Cum afectează stresul și anxietatea funcția cognitivă?

De ce stresul preia controlul?

Stresul poate prelua controlul deoarece în lumea rapidă și solicitantă de astăzi, stresul a devenit o parte aproape inevitabilă a vieții de zi cu zi. De la respectarea termenelor limită până la gestionarea relațiilor personale, oamenii sunt expuși constant unor presiuni psihologice care testează atât rezistența emoțională, cât și cea cognitivă [1,2].

Anxietatea este un răspuns emoțional comun la stres. Persoanele anxioase menționează dificultăți de concentrare, de luare a deciziilor sau de reamintire a informațiilor. Aceste simptome sunt atât emoționale cât și fiziologice, ele fiind înrădăcinate în sistemul de răspuns la stres al organismului [3].

Stresul cronic dăunează capacității de a gândi clar, ducând la probleme de atenție, decizii pripite și blocaje mentale. Acest lucru se întâmplă deoarece hormonii stresului perturba centrul gândirii raționale. În clinică, evaluăm aceste deficite cognitive și implementăm strategii bazate pe dovezi, precum terapia cognitiv-comportamentală și tehnici de relaxare, pentru a vă ajuta să vă recăpătați controlul.

Care este mecanismul răspunsului la stres?

Răspunsul organismului la stres este influențat de un sistem neuroendocrin complex, cunoscut sub numele de axa hipotalamo-hipofizo-adrenală (HPA) [4]. Acest sistem conectează creierul și corpul printr-o cascadă de semnale hormonale, care mobilizează energie și resurse în fața unei amenințări percepute [5].

Atunci când o persoană se confruntă cu o situație stresantă, hipotalamusul eliberează corticotropină. Această subtanță este un hormon care stimulează glanda pituitară [6]. La rândul ei glanda pituitară secretă hormonul adrenocorticotrop. Acesta circulă prin fluxul sanguin către glandele suprarenale, determinând eliberarea de cortizol, care este principalul hormon de stres [7].

Cortizolul îndeplinește mai multe funcții importante precum disponibilizarea glucozei pentru energie imediată, sporește starea de alertă și suprimă temporar funcții neesențiale, cum ar fi digestia și răspunsurile imune [8].

Acest mecanism de „luptă sau fugi”, inițial adaptiv pentru supraviețuirea în medii periculoase, este eficient doar în perioade scurte [9]. Cu toate acestea, atunci când stresul persistă și axa HPA rămâne activată cronic, nivelurile ridicate de cortizol încep să afecteze câteva regiuni ale creierului responsabile cu gândirea rațională, iar aceasta se estompează [10].

Ce se întâmplă atunci când raționalitatea se estompează?

Cortexul prefrontal este centrul de control pentru raționament logic, planificare, luarea deciziilor și reglarea emoțională. Toate acestea permit indivizilor să ia o pauză înainte de a acționa impulsiv făcând alegeri deliberate și atente [11].

Cortexul prefrontal este foarte sensibil la hormonii stresului [12]. Astfel, în condiții de stres acut, cortizolul ajută la mărirea atenției și a pregătirii, îmbunătățind performanța pe termen scurt ceea ce reprezintă un avantaj adaptiv în situațiile care necesită răspuns rapid [13].

Dar atunci când nivelurile de cortizol rămân ridicate pentru perioade lungi de timp, funcționarea cortexului prefrontal se deteriorează [14].

Cercetările neuroștiințifice demonstrează că stresul cronic reduce eficiența comunicării neuronale în cortexul prefrontal, afectând memoria de lucru și capacitatea de a filtra distragerile [15]. În același timp, stresul întărește activitatea amigdalei (centrul emoțional al detectării fricii și  amenințărilor) [16].

Acest dezechilibru schimbă controlul creierului de la gândirea rațională (condusă de cortexul prefrontal) la procesarea emoțională, reactivă (condusă de amigdală).

Astfel, indivizii aflați în stres cronic sunt mai predispuși să reacționeze exagerat, să judece greșit situațiile și să ia decizii pripite sau iraționale [17]. Creierul se adaptează pentru supraviețuire, creând un mecanism profund contraproductiv în viața modernă [18].

Care sunt consecințele cognitive ale stresului?

Atunci când stresul deturnează sistemele de control ale creierului, apar o serie de deficiențe cognitive [19]. Printre cele mai frecvente și perturbatoare se numără:

• Atenția dispersată,
• Deciziile pripite,
• Blocajele mentale,
• Creativitatea redusă.

Atenție dispersată

Unul dintre primele efecte ale stresului este incapacitatea de a menține atenția [20]. Nivelul crescut de cortizol perturbă echilibrul neurotransmițătorilor, afectând în special dopamina și norepinefrina, care reglează concentrarea mintală și motivația [21]. Mintea începe să rătăcească fiind incapabilă să se concentreze asupra unei singure sarcini.

Studenții care se confruntă cu anxietate la examene fac eforturi să-și amintească informațiile bine învățate. Supraactivarea amigdalei sporește și mai mult vigilența față de stimulii irelevanți, creând o stare de neliniște mintală.

Decizii pripite și impulsivitate

În condiții de stres, procesele decizionale se schimbă de la sistemul prefrontal analitic la sistemul limbic, condus mai mult de instinct. Această schimbare favorizează decizii impulsive sau încărcate emoțional, deoarece creierul prioritizează ușurarea imediată sau siguranța percepută, în detrimentul rezultatelor pe termen lung [22].

În medii cu stres ridicat precum negocieri de afaceri, răspunsurile la diverse situații sau conflictele interpersonale pot determina indivizii să facă alegeri iraționale sau regretabile [23]. Capacitatea de satisfacție întârziată și evaluare critică slăbește, acestea fiind înlocuite cu dorința de rezolvare rapidă [24].

Blocaje mentale și „înghețare”

Stresul se poate manifesta și ca paralizie mintală [25]. Indivizii se simt incapabili să gândească clar sau să acceseze cunoștințe familiare. Acest „blocaj mintal” este răspunsul de protecție al creierului, conceput pentru a conserva energia atunci când este suprastimulat [26].

În momente de anxietate extremă activitatea cortexului prefrontal scade temporar, explicând de ce oamenii își uită uneori replicile, își pierd șirul gândurilor sau „se blochează” în timpul unei evaluări profesionale [27]. Cu cât cineva încearcă mai mult să recâștige controlul, cu atât presiunea internă devine mai mare, consolidând cercul vicios al stresului.

De ce scade creativitatea și capacitatea de rezolvare a problemelor?

Creativitatea și capacitatea de rezolvare a problemelor scade deoarece stresul restrânge flexibilitatea cognitivă, și reduce capacitatea unei persoane de a gândi divergent sau de a aborda problemele din perspective noi [28].

Creativitatea prosperă pe fondul unei stări mentale relaxate și deschise, dar atunci când mintea este preocupată de frică sau îngrijorare, căile neuronale necesare pentru gândirea inovatoare sunt constrânse [29].

Stresul cronic epuizează, de asemenea, dopamina, ceea ce contribuie la motivație și curiozitate, diminuând și mai mult performanța creativă și intelectuală [30].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă vă confruntați cu oricare din aceste probleme și bănuiți că ați avea nevoie de strategii practice pentru gestionarea stresului sau anxietății, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.Care este diferența dintre stresul acut și stresul cronic?

Nu tot stresul este dăunător. De fapt, în anumite situații, stresul acut poate îmbunătăți performanța cognitivă prin creșterea vigilenței și a concentrării și se numește „eustres” sau stres benefic [31].

De exemplu, anxietatea ușoară resimțită înaintea unei prezentări sau a unei competiții importante, poate motiva pregătirea, îmbunătățind concentrarea. Creșterea temporară a nivelului de adrenalină și cortizol pregătește creierul pentru acțiune, îmbunătățind codificarea memoriei și viteza de reacție [32].

Stresul cronic are efectul opus. Atunci când HPA este activată continuu, nivelele de cortizol rămân ridicate, ducând la o uzură sistemică. În timp, stresul cronic afectează neuroplasticitatea din cortexul prefrontal, deteriorează centrii memoriei și exacerbează tulburările de anxietate și depresia [33].

Ceea ce începe ca un răspuns adaptiv temporar se transformă într-un cerc vicios de tensiune și epuizare mentală. Stresul cronic contribuie la afecțiuni fizice precum hipertensiune arterială, insomnie și imunitate slăbită [34], accentuând declinul cognitiv prin oboseală și sănătate precară [35].

Care sunt strategiile de gestionare a stresului și restabilire a clarității cognitive?

Deși stresul nu poate fi eliminat complet, el poate fi gestionat și atenuat prin tehnici bazate pe dovezi care restabilesc echilibrul axei HPA [36]. Printre cele mai eficiente strategii se numără:

• Exercițiile de respirație,
• Activitatea fizică,
• Restructurarea cognitivă.

Tehnici de respirație

Respirația lentă și profundă influențează direct sistemul nervos autonom, activând răspunsul parasimpatic de „odihnă și digestie”. Respirația diafragmatică [37] și meditația mindfulness reduc nivelele de cortizol, calmând amigdala [38].

Pe măsură ce respirația încetinește, ritmul cardiac și tensiunea arterială se stabilizează, permițând cortexului prefrontal să-și recapete controlul. Practicarea regulată ajută indivizii să răspundă la stres cu o stare de calm [39].

Exerciții fizice

Exercițiile fizice sunt unul dintre cei mai puternici amelioratori naturali de stres. Activitățile aerobice, cum ar fi alergarea, înotul sau chiar mersul rapid, stimulează producția de endorfine ajută creierul să elibereze substanțe care ne fac să ne simțim bine, creând noi celule nervoase în zona care ține de memorie și învățare [40].

Exercițiile fizice reduc nivelele de cortizol și îmbunătățesc calitatea somnului. Mai mult, activitatea fizică constantă îmbunătățește funcția executivă și reglarea emoțională, contracarând efectele neurologice ale stresului cronic [41].

Restructurarea cognitivă

Terapia cognitiv-comportamentală introduce o abordare psihologică a gestionării stresului prin contestarea tiparelor de gândire negative. Prin restructurarea cognitivă, indivizii învață să identifice credințele iraționale și să le înlocuiască cu perspective echilibrate, bazate pe realitate [42].

Terapia cognitiv-comportamentală reduce reactivitatea emoțională, promovând un sentiment de control în vederea medierii mai eficientr a răspunsurilor la stres. În timp, această terapie reconfigurează căile neuronale, întărind rezistența creierului la factorii declanșatori ai anxietății [43].

Concluzii

Înțelegând mecanismele neuroștiințifice prezentate—cum stresul cronic „deconectează” cortexul prefrontal și amplifică reacțiile emoționale—devenim mai conștienți de semnele precum atenția dispersată, deciziile pripite sau blocajele mentale.

Stresul și anxietatea, au efecte asupra gândirii sunt profunde și deseori subestimate.

Cu toate acestea, stresul nu trebuie să domine experiența umană. Prin înțelegerea mecanismelor fiziologice din spatele stresului și practicarea autoreglării conștiente prin respirație, exerciții fizice și restructurare cognitivă, indivizii își pot recăpăta claritatea și calmul.

Mintea, împovărată de haos, poate redeveni un spațiu pentru reflecție calmă și gândire rațională. În cele din urmă, stăpânirea stresului nu înseamnă eliminarea presiunilor vieții, ci învățarea modului de a le înfrunta prin conștientizare, echilibru și rezistență.

Referințe

1. Chu B, Marwaha K, Sanvictores T, et al. Physiology, Stress Reaction. [Updated 2024 May 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541120/
2. Roberts BL, Karatsoreos IN. Brain-body responses to chronic stress: a brief review. Fac Rev. 2021 Dec 16;10:83. doi: 10.12703/r/10-83. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8725649/
3. Chand SP, Marwaha R. Anxiety. [Updated 2023 Apr 24]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470361/
4. Sheng JA, Bales NJ, Myers SA, Bautista AI, Roueinfar M, Hale TM, Handa RJ. The Hypothalamic-Pituitary-Adrenal Axis: Development, Programming Actions of Hormones, and Maternal-Fetal Interactions. Front Behav Neurosci. 2021 Jan 13;14:601939. doi: 10.3389/fnbeh.2020.601939. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7838595/
5. Smith SM, Vale WW. The role of the hypothalamic-pituitary-adrenal axis in neuroendocrine responses to stress. Dialogues Clin Neurosci. 2006;8(4):383-95. doi: 10.31887/DCNS.2006.8.4/ssmith. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3181830/
6. Backström T, Winberg S. Central corticotropin releasing factor and social stress. Front Neurosci. 2013 Jul 9;7:117. doi: 10.3389/fnins.2013.00117. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3705187/
7. Allen MJ, Sharma S. Physiology, Adrenocorticotropic Hormone (ACTH) [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK500031/
8. Thau L, Gandhi J, Sharma S. Physiology, Cortisol. [Updated 2023 Aug 28]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538239/
9. Dhabhar FS. The short-term stress response – Mother nature’s mechanism for enhancing protection and performance under conditions of threat, challenge, and opportunity. Front Neuroendocrinol. 2018 Apr;49:175-192. doi: 10.1016/j.yfrne.2018.03.004. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5964013/
10. Mariotti A. The effects of chronic stress on health: new insights into the molecular mechanisms of brain-body communication. Future Sci OA. 2015 Nov 1;1(3):FSO23. doi: 10.4155/fso.15.21. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5137920/
11. Dixon ML, Thiruchselvam R, Todd R, Christoff K. Emotion and the prefrontal cortex: An integrative review. Psychol Bull. 2017;143(10):1033-1081. doi:10.1037/bul0000096. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28616997/
12. Arnsten AF. Stress signalling pathways that impair prefrontal cortex structure and function. Nat Rev Neurosci. 2009 Jun;10(6):410-22. doi: 10.1038/nrn2648. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2907136/
13. Boucher P, Plusquellec P. Acute Stress Assessment From Excess Cortisol Secretion: Fundamentals and Perspectives. Front Endocrinol (Lausanne). 2019 Nov 5;10:749. doi: 10.3389/fendo.2019.00749. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6848065/
14. Dominguez G, Henkous N, Prevot T, David V, Guillou JL, Belzung C, Mons N, Béracochéa D. Sustained corticosterone rise in the prefrontal cortex is a key factor for chronic stress-induced working memory deficits in mice. Neurobiol Stress. 2019 Apr 4;10:100161. doi: 10.1016/j.ynstr.2019.100161. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6607320/
15. Woo E, Sansing LH, Arnsten AFT, Datta D. Chronic Stress Weakens Connectivity in the Prefrontal Cortex: Architectural and Molecular Changes. Chronic Stress (Thousand Oaks). 2021 Aug 29;5:24705470211029254. doi: 10.1177/24705470211029254. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8408896/
16. Zhang X, Ge TT, Yin G, Cui R, Zhao G, Yang W. Stress-Induced Functional Alterations in Amygdala: Implications for Neuropsychiatric Diseases. Front Neurosci. 2018 May 29;12:367. doi: 10.3389/fnins.2018.00367. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5987037/
17. Moritz S, Köther U, Hartmann M, Lincoln TM. Stress is a bad advisor. Stress primes poor decision making in deluded psychotic patients. Eur Arch Psychiatry Clin Neurosci. 2015;265(6):461-469. doi:10.1007/s00406-015-0585-1. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25724559/
18. McEwen BS, Gianaros PJ. Central role of the brain in stress and adaptation: links to socioeconomic status, health, and disease. Ann N Y Acad Sci. 2010 Feb;1186:190-222. doi: 10.1111/j.1749-6632.2009.05331.x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2864527/
19. Sandi C. Stress and cognition. Wiley Interdiscip Rev Cogn Sci. 2013;4(3):245-261. doi:10.1002/wcs.1222 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26304203/
20. Liu Q, Liu Y, Leng X, Han J, Xia F, Chen H. Impact of Chronic Stress on Attention Control: Evidence from Behavioral and Event-Related Potential Analyses. Neurosci Bull. 2020 Nov;36(11):1395-1410. doi: 10.1007/s12264-020-00549-9. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7674527/
21. Dziurkowska E, Wesolowski M. Cortisol as a Biomarker of Mental Disorder Severity. J Clin Med. 2021 Nov 8;10(21):5204. doi: 10.3390/jcm10215204. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8584322/
22. Sarmiento LF, Lopes da Cunha P, Tabares S, Tafet G, Gouveia A Jr. Decision-making under stress: A psychological and neurobiological integrative model. Brain Behav Immun Health. 2024 Apr 16;38:100766. doi: 10.1016/j.bbih.2024.100766. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11061251/
23. Porcelli AJ, Delgado MR. Stress and Decision Making: Effects on Valuation, Learning, and Risk-taking. Curr Opin Behav Sci. 2017 Apr;14:33-39. doi: 10.1016/j.cobeha.2016.11.015. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5201132/
24. Liu Y, Wu Y, Yang Q. The impact of stress on the risk decision-making process. Psychophysiology. 2024;61(9):e14595. doi:10.1111/psyp.14595. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38720645/
25. Calhoun CD, Stone KJ, Cobb AR, Patterson MW, Danielson CK, Bendezú JJ. The Role of Social Support in Coping with Psychological Trauma: An Integrated Biopsychosocial Model for Posttraumatic Stress Recovery. Psychiatr Q. 2022 Dec;93(4):949-970. doi: 10.1007/s11126-022-10003-w. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9534006/
26. Arnsten A, Mazure CM, Sinha R. This is your brain in meltdown. Sci Am. 2012 Apr;306(4):48-53. doi: 10.1038/scientificamerican0412-48. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4774859/
27. Uchida H, Hirao K. Prefrontal cortex hypoactivity distinguishes severe from mild-to-moderate social anxiety as revealed by a palm-sized near-infrared spectroscopy system. J Neural Transm (Vienna). 2020;127(9):1305-1313. doi:10.1007/s00702-020-02228-5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32638118/
28. Vartanian O, Saint SA, Herz N, Suedfeld P. The Creative Brain Under Stress: Considerations for Performance in Extreme Environments. Front Psychol. 2020 Oct 30;11:585969. doi: 10.3389/fpsyg.2020.585969. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7662463/
29. Melleu FF, Canteras NS. Neural Circuits of Fear and Anxiety: Insights from a Neuroethological Perspective. Physiology (Bethesda). 2025;40(3):0. doi:10.1152/physiol.00042.2024. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39661324/
30. Baik JH. Stress and the dopaminergic reward system. Exp Mol Med. 2020 Dec;52(12):1879-1890. doi: 10.1038/s12276-020-00532-4. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8080624/
31. Bienertova-Vasku J, Lenart P, Scheringer M. Eustress and Distress: Neither Good Nor Bad, but Rather the Same?. Bioessays. 2020;42(7):e1900238. doi:10.1002/bies.201900238. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32302008/
32. Aliberti S, Raiola G, D’Elia F, Cherubini D. The Influence of Pre-Competitive Anxiety and Self-Confidence on Dancesport Performance. Sports (Basel). 2024 Nov 13;12(11):308. doi: 10.3390/sports12110308. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11598632/
33. Algaidi SA. Chronic stress-induced neuroplasticity in the prefrontal cortex: Structural, functional, and molecular mechanisms from development to aging. Brain Res. 2025;1851:149461. doi:10.1016/j.brainres.2025.149461. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39864644/
34. Alotiby A. Immunology of Stress: A Review Article. J Clin Med. 2024 Oct 25;13(21):6394. doi: 10.3390/jcm13216394. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11546738/
35. Shlomi-Loubaton S, Nitzan K, Rivkin-Natan M, et al. Chronic stress leads to earlier cognitive decline in an Alzheimer’s mouse model: The role of neuroinflammation and TrkB. Brain Behav Immun. 2025;127:303-314. doi:10.1016/j.bbi.2025.03.021. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40096896/
36. Worthen M, Cash E. Stress Management. In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; August 14, 2023. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30020672/
37. Bentley TGK, D’Andrea-Penna G, Rakic M, Arce N, LaFaille M, Berman R, Cooley K, Sprimont P. Breathing Practices for Stress and Anxiety Reduction: Conceptual Framework of Implementation Guidelines Based on a Systematic Review of the Published Literature. Brain Sci. 2023 Nov 21;13(12):1612. doi: 10.3390/brainsci13121612. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10741869/
38. Kong S, Qiu L, Su Y, Zhang Y, Sun K. Mindfulness, cognitive load, and performance: examining the interplay of stress and self-regulation in physical education. BMC Psychol. 2025 May 19;13(1):518. doi: 10.1186/s40359-025-02794-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12090429/
39. Perciavalle V, Blandini M, Fecarotta P, et al. The role of deep breathing on stress. Neurol Sci. 2017;38(3):451-458. doi:10.1007/s10072-016-2790-8. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27995346/
40. Mücke M, Ludyga S, Colledge F, Gerber M. Influence of Regular Physical Activity and Fitness on Stress Reactivity as Measured with the Trier Social Stress Test Protocol: A Systematic Review. Sports Med. 2018;48(11):2607-2622. doi:10.1007/s40279-018-0979-0. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30159718/
41. Hamer M, Endrighi R, Poole L. Physical activity, stress reduction, and mood: insight into immunological mechanisms. Methods Mol Biol. 2012;934:89-102. doi:10.1007/978-1-62703-071-7_5. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22933142/
42. Curtiss JE, Levine DS, Ander I, Baker AW. Cognitive-Behavioral Treatments for Anxiety and Stress-Related Disorders. Focus (Am Psychiatr Publ). 2021 Jun;19(2):184-189. doi: 10.1176/appi.focus.20200045. Epub 2021 Jun 17. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8475916/
43. Britton WB, Shahar B, Szepsenwol O, Jacobs WJ. Mindfulness-based cognitive therapy improves emotional reactivity to social stress: results from a randomized controlled trial. Behav Ther. 2012 Jun;43(2):365-80. doi: 10.1016/j.beth.2011.08.006. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3495556/