Sindromul Post-Covid: Simptome și Diagnostic

Ce este sindromul post-covid?

Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății, termenul de Sindrom Post-COVID (SPC) (numit și Long Covid), definește o afecțiune ce se manifestă prin mai multe simptome care persistă sau apar după faza acută a COVID-19 [1].

SPC apare mai des la adulți, și mai rar la copii și adolescenți. Se poate dezvolta atât la pacienții care inițial au prezentat doar simptome ușoare sau deloc, cât și la cei care au avut o evoluție severă a bolii cu COVID-19 [2].

Aceste simptome pot dura săptămâni, luni sau chiar mai mult și nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ. Această afecțiune persistentă este din ce în ce mai mult recunoscută ca o provocare semnificativă pentru sănătatea publică [3]. Literatura medicală le numește Sechele Post-Acute ale Infecției cu SARS-CoV-2 și cuprinde o listă de peste 200 de simptome [4].

Care sunt simptomele sindromului post-Covid?

Simptomele SPC sunt numeroase, multisistemice și au o intensitate variabilă în timp. Cel mai frecvent simptom este oboseala, (suficient de severă pentru a afecta activitățile zilnice). Alți pacienți experimentează așa-numita „ceață mintală”, (lipsă de concentrare, uitare și oboseală mintală). La acestea se mai adaugă dificultăți persistente de respirație, febră și tuse [5].

În plus, pacienții pot avea dureri în piept, palpitații, senzați de înțepături, dureri articulare și musculare și tulburări neurologice, cum ar fi dureri de cap sau amețeli. Pierderea mirosului și a gustului, care sunt simptome caracteristice ale COVID-19 acut, pot persista sau reapărea ulterior, însoțite uneori și de alte simptome precum probleme gastrointestinale și dermatologice [6].

Simptome psihologice, precum anxietatea, depresia și tulburările de somn, sunt, de asemenea, predominante. Profilul simptomelor se poate schimba sau evolua în timp, ceea ce complică atât diagnosticul, cât și tratamentul [7].

• Oboseală (stare generală de slăbiciune);
• Ceață mentală (tulburări cognitive);
• Dificultăți de respirație, febră și tuse;
• Dureri în piept, senzație de înțepături, palpitații;
• Dureri musculare și articulare;
• Tulburări neurologice (dureri de cap, amețeli);
• Pierderea gustului sau a mirosului;
• Tulburări de somn;
• Depresie și anxietate;
• Simptome gastrointestinale (dureri de stomac, diaree, constipație);
• Probleme dermatologice.

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă aveți una sau mai multe din simptomele enumerate și bănuiți că ar putea fi vorba de sindrom Post-COVID, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt cauzele și factorii de risc ale sindromului post-COVID?

Cercetările recente sugerează o combinație de cauze și factori ale SPC, precum leziuni ale organelor, inflamație cronică, și anomalii de coagulare a sângelui [8].

Persoanele cu afecțiuni preexistente, cum ar fi obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare, par să prezinte un risc mai mare. Interesant este că sindromul afectează, de asemenea, în mod disproporționat femeile și persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani [9].

Numărul simptomelor (mai mult de 5) și severitatea infecției inițiale cu COVID-19 este un factor de risc pentru SPC. Cu toate acestea mulți pacienți cu sindrom post-COVID au avut doar o formă inițială ușoară cu COVID-19 [10,11].

• Leziuni ale organelor interne;
• Inflamație cronică;
• Anomalii de coagulare;
• Reactivarea virusurilor latente;
• Comorbidități preexistente (obezitate, diabet, boli cardiovasculare);
• Numărul simptomelor și severitatea infecției inițiale cu COVID-19;
• Vârsta.

Cum se manifestă răspunsul imunologic în timpul și după infecția cu COVID-19?

Virusul poate persista în anumite țesuturi (tubul digestiv, interiorul pereților vaselor sanguine), declanșând continuu răspunsuri imune și creșterea gradului de coagulare a sângelui. Virusul se poate răspândi ușor către alte sisteme și organe [12,13].

În timpul și după infecția acută cu COVID-19, unele persoane prezintă unui status inflamator sistemic (asociat cu răspuns imunologic prelungit) care poate genera simptome pe termen lung. Inflamația cronică poate genera sau agrava boli autoimune [14].

Infecția cu COVID-19 poate să provoace o cascadă de modificări ale sistemului imunitar. Acest fapt sugerează că un răspuns imunologic exagerat poate reprezenta factorul generator esențial al SPC [15].

Virusul COVID-19 poate rămâne în organism o perioadă îndelungată de la infecția inițială, fără a putea fi identificat prin testele convenționale [16].

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni post infecție COVID-19?

În urma infecției cu COVID-19, unele persoane dezvoltă afecțiuni asemănătoare sau care se suprapun cu alte sindroame post-virale cunoscute. Un exemplu este encefalomielita mialgică [17], (sindromul oboselii cronice), caracterizată prin oboseală intensă, stare generală de rău post-efort și dificultăți cognitive [18].

Alți pacienți dezvoltă sindromul de tahicardie ortostatică posturală [19], generând simptome de amețeală, tahicardie la ridicarea în picioare și oboseală. De asemenea, au fost raportate cazuri de neuropatie cu fibre mici, (deteriorarea fibrelor nervoase mici) [20].

Bolile autoimune, cum ar fi lupusul, tiroidita autoimună sau artrita reumatoidă, pot apărea pentru prima dată sau se pot agrava la persoanele predispuse [21]. Unii pacienți suferă de probleme pulmonare pe termen lung (de exemplu fibroză pulmonară [22]), în timp ce alții raportează deficite cognitive asemănătoare celor din cazul traumatismelor craniocerebrale [23].

• Encefalomielită mialgică (sindromul de oboseală cronică);
• Sindrom de tahicardie posturală ortostatică;
• Neuropatie cu fibre mici;
• Boli autoimune (lupus, artita reumatoidă, tiroidită autoimună);
• Fibroză pulmonară;
• Tulburări cognitive.

Aceste afecțiuni post-COVID 19 reprezintă o preocupare clinică majoră, necesitând o gestionare multidisciplinară atentă.

Concluzii

SPC este o afecțiune complexă, multisistemică, cu impact semnificativ asupra sănătății individuale și publice. Recunoașterea precoce, evaluarea cuprinzătoare și îngrijirea personalizată sunt esențiale.

Trebuie continuate cercetările în vederea îmbunătățirii diagnosticului, tratamentului și a rezultatelor pe termen lung. Modelele de îngrijire centrate pe pacient joacă un rol vital în recuperare.

Este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale interdisciplinare poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evitându-se episoadele de exacerbare a simptomelor SPC.

Referințe

1. Hallek M, Adorjan K, Behrends U, Ertl G, Suttorp N, Lehmann C. Post-COVID Syndrome. Dtsch Arztebl Int. 2023;120(4):48-55. doi: 10.3238/arztebl.m2022.0409. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36633452/
2. Pierce JD, Shen Q, Cintron SA, Hiebert JB. Post-COVID-19 Syndrome. Nurs Res. 2022 Mar-Apr 01;71(2):164-174. doi: 10.1097/NNR.0000000000000565. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34653099/
3. Sk Abd Razak R, Ismail A, Abdul Aziz AF, Suddin LS, Azzeri A, Sha’ari NI. Post-COVID syndrome prevalence: a systematic review and meta-analysis. BMC Public Health. 2024 Jul 4;24(1):1785. doi: 10.1186/s12889-024-19264-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38965510/
4. Parums DV. Long COVID or Post-Acute Sequelae of SARS-CoV-2 Infection (PASC) and the Urgent Need to Identify Diagnostic Biomarkers and Risk Factors. Med Sci Monit. 2024 Sep 18;30:e946512. doi: 10.12659/MSM.946512. Available at:. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39289865/
5. Davis HE, McCorkell L, Vogel JM, Topol EJ. Long COVID: major findings, mechanisms and recommendations. Nat Rev Microbiol. 2023 Mar;21(3):133-146. doi: 10.1038/s41579-022-00846-2. Epub 2023 Jan 13. Erratum in: Nat Rev Microbiol. 2023 Jun;21(6):408. doi: 10.1038/s41579-023-00896-0. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36639608/
6. Chippa V, Aleem A, Anjum F. Postacute Coronavirus (COVID-19) Syndrome. [Updated 2024 Mar 19]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK570608/
7. National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine; Health and Medicine Division; Board on Health Care Services; Committee on the Long-Term Health Effects Stemming from COVID-19 and Implications for the Social Security Administration; Spicer CM, Chu BX, Volberding PA, editors. Long-Term Health Effects of COVID-19: Disability and Function Following SARS-CoV-2 Infection. Washington (DC): National Academies Press (US); 2024 Aug 21. 3, Selected Long-Term Health Effects Stemming from COVID-19 and Functional Implications. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK607399/
8. Debski M, Tsampasian V, Haney S, Blakely K, Weston S, Ntatsaki E, Lim M, Madden S, Perperoglou A, Vassiliou VS. Post-COVID-19 syndrome risk factors and further use of health services in East England. PLOS Glob Public Health. 2022 Nov 30;2(11):e0001188. doi: 10.1371/journal.pgph.0001188. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36962824/
9. Afroze F, Arafat SM, Ahmed CM, Alam B, Banu S, Islam MZ, Mahfuz M, Parvin I, Ackhter MM, Shormi I, Islam F, Sultana M, Chowdhury AN, Ur Rahaman MF, Khan AH, Hasan MN, Ahmed S, Chisti MJ, Ahmed T. Features and risk factors of post-COVID-19 syndrome: findings from a longitudinal study in Bangladesh. Lancet Reg Health Southeast Asia. 2023 Apr;11:100134. doi: 10.1016/j.lansea.2022.100134. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36575774/
10. Luo D, Mei B, Wang P, Li X, Chen X, Wei G, Kuang F, Li B, Su S. Prevalence and risk factors for persistent symptoms after COVID-19: a systematic review and meta-analysis. Clin Microbiol Infect. 2024 Mar;30(3):328-335. doi: 10.1016/j.cmi.2023.10.016. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37866679/
11. Tsampasian V, Elghazaly H, Chattopadhyay R, Debski M, Naing TKP, Garg P, Clark A, Ntatsaki E, Vassiliou VS. Risk Factors Associated With Post-COVID-19 Condition: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA Intern Med. 2023 Jun 1;183(6):566-580. doi: 10.1001/jamainternmed.2023.0750. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36951832/
12. Mohan A, Iyer VA, Kumar D, Batra L, Dahiya P. Navigating the Post-COVID-19 Immunological Era: Understanding Long COVID-19 and Immune Response. Life (Basel). 2023 Oct 26;13(11):2121. doi: 10.3390/life13112121. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10672162/
13. Mohan A, Iyer VA, Kumar D, Batra L, Dahiya P. Navigating the Post-COVID-19 Immunological Era: Understanding Long COVID-19 and Immune Response. Life (Basel). 2023 Oct 26;13(11):2121. doi: 10.3390/life13112121. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38004261/
14. Seller A, Hackenbruch C, Walz JS, Nelde A, Heitmann JS. Long-Term Follow-Up of COVID-19 Convalescents-Immune Response Associated with Reinfection Rate and Symptoms. Viruses. 2023 Oct 17;15(10):2100. doi: 10.3390/v15102100. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37896879/
15. Peluso MJ, Donatelli J, Henrich TJ. Long-term immunologic effects of SARS-CoV-2 infection: leveraging translational research methodology to address emerging questions. Transl Res. 2022 Mar;241:1-12. doi: 10.1016/j.trsl.2021.11.006. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8588584/
16. Pongkunakorn T, Manosan T, Surawit A, Ophakas S, Mongkolsucharitkul P, Pumeiam S, Suta S, Pinsawas B, Sookrung N, Saelim N, Mahasongkram K, Prangtaworn P, Tungtrongchitr A, Tangjittipokin W, Mangmee S, Boonnak K, Narkdontri T, Teerawattanapong N, Wanitphadeedecha R, Mayurasakorn K. Immune Response after SARS-CoV-2 Infection with Residual Post-COVID Symptoms. Vaccines (Basel). 2023 Aug 24;11(9):1413. doi: 10.3390/vaccines11091413. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37766091/
17. Weigel B, Inderyas M, Eaton-Fitch N, Thapaliya K, Marshall-Gradisnik S. Health-related quality of life in Myalgic Encephalomyelitis/Chronic Fatigue Syndrome and Post COVID-19 Condition: a systematic review. J Transl Med. 2025 Mar 13;23(1):318. doi: 10.1186/s12967-025-06131-z. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40075382/
18. McKeever V. Long covid and myalgic encephalomyelitis/chronic fatigue syndrome are overlapping conditions. BMJ. 2024 Mar 18;384:q613. doi: 10.1136/bmj.q613. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38499289/
19. Cantrell C, Reid C, Walker CS, Stallkamp Tidd SJ, Zhang R, Wilson R. Post-COVID postural orthostatic tachycardia syndrome (POTS): a new phenomenon. Front Neurol. 2024 Mar 22;15:1297964. doi: 10.3389/fneur.2024.1297964. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38585346/
20. Bandinelli F, Di Carlo M, Colantuono VA, Nozzoli F, Salaffi F, Chiocchetti B, Nucci E, Mastricci A, Gherardi E, Manetti M. Post-COVID-19 Small Fiber Neuropathy as a New Emerging Quality of Life-Threatening Disease: A Systematic Review. Microorganisms. 2025 Feb 2;13(2):328. doi: 10.3390/microorganisms13020328. PMID: 40005694; Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40005694/
21. Milic G, Ristic M, Milosevic M, Mitovic N, Dimitrijevic L, Jesic Petrovic T, Salovic B. Post-COVID-19 Syndrome Associated With Multiple Autoimmune Diseases (DM I-LADA, Chronic Autoimmune Thyroiditis and Pernicious Anemia): Case Report. Clin Med Insights Endocrinol Diabetes. 2024 Aug 4;17:11795514241267185. doi: 10.1177/11795514241267185. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39105048/
22. Duong-Quy S, Vo-Pham-Minh T, Tran-Xuan Q, Huynh-Anh T, Vo-Van T, Vu-Tran-Thien Q, Nguyen-Nhu V. Post-COVID-19 Pulmonary Fibrosis: Facts-Challenges and Futures: A Narrative Review. Pulm Ther. 2023 Sep;9(3):295-307. doi: 10.1007/s41030-023-00226-y. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37209374/
23. Zhao S, Toniolo S, Hampshire A, Husain M. Effects of COVID-19 on cognition and brain health. Trends Cogn Sci. 2023 Nov;27(11):1053-1067. doi: 10.1016/j.tics.2023.08.008. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10789620/