KM, Stiles LE, Grubb BP, Fedorowski A, et al. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS): State of the science and clinical care from a 2019 National Institutes of Health Expert Consensus Meeting – Part 1. Auton Neurosci. 2021 Nov;235:102828. doi: 10.1016/j.autneu.2021.102828. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34144933/
2. Raj SR. Postural tachycardia syndrome (POTS). Circulation. 2013 Jun 11;127(23):2336-42. doi: 10.1161/CIRCULATIONAHA.112.144501. Available at: https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/circulationaha.112.144501
3. Mar PL, Raj SR. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome: Mechanisms and New Therapies. Annu Rev Med. 2020 Jan 27;71:235-248. doi: 10.1146/annurev-med-041818-011630. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31412221/
4. Zhao S, Tran VH. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome. [Updated 2023 Aug 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541074/
5. Reynolds GK, Lewis DP, Richardson AM, Lidbury BA. Comorbidity of postural orthostatic tachycardia syndrome and chronic fatigue syndrome in an Australian cohort. J Intern Med. 2014 Apr;275(4):409-17. doi: 10.1111/joim.12161. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24206536/
6. Ross AJ, Medow MS, Rowe PC, Stewart JM. What is brain fog? An evaluation of the symptom in postural tachycardia syndrome. Clin Auton Res. 2013 Dec;23(6):305-11. doi: 10.1007/s10286-013-0212-z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23999934/
7. Blitshteyn S, Fries D. Postural tachycardia syndrome is not caused by deconditioning. Pulm Circ. 2016 Sep;6(3):401. doi: 10.1086/687757. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5019095/
8. Mehr SE, Barbul A, Shibao CA. Gastrointestinal symptoms in postural tachycardia syndrome: a systematic review. Clin Auton Res. 2018 Aug;28(4):411-421. doi: 10.1007/s10286-018-0519-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6314490/
9. National Institutes of Health, Postural Tachycardia Syndrome (POTS). Available at: https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/postural-tachycardia-syndrome-pots
10. Blitshteyn S, Whitelaw S. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS) and other autonomic disorders after COVID-19 infection: a case series of 20 patients. Immunol Res. 2021 Apr;69(2):205-211. doi: 10.1007/s12026-021-09185-5. Epub 2021 Mar 30. Erratum in: Immunol Res. 2021 Apr;69(2):212. doi: 10.1007/s12026-021-09191-7. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8009458/
11. Aboseif A, Bireley JD, Li Y, Polston D, Abbatemarco JR. Autoimmunity and postural orthostatic tachycardia syndrome: Implications in diagnosis and management. Cleve Clin J Med. 2023 Jul 3;90(7):439-447. doi: 10.3949/ccjm.90a.22093. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37400156/
12. Yadav A, Yadav RK, Neyaz O, Sherin P P S, Gupta A. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome in Spinal Cord Injury. Cureus. 2023 Jun 29;15(6):e41124. doi: 10.7759/cureus.41124. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37519618/
13. Fernex L, Coeytaux A, Rochat T, Karaca S, Perrig S, Burri H, Nendaz MR. Postural orthostatic tachycardia syndrome after surgical correction of an aortic coarctation: a case report. J Med Case Rep. 2012 Aug 13;6:241. doi: 10.1186/1752-1947-6-241. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3443665/
14. Vernino S, Stiles LE. Autoimmunity in postural orthostatic tachycardia syndrome: Current understanding. Auton Neurosci. 2018 Dec;215:78-82. doi: 10.1016/j.autneu.2018.04.005. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29909990/
15. Grigoriou E, Boris JR, Dormans JP. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS): association with Ehlers-Danlos syndrome and orthopaedic considerations. Clin Orthop Relat Res. 2015 Feb;473(2):722-8. doi: 10.1007/s11999-014-3898-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4294907/
16. Qu H, Qu J, Chang X, Williams N, Mentch F, Snyder J, Lemma M, Nguyen K, Behr M, March M, Connolly J, Glessner J, Boris JR, Hakonarson H. The genetic landscape of pediatric postural orthostatic tachycardia syndrome. Clin Auton Res. 2025 Jun;35(3):431-451. doi: 10.1007/s10286-025-01110-2. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39964606/
17. Moak JP, Ramwell CB, Gordish-Dressman H, Sule SD, Bettini E. Small fiber neuropathy in children, adolescents, and young adults with chronic orthostatic intolerance and postural orthostatic tachycardia syndrome: A retrospective study. Auton Neurosci. 2024 Jun;253:103163. doi: 10.1016/j.autneu.2024.103163. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38537312/
18. Kohno R, Cannom DS, Olshansky B, Xi SC, Krishnappa D, Adkisson WO, Norby FL, Fedorowski A, Benditt DG. Mast Cell Activation Disorder and Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome: A Clinical Association. J Am Heart Assoc. 2021 Sep 7;10(17):e021002. doi: 10.1161/JAHA.121.021002. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34398691/
19. Morgan K, Smith A, Blitshteyn S. POTS and Pregnancy: A Review of Literature and Recommendations for Evaluation and Treatment. Int J Womens Health. 2022 Dec 24;14:1831-1847. doi: 10.2147/IJWH.S366667. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9795856/
20. Anderson JW, Lambert EA, Sari CI, Dawood T, Esler MD, Vaddadi G, Lambert GW. Cognitive function, health-related quality of life, and symptoms of depression and anxiety sensitivity are impaired in patients with the postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS). Front Physiol. 2014 Jun 25;5:230. doi: 10.3389/fphys.2014.00230. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25009504/
21. Zhao S, Tran VH. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome. [Updated 2023 Aug 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541074/
22. Raj SR. Postural tachycardia syndrome (POTS). Circulation. 2013 Jun 11;127(23):2336-42. doi: 10.1161/CIRCULATIONAHA.112.144501. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3756553/
23. Goodman BP. Evaluation of postural tachycardia syndrome (POTS). Auton Neurosci. 2018 Dec;215:12-19. doi: 10.1016/j.autneu.2018.04.004. Epub 2018 Apr 22. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29705015/
24. Raj SR, Fedorowski A, Sheldon RS. Diagnosis and management of postural orthostatic tachycardia syndrome. CMAJ. 2022 Mar 14;194(10):E378-E385. doi: 10.1503/cmaj.211373. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8920526/
25. Breslin D, Synnott P, Byrne C. Active Stand Testing for Identification of Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome. Cureus. 2023 Apr 29;15(4):e38281. doi: 10.7759/cureus.38281. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37255912/
26. Carew S, Cooke J, O’Connor M, Donnelly T, Costelloe A, Sheehy C, Lyons D. What is the optimal duration of tilt testing for the assessment of patients with suspected postural tachycardia syndrome? Europace. 2009 May;11(5):635-7. doi: 10.1093/europace/eup044. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19264762/
27. Cheshire WP, Dudenkov DV, Munipalli B. Tilt Table Testing. JAMA. 2024 May 7;331(17):1494-1495. doi: 10.1001/jama.2024.0004. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38602671/
28. Abed H, Ball PA, Wang LX. Diagnosis and management of postural orthostatic tachycardia syndrome: A brief review. J Geriatr Cardiol. 2012 Mar;9(1):61-7. doi: 10.3724/SP.J.1263.2012.00061. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3390096/
29. Safavi-Naeini P, Razavi M. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome. Tex Heart Inst J. 2020 Feb 1;47(1):57-59. doi: 10.14503/THIJ-19-7060. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7046364/
30. Huynh P, Brown A, Campisi L, Mruk A, Nguyen T, Raschka M, Afolabi T. Management of Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome in Pediatric Patients: A Clinical Review. J Pediatr Pharmacol Ther. 2024 Oct;29(5):456-467. doi: 10.5863/1551-6776-29.5.456. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39411411/
31. Water Ingestion in Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome: A Feasible Treatment Option? J Innov Card Rhythm Manag. 2019 Feb 15;10(2):3545-3551. doi: 10.19102/icrm.2019.100207. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7252859/
32. Garland EM, Gamboa A, Nwazue VC, Celedonio JE, Paranjape SY, Black BK, Okamoto LE, Shibao CA, Biaggioni I, Robertson D, Diedrich A, Dupont WD, Raj SR. Effect of High Dietary Sodium Intake in Patients With Postural Tachycardia Syndrome. J Am Coll Cardiol. 2021 May 4;77(17):2174-2184. doi: 10.1016/j.jacc.2021.03.005. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8103825/
33. Do T, Diamond S, Green C, Warren M. Nutritional Implications of Patients with Dysautonomia and Hypermobility Syndromes. Curr Nutr Rep. 2021 Dec;10(4):324-333. doi: 10.1007/s13668-021-00373-1. Epub 2021 Sep 12. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8435108/
34. Bourne KM, Sheldon RS, Hall J, Lloyd M, Kogut K, Sheikh N, Jorge J, Ng J, Exner DV, Tyberg JV, Raj SR. Compression Garment Reduces Orthostatic Tachycardia and Symptoms in Patients With Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome. J Am Coll Cardiol. 2021 Jan 26;77(3):285-296. doi: 10.1016/j.jacc.2020.11.040. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33478652/
35. Fu Q, Levine BD. Exercise in the postural orthostatic tachycardia syndrome. Auton Neurosci. 2015 Mar;188:86-9. doi: 10.1016/j.autneu.2014.11.008. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4336603/
36. The Cardiac & Vascular Institute, Postural Orthostatic Hypotension Syndrome (POTS), Head of Bed Tilt.  Available at: https://www.tcavi.com/conditions/peripheral-vascular/postural-orthostatic-hypotension-syndrome
37. Kavi L, Gammage MD, Grubb BP, Karabin BL. Postural tachycardia syndrome: multiple symptoms, but easily missed. Br J Gen Pract. 2012 Jun;62(599):286-7. doi: 10.3399/bjgp12X648963. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3361090/
38. Hasan B, Almasri J, Marwa B, Klaas KM, Fischer PR. Treatment of Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome With Medication: A Systematic Review. J Child Neurol. 2020 Dec;35(14):1004-1016. doi: 10.1177/0883073820948679. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32838632/
39. Fu Q, Levine BD. Exercise and non-pharmacological treatment of POTS. Auton Neurosci. 2018 Dec;215:20-27. doi: 10.1016/j.autneu.2018.07.001. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30001836/
40. Miller AJ, Raj SR. Pharmacotherapy for postural tachycardia syndrome. Auton Neurosci. 2018 Dec;215:28-36. doi: 10.1016/j.autneu.2018.04.008. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29753556/
41. Deng X, Zhang Y, Liao Y, Du J. Efficacy of β-Blockers on Postural Tachycardia Syndrome in Children and Adolescents: A Systematic Review and Meta-Analysis. Front Pediatr. 2019 Nov 7;7:460. doi: 10.3389/fped.2019.00460. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6854016/
42. Ruzieh M, Sirianni N, Ammari Z, Dasa O, Alhazmi L, Karabin B, Grubb B. Ivabradine in the treatment of postural tachycardia syndrome (POTS), a single center experience. Pacing Clin Electrophysiol. 2017 Nov;40(11):1242-1245. doi: 10.1111/pace.13182. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28846151/
43. Freitas J, Santos R, Azevedo E, Costa O, Carvalho M, de Freitas AF. Clinical improvement in patients with orthostatic intolerance after treatment with bisoprolol and fludrocortisone. Clin Auton Res. 2000 Oct;10(5):293-9. doi: 10.1007/BF02281112. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11198485/
44. Huynh P, Brown A, Campisi L, Mruk A, Nguyen T, Raschka M, Afolabi T. Management of Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome in Pediatric Patients: A Clinical Review. J Pediatr Pharmacol Ther. 2024 Oct;29(5):456-467. doi: 10.5863/1551-6776-29.5.456. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11472415/
45. Kanjwal K, Karabin B, Sheikh M, Elmer L, Kanjwal Y, Saeed B, Grubb BP. Pyridostigmine in the treatment of postural orthostatic tachycardia: a single-center experience. Pacing Clin Electrophysiol. 2011 Jun;34(6):750-5. doi: 10.1111/j.1540-8159.2011.03047.x. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21410722/
46. Narasimhan B, Calambur A, Moras E, Wu L, Aronow W. Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome in COVID-19: A Contemporary Review of Mechanisms, Clinical Course and Management. Vasc Health Risk Manag. 2023 May 12;19:303-316. doi: 10.2147/VHRM.S380270. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10187582/
47. Ruiz de Lazcano A, Pérez-Núñez P, Pallarès-Sastre M, García-Sanchoyerto M, García I, Amayra I. Long-COVID and postural orthostatic tachycardia syndrome: a preliminary comparison of neuropsychological performance. Clin Auton Res. 2025 Apr;35(2):285-299. doi: 10.1007/s10286-025-01106-y. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12000172/
48. Li H, Yu X, Liles C, Khan M, Vanderlinde-Wood M, Galloway A, Zillner C, Benbrook A, Reim S, Collier D, Hill MA, Raj SR, Okamoto LE, Cunningham MW, Aston CE, Kem DC. Autoimmune basis for postural tachycardia syndrome. J Am Heart Assoc. 2014 Feb 26;3(1):e000755. doi: 10.1161/JAHA.113.000755. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24572257/
49. Rodriguez B, Hoepner R, Salmen A, Kamber N, Z’Graggen WJ. Immunomodulatory treatment in postural tachycardia syndrome: A case series. Eur J Neurol. 2021 May;28(5):1692-1697. doi: 10.1111/ene.14711. Epub 2021 Jan 19. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33382525/
50. Gibbons CH, Bonyhay I, Benson A, Wang N, Freeman R. Structural and functional small fiber abnormalities in the neuropathic postural tachycardia syndrome. PLoS One. 2013 Dec 27;8(12):e84716. doi: 10.1371/journal.pone.0084716. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24386408/
51. Nawaz S, Larsson A, Hamrefors V, Ruge T, Sutton R, Olshansky B, Fedorowski A, Johansson M. Novel inflammatory biomarkers in postural orthostatic tachycardia syndrome. Europace. 2023 May 24;25(Suppl 1):euad122.225. doi: 10.1093/europace/euad122.225. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10207522/
52. Vasavada AM, Verma D, Sheggari V, Ghetiya S, Chirumamilla PC, Kotak RA, Mahapatra SS, Patel T, Jain M. Choices and Challenges With Drug Therapy in Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome: A Systematic Review. Cureus. 2023 May 11;15(5):e38887. doi: 10.7759/cureus.38887. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10259876/
53. Raj SR, Robertson D. Moving from the present to the future of Postural Tachycardia Syndrome – What we need. Auton Neurosci. 2018 Dec;215:126-128. doi: 10.1016/j.autneu.2018.06.007. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6293980/
54. Waterman S, Opie M, Waterman D, Langdon D. Experiences of living with postural tachycardia syndrome. Chronic Illn. 2023 Mar;19(1):184-196. doi: 10.1177/17423953211054032. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9843537/
55. Australian POTS Foundation, Living With POTS. https://potsfoundation.org.au/living-with-pots/
56. Raj V, Opie M, Arnold AC. Cognitive and psychological issues in postural tachycardia syndrome. Auton Neurosci. 2018 Dec;215:46-55. doi: 10.1016/j.autneu.2018.03.004. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6160364/
57. Gonçalves Leite Rocco P, Reategui-Rivera CM, Finkelstein J. Exercise Interventions in the Management of Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome: A Scoping Review. J Multidiscip Healthc. 2024 Dec 9;17:5867-5885. doi: 10.2147/JMDH.S495088. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11646465/
58. Frye WS, King CK, Schaefer MR, Decker J, Kuhn B. “You Look Perfectly Healthy to Me”: Living With Postural Orthostatic Tachycardia Syndrome Through Adolescents’ and Parents’ Eyes. Clinical Pediatrics. 2022;62(6):622-632. doi:10.1177/00099228221141602. Available at: https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/00099228221141602
59. Raj SR, Bourne KM, Stiles LE, Miglis MG, Cortez MM, Miller AJ, Freeman R, et al. Postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS): Priorities for POTS care and research from a 2019 National Institutes of Health Expert Consensus Meeting – Part 2. Auton Neurosci. 2021 Nov;235:102836. doi: 10.1016/j.autneu.2021.102836. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34246578/