Te îmbolnăvești mai des dacă nu dormi?

Te îmbolnăvești mai des dacă nu dormi?

Pe termen lung, lipsa somnului slăbește apărarea naturală a organismului afectând capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor [1].

Somnul reglează activitatea sistemului imunitar, cele două procese influențându-se reciproc: atunci când somnul este perturbat, organismul devine mai vulnerabil la infecții, iar dezechilibrele imune pot afecta calitatea somnului prin treziri frecvente și somn fragmentat [2].

Insomnia și lipsa constantă de somn pot crește inflamația și riscul unor boli autoimune. Prin adoptarea unor obiceiuri care favorizează un somn odihnitor, putem sprijini funcția sistemului imunitar și contribui la prevenirea acestor afecțiuni [3].

Care este legătura dintre somn și sistemul imunitar?

Somnul nu reprezintă doar o perioadă de odihnă pasivă. În timpul nopții, organismul se angajează în procese biologice complexe care mențin răspunsul imun adaptativ [4]. Aceste procese se referă la:

• Supraveghere imună: sistemul imunitar detectează și răspunde la amenințări precum viruși, bacterii și celulele deteriorate [5].
• Susținerea mecanismelor fiziologice hormonale și neurologice prin:
  • stimularea producției de proteine ​​care ajută la reglarea răspunsurilor imune [6],
  • reducerea nivelelor de cortizol – hormonul stresului [7].
• Stimularea celulelor T: „soldații” sistemului imunitar responsabili de identificarea și eliminarea celulelor infectate [8].
• Ritmul circadian: coordonează activitatea sistemului imunitar pe parcursul a 24 de ore, dictând perioadele de activitate maximă și minimă în vederea asigurării unui răspuns imun eficient [9].

Dacă somnul este perturbat, cortizolul rămâne crescut, interferând cu funcția celulelor T, ceea ce reduce apărarea organismului. În același timp, somnul fragmentat afectează ritmul circadian, slăbind coordonarea generală a sistemului imunitar [10].

Cum afectează privarea cronică de somn răspunsul organismului la infecții?

Privarea cronică de somn mărește riscul de infecții. Persoanele care dorm în mod constant mai puțin de șapte ore pe noapte au un risc crescut de a se îmbolnăvi de boli virale, precum răceală și gripă. Această vulnerabilitate provine din mai multe mecanisme care se suprapun:

• Reducerea producției de proteine care scad inflamația [11];
• Creșterea producției de proteine care promovează inflamația [12];
• Scăderea numărului de anticorpi și afectarea memoriei imune pe termen lung, mai ales după o vaccinare (organismul produce mai puțini anticorpi și reține mai greu informația despre agenții patogeni) [13].

Oboseala și stresul agravează aceste efecte. Când organismul este obosit cronic, el trece într-o stare de „alerta” fiziologică, caracterizată prin nivele crescute de cortizol și adrenalină. Acești hormoni de stres suprimă activitatea imună. Ca urmare, privarea cronică de somn intensifică simptomele de boală, mărind timpul de recuperare [14].

Pentru informații suplimentare despre importanța unui somn de calitate și impactul său asupra sănătății, vizionați acest material

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă ați observat că aveți un somn deficitar sau tulburat corelat cu un sistem imunitar slăbit, atunci o evaluare a somnului ar putea să vă fie de ajutor. Programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care este impactul somnului asupra inflamației cronice?

Dincolo de rolul său în infecțiile acute, somnul este implicat în controlul inflamației în întregul corp. Inflamația este un răspuns biologic natural dar atunci când devine cronică [15], ea favorizează probleme de sănătate pe termen lung, precum [16,17]:

• boli cardiovasculare,
• diabet,
• anumite tipuri de cancer [18].

Tulburările de somn, precum apneea obstructivă în somn, favorizează inflamația cronică în mai multe moduri:

• Creșterea producției de markeri ai inflamației sistemice [19],
• Perturbarea proceselor metabolice (precum rezistența la insulină și creșterea în greutate) [20].

Această stare cronică inflamatorie poate slăbi sistemul imunitar, făcându-l mai reactiv în unele cazuri și mai puțin reactiv în altele. Acest dezechilibru contribuie la apariția și progresul bolilor cronice și creează un cerc vicios între somn perturbat și inflamație [21,22].

Care este legătura dintre tulburările de somn și bolile autoimune?

În cazul bolilor autoimune sistemul imunitar atacă țesuturile proprii ale corpului. Tulburările de somn sunt asociate frecvent [23,24] cu:

• Artrita reumatoidă,
• Scleroza multiplă,
• Boala inflamatorie intestinală.

În cazul artritei reumatoide [25], tulburările de somn sunt corelate cu:

• Dureri articulare crescute (mai ales în perioadele de insomnie),
• Oboseală cronică,
• Prezența markerilor inflamatorii.

În cazul sclerozei multiple [26], tulburările somnului sunt cauzate de:

• Dureri și spasme musculare (exemplu, sindromul picioarelor neliniștite),
• Efecte secundare ale medicamentelor.

Tulburările somnului intensifică simptomele, agravând progresia bolii. Somnul reparator pare să joace un rol în protejarea sistemului nervos central de leziunile inflamatorii.

În cazul bolilor inflamatorii intestinale [27] (precum boala Crohn și colita ulceroasă) tulburările de somn:

• Măresc gradul de inflamație intestinală și dureri abdominale,
• Declanșează mai multe crize și/sau diaree,
• Afectează sănătatea digestivă,

În toate aceste tulburări, îmbunătățirea somnului este o necesitate și reprezintă o componentă vitală a în funcționarea sistemului imunitar.

Strategii practice: Îmbunătățirea somnului pentru un sistem imunitar puternic

Somnul este profund legat de funcția imunitară. Din acest motiv este necesară implementarea unor măsuri eficiente pentru a îmbunătăți calitatea somnului, în vederea întăririi sistemului imunitar [28]. Următoarele strategii practice pot ajuta:

• Stabiliți un program de somn consistent de 7-9 ore (trezirea și culcarea la aceleași ore în vederea menținerii ritmului circadian) [29].
• Creați un mediu favorabil somnului (un dormitor răcoros, întunecat și silențios ajută corpul să treacă repede în starea de somn profund, iar utilizarea generatoarelor audio cu zgomot alb poate reduce și mai mult perturbările somnului) [30].
• Limitați timpul de vizionare a ecranelor înainte de culcare (lumina albastră de la telefoane și computere interferează cu melatonina, hormonul care semnalează organismului să se pregătească pentru somn) [31].
• Adoptați o rutină odihnitoare înainte de somn (întindere musculară ușoară, lectură, meditație sau băile calde) [32].
• Evitați stimulentele și mesele grele noaptea. (cofeina, nicotina și mâncatul târziu pot perturba ciclurile naturale de somn) [33].
• Faceți exerciții fizice în timpul zilei (exercițiile fizice din timpul zilei favorizează un somn mai bun, dar antrenamentele de mare intensitate ar trebui evitate seara) [34].
• Tratați problemele medicale ale somnului (afecțiuni precum apneea obstructivă în somn, insomnia cronică sau durerea nocturnă necesită evaluare și tratament profesional) [35].

Aceste strategii îmbunătățesc somnul contribuind la rezistența și funcționarea generală a sistemului imunitar.

Concluzii

Așadar, te îmbolnăvești mai des dacă nu dormi? Da, somnul insuficient sau deranjat ne face mai vulnerabili la boli și crește riscul unor probleme inflamatorii pe termen lung. Somnul întărește imunitatea, reglează inflamația și protejează organismul atât împotriva infecțiilor acute, cât și a bolilor cronice. Atunci când somnul este compromis, sistemul imunitar devine mai puțin coordonat, mai puțin eficient și mai predispus la răspunsuri inflamatorii dăunătoare. Prin adoptarea strategiilor care susțin somnul reparator, ne putem consolida apărarea naturală, și putem reduce inflamația cronică, promovând bunăstarea pe termen lung.

Referințe

1. Garbarino S, Lanteri P, Bragazzi NL, Magnavita N, Scoditti E. Role of sleep deprivation in immune-related disease risk and outcomes. Commun Biol. 2021;4(1):1304. Published 2021 Nov 18. doi:10.1038/s42003-021-02825-4. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8602722/
2. Singh KK, Ghosh S, Bhola A, et al. Sleep and Immune System Crosstalk: Implications for Inflammatory Homeostasis and Disease Pathogenesis. Ann Neurosci. 2024;32(3):196-206. doi:10.1177/09727531241275347. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11559494/
3. Garbarino S, Lanteri P, Bragazzi NL, Magnavita N, Scoditti E. Role of sleep deprivation in immune-related disease risk and outcomes. Commun Biol. 2021;4(1):1304. Published 2021 Nov 18. doi:10.1038/s42003-021-02825-4. Institute of Medicine (US) Committee on Sleep Medicine and Research; Colten HR, Altevogt BM, editors. Sleep Disorders and Sleep Deprivation: An Unmet Public Health Problem. Washington (DC): National Academies Press (US); 2006. 3, Extent and Health Consequences of Chronic Sleep Loss and Sleep Disorders. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK19961/
4. Besedovsky L, Lange T, Born J. Sleep and immune function. Pflugers Arch. 2012;463(1):121-137. doi:10.1007/s00424-011-1044-0. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3256323/
5. Huang J, Song P, Hang K, et al. Sleep Deprivation Disturbs Immune Surveillance and Promotes the Progression of Hepatocellular Carcinoma. Front Immunol. 2021;12:727959. Published 2021 Sep 3. doi:10.3389/fimmu.2021.727959. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34539666/
6. Uthgenannt D, Schoolmann D, Pietrowsky R, Fehm HL, Born J. Effects of sleep on the production of cytokines in humans. Psychosom Med. 1995;57(2):97-104. doi:10.1097/00006842-199503000-00001. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7792381/
7. Leproult R, Copinschi G, Buxton O, Van Cauter E. Sleep loss results in an elevation of cortisol levels the next evening. Sleep. 1997;20(10):865-870. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9415946/
8. Bollinger T, Bollinger A, Skrum L, Dimitrov S, Lange T, Solbach W. Sleep-dependent activity of T cells and regulatory T cells. Clin Exp Immunol. 2009;155(2):231-238. doi:10.1111/j.1365-2249.2008.03822.x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2675254/
9. O’Byrne NA, Yuen F, Butt WZ, Liu PY. Sleep and Circadian Regulation of Cortisol: A Short Review. Curr Opin Endocr Metab Res. 2021;18:178-186. doi:10.1016/j.coemr.2021.03.011. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8813037/
10. Wright KP Jr, Drake AL, Frey DJ, et al. Influence of sleep deprivation and circadian misalignment on cortisol, inflammatory markers, and cytokine balance. Brain Behav Immun. 2015;47:24-34. doi:10.1016/j.bbi.2015.01.004. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5401766/
11. Irwin MR. Sleep disruption induces activation of inflammation and heightens risk for infectious disease: Role of impairments in thermoregulation and elevated ambient temperature. Temperature (Austin). 2022;10(2):198-234. doi:10.1080/23328940.2022.2109932. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10274531/
12. Visallini TS, Parameswari RP. Retrospective Case Study on the Evaluation of Inflammatory Markers, Macrophage Inhibitory Protein-1α and Interferon-γ in Sleep Deprivation Condition. J Pharm Bioallied Sci. 2024;16(Suppl 2):S1326-S1329. doi:10.4103/jpbs.jpbs_607_23. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38882737/
13. Izuhara M, Matsui K, Yoshiike T, et al. Association between sleep duration and antibody acquisition after mRNA vaccination against SARS-CoV-2. Front Immunol. 2023;14:1242302. doi:10.3389/fimmu.2023.1242302. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38149250/
14. Ranjbaran Z, Keefer L, Stepanski E, Farhadi A, Keshavarzian A. The relevance of sleep abnormalities to chronic inflammatory conditions. Inflamm Res. 2007;56(2):51-57. doi:10.1007/s00011-006-6067-1. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17431741/
15. Feuth T. Interactions between sleep, inflammation, immunity and infections: A narrative review. Immun Inflamm Dis. 2024;12(10):e70046. doi:10.1002/iid3.70046. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11483929/
16. Han H, Wang Y, Li T, et al. Sleep Duration and Risks of Incident Cardiovascular Disease and Mortality Among People With Type 2 Diabetes. Diabetes Care. 2023;46(1):101-110. doi:10.2337/dc22-1127. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36383480/
17. Okada R, Teramoto M, Muraki I, Tamakoshi A, Iso H. Sleep Duration and Daytime Napping and Risk of Type 2 Diabetes Among Japanese Men and Women: The Japan Collaborative Cohort Study for Evaluation of Cancer Risk. J Epidemiol. 2023;33:562-568. doi:10.2188/jea.JE20220118. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36155360/
18. Vaughn CM, Vaughn BV. Sleep and Cancer. Cancers (Basel). 2025;17(6):911. Published 2025 Mar 7. doi:10.3390/cancers17060911. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40149249/
19. Yokoe T, Minoguchi K, Matsuo H, et al. Elevated levels of C-reactive protein and interleukin-6 in patients with obstructive sleep apnea syndrome are decreased by nasal continuous positive airway pressure. Circulation. 2003;107(8):1129-1134. doi:10.1161/01.cir.0000052627.99976.18. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12615790/
20. Mesarwi O, Polak J, Jun J, Polotsky VY. Sleep disorders and the development of insulin resistance and obesity. Endocrinol Metab Clin North Am. 2013;42(3):617-634. doi:10.1016/j.ecl.2013.05.001. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3767932/
21. Ditmer M, Gabryelska A, Turkiewicz S, Białasiewicz P, Małecka-Wojciesko E, Sochal M. Sleep Problems in Chronic Inflammatory Diseases: Prevalence, Treatment, and New Perspectives: A Narrative Review. J Clin Med. 2021;11(1):67. doi:10.3390/jcm11010067. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8745687/
22. Haack M, Simpson N, Sethna N, Kaur S, Mullington J. Sleep deficiency and chronic pain: potential underlying mechanisms and clinical implications. Neuropsychopharmacology. 2020;45(1):205-216. doi:10.1038/s41386-019-0439-z. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6879497/
23. Stenger S, Vorobyev A, Bieber K, Lange T, Ludwig RJ, Hundt JE. Insomnia increases the risk for specific autoimmune diseases: a large-scale retrospective cohort study. Front Netw Physiol. 2025;5:1499297. Published 2025 Apr 10. doi:10.3389/fnetp.2025.1499297. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40276126/
24. Zielinski MR, Systrom DM, Rose NR. Fatigue, Sleep, and Autoimmune and Related Disorders. Front Immunol. 2019;10:1827. doi:10.3389/fimmu.2019.01827. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6691096/
25. Katz P, Pedro S, Michaud K. Sleep Disorders Among Individuals With Rheumatoid Arthritis. Arthritis Care Res (Hoboken). 2023;75(6):1250-1260. doi:10.1002/acr.24999. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35997482/
26. Veauthier C. Sleep disorders in multiple sclerosis. Review. Curr Neurol Neurosci Rep. 2015;15(5):21. doi:10.1007/s11910-015-0546-0. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25773000/
27. Swanson GR, Burgess HJ, Keshavarzian A. Sleep disturbances and inflammatory bowel disease: a potential trigger for disease flare?. Expert Rev Clin Immunol. 2011;7(1):29-36. doi:10.1586/eci.10.83. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3046047/
28. Baranwal N, Yu PK, Siegel NS. Sleep physiology, pathophysiology, and sleep hygiene. Prog Cardi ovasc Dis. 2023;77:59-69. doi:10.1016/j.pcad.2023.02.005. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36841492/
29. Markwald RR, Iftikhar I, Youngstedt SD. Behavioral Strategies, Including Exercise, for Addressing Insomnia. ACSMs Health Fit J. 2018;22(2):23-29. doi:10.1249/FIT.0000000000000375. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6715137/
30. McDaniel LM, Seshadri N, Harkins EA, et al. Promoting a Sleep-friendly Environment by Minimizing Overnight Room Entries. Pediatr Qual Saf. 2023;8(6):e668. Published 2023 Dec 12. doi:10.1097/pq9.0000000000000668 Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10715790/
31. Hale L, Kirschen GW, LeBourgeois MK, et al. Youth Screen Media Habits and Sleep: Sleep-Friendly Screen Behavior Recommendations for Clinicians, Educators, and Parents. Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 2018;27(2):229-245. doi:10.1016/j.chc.2017.11.014. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5839336/
32. Meneo D, Curati S, Russo PM, Martoni M, Gelfo F, Baglioni C. A Comprehensive Assessment of Bedtime Routines and Strategies to Aid Sleep Onset in College Students: A Web-Based Survey. Clocks Sleep. 2024;6(3):468-487. doi:10.3390/clockssleep6030031. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11417809/
33. Castro-Santos L, Lima MO, Pedrosa AKP, Serenini R, de Menezes RCE, Longo-Silva G. Sleep and circadian hygiene practices association with sleep quality among Brazilian adults. Sleep Med X. 2023;6:100088. Published 2023 Oct 7. doi:10.1016/j.sleepx.2023.100088. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10757201/
34. Frimpong E, Mograss M, Zvionow T, Dang-Vu TT. The effects of evening high-intensity exercise on sleep in healthy adults: A systematic review and meta-analysis. Sleep Med Rev. 2021;60:101535. doi:10.1016/j.smrv.2021.101535. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34416428/
35. Pavwoski P, Shelgikar AV. Treatment options for obstructive sleep apnea. Neurol Clin Pract. 2017;7(1):77-85. doi:10.1212/CPJ.0000000000000320. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5964869/