Tratamentul afaziei

Ce trebuie să înțelegem despre tratamentul afaziei?

Deoarece afazia este o tulburare de limbaj cauzată de accident vascular cerebral, leziuni cerebrale sau boli neurologice, ea prezintă provocări semnificative în comunicare, relaționare și calitatea vieții [1].

Tratamentul afaziei este multifațetat, bazându-se pe strategii medicale, terapeutice, psihologice și sociale. Scopul tratamentului nu este doar de a restabili funcțiile limbajului pierdute, ci și de a oferi pacienților strategii compensatorii care le permit să se implice în activitățile vieții de zi cu zi [2,3].

Deoarece afazia variază foarte mult ca severitate și tip – de la dificultăți în găsirea cuvintelor până la incapacitatea completă de a produce sau înțelege vorbirea – tratamentul este întotdeauna personalizat și multidisciplinar, concentrându-se pe punctele forte și nevoile pacientului [4].

Care este rolul logopediei în tratarea afaziei?

În centrul tratamentului afaziei se află logopedia, care este esențială în recuperare. Logopedia nu se referă doar la refacerea cuvintelor ci la reconstrucția comunicării. Terapeuții ghidează pacienții prin exerciții atent concepute, care vizează înțelegerea, exprimarea, citirea și scrierea [5].

Terapia implică, de asemenea, instruirea pacienților pentru a utiliza metode alternative de comunicare, precum gesturi, simboluri sau dispozitive digitale, atunci când limbajul verbal rămâne afectat [6].

În plus, logopezii oferă educație esențială familiilor, ajutându-le să înțeleagă natura afaziei și cum să promoveze medii de comunicare suportive [7].

Terapia afaziei este un proces lung și evolutiv, dar cu îmbunătățiri care oferă pacientului capacitatea de a se conecta cu cei apropiați și de a-și recăpăta încrederea și stima de sine [8].

Resurse și suport pentru pacienți

Dacă vă confruntați cu probleme de vorbire, scriere, citire și bănuiți că ar putea fi vorba de afazie, programați-vă acum la o consultație contactând recepția Institutului RoNeuro la numărul de telefon 0374 46 2222, luni și marți între orele 08:00 – 19:00, iar de miercuri până vineri între orele 08:00 – 18:00. 

La momentul programării, puteți opta și pentru consultație neurologică gratuită, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Programări online neurologie

Locuiți într-o zonă izolată sau nu vă puteți deplasa la clinică? Institutul RoNeuro oferă și opțiunea de telemedicină.

Care sunt terapiile de ameliorare/recuperare folosite în afazie?

Au fost dezvoltate diverse tehnici pentru a ameliora sau, în unele cazuri, a vindeca parțial afazia. Cele mai importante sunt:

• Terapia intonației melodice;
• Terapia Limbajului Indusă prin Constrângeri;
• Terapia de grup;
• Psihoterapia;
• Terapie alopată.

Terapia intonației melodice

Terapia intonației melodice valorifică capacitatea păstrată a multor pacienți de a intona cuvinte și expresii pe care altfel nu le-ar putea rosti [9].

Prin exagerarea melodiei și a ritmului, această terapie angajează emisfera dreaptă a creierului pentru a ocoli centrii limbajului deteriorați din emisfera stângă [10].

În timp, frazele cântate sunt transformate treptat în vorbire naturală, ceea ce face ca această tehnică să fie deosebit de eficientă pentru persoanele cu afazie non-fluentă, cum ar fi tipul Broca [11].

Terapia afaziei indusă prin constrângeri

Terapia afaziei indusă prin constrângeri (Constraint-induced aphasia therapy) a fost declarată ca fiind un program intensiv de antrenament lingvistic, pe termen scurt, pentru îmbunătățirea funcției limbajului la pacienții cu afazie cronică [12].

Aceasta folosește limbajul verbal oral ca unic canal de comunicare, împiedicându-se orice mod alternativ de comunicare, cum ar fi scrisul, gesturile sau arătarea cu degetul [13].

Terapia de grup

Pe lângă aceste abordări individuale, terapia de grup s-a dovedit a fi o componentă neprețuită a tratamentului. Ea pune accentul pe comunicarea funcțională mai degrabă decât pe exerciții izolate [14].

Pacienții exersează abilități de conversație, se implică în jocuri de rol și se sprijină reciproc, ceea ce nu numai că îmbunătățește utilizarea limbajului în contexte din viața reală, dar reduce și sentimentul profund de izolare care însoțește afazia [15].

Psihoterapia

Psihoterapia oferă pacienților o modalitate structurată de a face față provocărilor emoționale și de sănătate mintală, care apar la pierderea capacității de comunicare. Sentimentele de frustrare, depresie sau anxietate sunt frecvente, iar suferința emoțională netratată poate împiedica recuperarea [16].

Psihoterapeuții pot folosi strategii cognitiv-comportamentale pentru a ajuta pacienții să-și mențină motivația pe parcursul reabilitării. Consilierea familială este importantă, deoarece îngrijitorii înșiși se pot confrunta cu stresul, epuizarea sau durerea [17].

Abordând aspectele emoționale ale afaziei alături de deficitele de limbaj, psihoterapia asigură un tratament holistic pentru pacienți, pe parcursul etapelor lungi de recuperare [18].

Terapia alopată

În unele cazuri, medicamentele sunt utilizate ca adjuvante la terapie. Deși niciun medicament nu poate vindeca afazia de unul singur, cercetările au explorat agenți farmacologici care pot intensifica neuroplasticitatea [19].

Nootropicele sunt o clasă de medicamente care îmbunătățesc funcțiile cognitive, precum memoria, atenția și concentrarea. Unele medicamente utilizate în tratamentul demenței au demonstrat un potențial terapeutic în recuperarea limbajului la unii pacienți cu afazie [20].

Anumiți inhibitori, prescriși în mod obișnuit pentru depresie, pot aduce beneficii indirecte pacienților cu afazie prin îmbunătățirea stării de spirit, creșterea implicării și susținerea participării constante la terapie [21].

Deși medicamentele nu sunt soluții de sine stătătoare, ele reprezintă o arie de cercetare în dezvoltare, putând complementa intervențiile comportamentale și terapeutice menționate [22].

Care este rolul familiei și a suportului social pentru pacientul cu afazie?

Rolul sprijinului familial și social nu poate fi neglijat în tratamentul afaziei. Recuperarea prosperă în medii de susținere, unde răbdarea, încurajarea și integrarea socială sunt prezente în mod constant [23].

Familiile pacienților pot învăța tehnici de conversație susținută, precum simplificarea limbajului, acordarea de timp suplimentar pentru răspunsuri sau utilizarea de materiale vizuale pentru a îmbunătății înțelegerea [24].

Sprijinul emoțional este la fel de important, deoarece afazia poate produce frustrare, izolare și depresie. O familie plină de compasiune contribuie la reducerea stigmatizării, menținerea motivației și promovarea rezilienței [25].

Participarea la grupuri de sprijin comunitar oferă, persoanelor cu afazie oportunități de a împărtăși experiențe, strategii de adaptare și de a consolida identitatea socială. Platformele de socializare online reduc izolarea, oferind pacienților modalități de conectare și practicare a comunicării [26].

Care este rolul tehnologiilor moderne emergente?

Tehnologiile moderne emergente multiplică posibilitățile de tratare a afaziei. Cele mai des folosite tehnologii sunt:

• Aplicații mobile pentru exerciții de vorbire;
• Instrumente bazate pe inteligență artificială;
• Medii de realitate virtuală pentru exersarea comunicării;
• Tehnici de neuromodulare (stimularea magnetică transcraniană).

Aplicațiile mobile oferă exerciții interactive de vorbire pe care pacienții le pot practica acasă, extinzând terapia dincolo de clinică [27].

Instrumentele bazate pe inteligență artificială oferă feedback în timp real privind pronunția, fluența și înțelegerea vorbirii [28].

Mediile de realitate virtuală creează spații imersive pentru exersarea comunicării în scenarii simulate precum cumpărături într-un magazin, relaționarea cu o altă persoană de la un ghișeu, etc [29].

Tehnicile de neuromodulare și cercetarea interfeței creier-computer precum stimularea magnetică transcraniană, pot îmbunătăți direct neuroplasticitatea, accelerând recuperarea [30].

Toate aceste tehnologii completează terapia tradițională, personalizând tratamentul în moduri care cu ani în urmă erau de neimaginat.

Concluzii

Deși nicio intervenție singulară nu poate vindeca complet afazia, o combinație de logopedie, tehnici și instrumente moderne specializate cu terapie de grup, medicație și implicarea familiei oferă oportunități semnificative de recuperare și adaptare.

Toate acestea creează o interacțiune dinamică între știința medicală, practica terapeutică, îngrijirea psihologică, sprijinul social și inovația tehnologică.

Din acest motiv, este important ca planul de tratament să înceapă cât mai curând posibil, deoarece promptitudinea intervenției medicale interdisciplinare maximizează șansele de recuperare, evitându-se episoadele de exacerbare a simptomelor afaziei.

Referințe

1. Le H, Lui F, Lui MY. Aphasia. 2024 Oct 29. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–.Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32644741/
2. Albert ML. Treatment of aphasia. Arch Neurol. 1998 Nov;55(11):1417-9. doi: 10.1001/archneur.55.11.1417. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9823824/
3. Doogan C, Dignam J, Copland D, Leff A. Aphasia Recovery: When, How and Who to Treat? Curr Neurol Neurosci Rep. 2018 Oct 15;18(12):90. doi: 10.1007/s11910-018-0891-x. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6209017/
4. Hinckley J, Jayes M. Person-centered care for people with aphasia: tools for shared decision-making. Front Rehabil Sci. 2023 Oct 20;4:1236534. doi: 10.3389/fresc.2023.1236534. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10623353/
5. Spinelli M, Lapetina J, Luiza Rosado M, Simões Rosado P, Geraldo Camargo Lima J. Terapia de linguagem na afasia [Speech therapy in aphasia]. Arq Neuropsiquiatr. 1977 Dec;35(4):340-5. Spanish. doi: 10.1590/s0004-282×1977000400006. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/588088/
6. Brady MC, Ali M, VandenBerg K, Williams LJ, at al. Complex speech-language therapy interventions for stroke-related aphasia: the RELEASE study incorporating a systematic review and individual participant data network meta-analysis. Southampton (UK): National Institute for Health and Care Research; 2022 Sep. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36223438/
7. Gallée J, Volkmer A. Role of the Speech-Language Therapist/Pathologist in Primary Progressive Aphasia. Neurol Clin Pract. 2023 Aug;13(4):e200178. doi: 10.1212/CPJ.0000000000200178. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10389170/
8. Northcott S, Simpson A, Moss B, Ahmed N, Hilari K. Supporting people with aphasia to ‘settle into a new way to be’: speech and language therapists’ views on providing psychosocial support. Int J Lang Commun Disord. 2018 Jan;53(1):16-29. doi: 10.1111/1460-6984.12323. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28621012/
9. Popescu T, Stahl B, Wiernik BM, Haiduk F, Zemanek M, Helm H, Matzinger T, Beisteiner R, Fitch WT. Melodic Intonation Therapy for aphasia: A multi-level meta-analysis of randomized controlled trials and individual participant data. Ann N Y Acad Sci. 2022 Oct;1516(1):76-84. doi: 10.1111/nyas.14848. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35918503/
10. Sparks R, Helm N, Albert M. Aphasia rehabilitation resulting from melodic intonation therapy. Cortex. 1974 Dec;10(4):303-16. doi: 10.1016/s0010-9452(74)80024-9. PMID: 4452250. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/4452250/
11. Zhang X, Talifu Z, Li J, Li X, Yu F. Melodic intonation therapy for non-fluent aphasia after stroke: A clinical pilot study on behavioral and DTI findings. iScience. 2023 Aug 23;26(9):107453. doi: 10.1016/j.isci.2023.107453. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37744405/
12. Takato M, Nanto T, Kanamori M, Nakao Y, Horikawa K, Eimoto K, Toyota K, Marumoto K, Kaku S, Uchiyama Y, Domen K. Constraint-induced Aphasia Therapy Improves the Use of Spoken Language and Word-finding Ability in Chronic Subcortical Aphasia: A Case Report. Prog Rehabil Med. 2022 Nov 23;7:20220060. doi: 10.2490/prm.20220060. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36465980/
13. Balardin JB, Miotto EC. A review of Constraint-Induced Therapy applied to aphasia rehabilitation in stroke patients. Dement Neuropsychol. 2009 Oct-Dec;3(4):275-282. doi: 10.1590/S1980-57642009DN30400003. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29213640/
14. Fama ME, Baron CR, Hatfield B, Turkeltaub PE. Group therapy as a social context for aphasia recovery: a pilot, observational study in an acute rehabilitation hospital. Top Stroke Rehabil. 2016 Aug;23(4):276-83. doi: 10.1080/10749357.2016.1155277. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4949973/
15. Hoover E, Szabo G, Kohen F, Vitale S, McCloskey N, Maas E, Kulkarni V, DeDe G. The Benefits of Conversation Group Treatment for Individuals With Chronic Aphasia: Updated Evidence From a Multisite Randomized Controlled Trial on Measures of Language and Communication. Am J Speech Lang Pathol. 2025 May 6;34(3):1203-1218. doi: 10.1044/2025_AJSLP-24-00279. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40209074/
16. Baker C, Thomas S, Tjokrowijoto P, Ryan B, Kneebone I, Stolwyk R. Aphasia Depression and Psychological Therapy (ADaPT): Perspectives of People with Post-Stroke Aphasia on Participating in a Modified Cognitive Behavioral Therapy. Healthcare (Basel). 2024 Apr 2;12(7):771. doi: 10.3390/healthcare12070771. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11012076/
17. Sandberg CW, Nadermann K, Parker L, Kubat AM, Conyers LM. Counseling in Aphasia: Information and Strategies for Speech-Language Pathologists. Am J Speech Lang Pathol. 2021 Nov 4;30(6):2337-2349. doi: 10.1044/2021_AJSLP-20-00312. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34499847/
18. Tjokrowijoto P, Thomas S, Kneebone I, Ryan B, Stolwyk RJ. Aphasia, depression, and psychological therapy (ADaPT): A single case design evaluation of a modified cognitive behavioural therapy to treat depressive symptoms in stroke survivors with aphasia. Neuropsychol Rehabil. 2025 Mar;35(2):231-275. doi: 10.1080/09602011.2024.2331840. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38584439/
19. Greener J, Enderby P, Whurr R. Pharmacological treatment for aphasia following stroke. Cochrane Database Syst Rev. 2001;2001(4):CD000424. doi: 10.1002/14651858.CD000424. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7034535/
20. Zhang J, Wei R, Chen Z, Luo B. Piracetam for Aphasia in Post-stroke Patients: A Systematic Review and Meta-analysis of Randomized Controlled Trials. CNS Drugs. 2016 Jul;30(7):575-87. doi: 10.1007/s40263-016-0348-1. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27236454/
21. Carrier-Auclair J, Lavoie M, Tastevin M, Laforce R Jr. Efficacy of Acetylcholinesterase Inhibitors in the Logopenic Variant of Primary Progressive Aphasia. Dement Geriatr Cogn Disord. 2025;54(1):40-51. doi: 10.1159/000540932. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39255780/
22. Small SL. Pharmacotherapy of aphasia. A critical review. Stroke. 1994 Jun;25(6):1282-9. doi: 10.1161/01.str.25.6.1282. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8202996/
23. Brown K, Worrall L, Davidson B, Howe T. Living successfully with aphasia: family members share their views. Top Stroke Rehabil. 2011 Sep-Oct;18(5):536-48. doi: 10.1310/tsr1805-536. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22082703/
24. Palmer R, Hilari K, Magdalani C, Coster J, Beeke S, Gibbs E, Witts H, Sudworth K, Jagoe C, Cruice M. Aphasia partnership training: What outcomes do people with aphasia, family members and speech and language therapists expect? Int J Lang Commun Disord. 2025 Mar-Apr;60(2):e70015. doi: 10.1111/1460-6984.70015. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39977829/
25. Tuomenoksa A, Beeke S, Klippi A. People with aphasia and their family members proposing joint future activities in everyday conversations: A conversation analytic study. Int J Lang Commun Disord. 2023 Mar;58(2):310-325. doi: 10.1111/1460-6984.12786 Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36204981/
26. Pettigrove K, Lanyon LE, Attard MC, Vuong G, Rose ML. Characteristics and impacts of community aphasia group facilitation: a systematic scoping review. Disabil Rehabil. 2022 Nov;44(22):6884-6898. doi: 10.1080/09638288.2021.1971307. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34632891/
27. Jiang Z, He M, Zhang C, Chen X. The effect of mobile application-based technology on post-stroke aphasia: a systematic review. Front Neurol. 2024 Jun 12;15:1405209. doi: 10.3389/fneur.2024.1405209. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38933323/
28. Zhong X. AI-assisted assessment and treatment of aphasia: a review. Front Public Health. 2024 Aug 29;12:1401240. doi: 10.3389/fpubh.2024.1401240. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39281082/
29. Devane N, Behn N, Marshall J, Ramachandran A, Wilson S, Hilari K. The use of virtual reality in the rehabilitation of aphasia: a systematic review. Disabil Rehabil. 2023 Nov;45(23):3803-3822. doi: 10.1080/09638288.2022.2138573. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36326199/
30. Naeser MA, Martin PI, Ho M, Treglia E, Kaplan E, Bashir S, Pascual-Leone A. Transcranial magnetic stimulation and aphasia rehabilitation. Arch Phys Med Rehabil. 2012 Jan;93(1 Suppl):S26-34. doi: 10.1016/j.apmr.2011.04.026. Available at: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3589757/