{"id":1081,"date":"2024-07-25T14:12:24","date_gmt":"2024-07-25T12:12:24","guid":{"rendered":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/?p=1081"},"modified":"2024-07-25T14:15:29","modified_gmt":"2024-07-25T12:15:29","slug":"istoria-depresie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/istoria-depresie\/","title":{"rendered":"Istoria depresie – de la misticism la \u0219tiin\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Istoria depresie – de la misticism la \u0219tiin\u021b\u0103<\/h2>\n

Conceptul depresiei a avut o evolu\u021bie impresionant\u0103 de-a lungul istoriei umane, trec\u00e2nd de la misticism la \u0219tiin\u021b\u0103. De-a lungul timpului, oamenii au \u00eencercat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 aceast\u0103 patologie care afecta s\u0103n\u0103tatea \u0219i func\u021bionarea indivizilor \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 diverse terapii.<\/span><\/p>\n

Odat\u0103 cu dezvoltarea psihologiei \u0219i psihiatriei moderne, depresia a \u00eenceput s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103 ca o tulburare mental\u0103 tratabil\u0103<\/a>, determinat\u0103 de o combina\u021bie de factori biologici, psihologici \u0219i sociali, nu o consecin\u021b\u0103 a sl\u0103biciunii umane.<\/span><\/p>\n

Depresia \u00een epoca antic\u0103<\/h2>\n

\u00cen al doilea mileniu \u00ee.Hr. \u00een Mesopotamia, c\u00e2nd au ap\u0103rut primele men\u021biuni despre depresie, aceast\u0103 era<\/span> considerat\u0103 o afec\u021biune spiritual\u0103 cauzat\u0103 de posedarea demonic\u0103. Conceptul a existat la greci, romani, babilonieni, chinezi \u0219i egipteni, patologia fiind adesea \u2018tratat\u0103\u2019 prin <\/span>violen\u021b\u0103 fizic\u0103<\/span> \u0219i \u00eenfometare [1-2].<\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Depresia a fost un partener, t\u0103cut \u0219i nedorit, ce a \u00eenso\u021bit omenirea \u00een evolu\u021bia ei marc\u00e2nd existen\u021be \u0219i st\u00e2rnind polemici \u0219tiin\u021bifice. Hipocrate (foto mai sus) o\u00a0 atribuia, \u00een teoria sa despre umori, <\/span>bilei negre,<\/span><\/i> care \u00eentunec\u0103 spiritul \u0219i-l face melancolic. Medicul persan Rhazes (865-925 d.Hr.) a fost printre primii speciali\u0219ti care a considerat c\u0103 bolile mintale provin din creier \u0219i a recomandat o form\u0103 de terapie comportamental\u0103 [3].<\/span><\/p>\n

Depresia \u00een Evul Mediu<\/h2>\n

O perioada marcat\u0103 de influen\u021ba religiei, a adus o regresie \u00een opinia public\u0103 cu privire la afec\u021biunile mintale, fiind atribuite din nou diavolului, demonilor sau vr\u0103jitoarelor, pacien\u021bii psihiatrici fiind supu\u0219i la exorciz\u0103ri, \u00eenecare, ardere sau izolare \u00een aziluri.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen Evul Mediu, simptomele melancolice erau numite \u201eacedia\u201d \u0219i erau asociate cu lenea care reprezenta un p\u0103cat. Baza umoral\u0103 \u0219i fizic\u0103 a bolii era \u00eenc\u0103 asumat\u0103. Totu\u0219i, oamenii au \u00eenceput s\u0103 se \u00eentrebe mai mult ce vin\u0103 aveau bolnavii pentru suferin\u021ba lor. Aceast\u0103 \u00eentrebare a supravie\u021buit, adesea \u00een mod subtil, \u00een era modern\u0103 a depresiei.<\/span><\/p>\n

Acedia difer\u0103 de depresia modern\u0103 deoarece nu implica dispozi\u021bie sc\u0103zut\u0103 sau melancolie, nici tipul de convingeri negative despre sine, cum ar fi vinov\u0103\u021bia \u0219i ru\u0219inea. Acedia este negativ\u0103 \u00een felul s\u0103u, dar este o negativitate a absen\u021bei.<\/span><\/p>\n

Depresia \u00een\u00a0Rena\u0219tere<\/h2>\n

\u00cen <\/span>perioada Rena\u0219terii <\/b>(sec. XVI \u0219i XVII), au ap\u0103rut justific\u0103rile naturale pentru bolile psihiatrice, fiind discutate cauzele sociale \u0219i psihologice ale depresiei (s\u0103r\u0103cia, frica \u0219i singur\u0103tatea) si posibile tratamente precum dieta, exerci\u021biile fizice, c\u0103l\u0103toriile, purgativele, s\u00e2nger\u0103rile, ierburile \u0219i terapia prin muzic\u0103.<\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u201cAnatomia melancoliei\u201d, publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1621, este una din lucr\u0103rile de baz\u0103 pe subiect, la limita dintre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i predic\u0103, este un ghid pentru dep\u0103\u0219irea \u201emelancoliei\u201d, precursorul ideii noastre moderne de depresie.<\/span><\/p>\n

Depresia \u00een Iluminism<\/h2>\n

\u00cen <\/span>Iluminism <\/b>(sec. XVIII \u0219i XIX), depresia a fost considerat\u0103 o sl\u0103biciune ereditar\u0103 a temperamentului, persoanele afectate fiind adesea evitate sau \u00eenchise.\u00a0<\/span><\/p>\n

Tratamentele din aceast\u0103 perioad\u0103 includeau exerci\u021biile fizice, dieta, muzica, medicamentele, imersiunea \u00een ap\u0103 \u0219i o form\u0103 timpurie de terapie cu electro\u0219ocuri.<\/span><\/p>\n

Teorii psihologice \u0219i modelul medical al tulbur\u0103rilor mintale<\/h2>\n

Secolul XIX<\/b> a prezentat \u00eenceputul teoriei psihodinamice \u0219i psihanalizei. Sigmund Freud<\/a>, cea mai cunoscut\u0103 personalitate din domeniul psihologiei, a descris melancolia ca fiind un r\u0103spuns la pierderea real\u0103 (ex. moartea) sau simbolic\u0103 (ex. e\u0219ecul), subliniind rolul psihanalizei \u00een rezolvarea aceste conflicte incon\u0219tiente.<\/span><\/p>\n

Anii 30<\/h3>\n

\u00cen anii 1930 a ap\u0103rut primul medicament antidepresiv al secolului XX – <\/span>amfetamina<\/b>. A fost dezvoltat\u0103 ini\u021bial pentru tratamentul astmului \u0219i al febrei f\u00e2nului, s-a dovedit util\u0103 \u00een depresia u\u0219oar\u0103, \u00een special <\/span>anhedonie<\/b>. In anii \u201830-40, peste un milion de comprimate de amfetamin\u0103 erau consumate zilnic \u00een Statele Unite, pentru ameliorarea st\u0103rii de spirit \u0219i pentru sc\u0103derea \u00een greutate. Consumul a dus la abuz care s-a r\u0103sp\u00e2ndit rapid, ceea ce a dus la declinul utiliz\u0103rii acesteia pentru tratarea depresiei [6].<\/span><\/p>\n

Anii 50<\/h3>\n

Anii 1950 au reprezentat \u00eenceputul tratamentului medicamentos al depresiei, debut\u00e2nd cu folosirea unui medicament pentru tuberculoz\u0103 – <\/span>proniazidul –<\/b> care ameliora starea de spirit a pacien\u021bilor, dar prezenta toxicitate hepatica semnificative.\u00a0<\/span><\/p>\n

Tratamentul a evoluat de la <\/span>antidepresive triciclice <\/b>(adesea cu efecte secundare grave), la inhibitori selectivi ai recapt\u0103rii serotoninei \u0219i, mai apoi, la antidepresive atipice. Mai mult, terapia cognitiv-comportamental\u0103 a ap\u0103rut c\u0103 alternativ\u0103 \u00een gestionarea depresiei <\/span>[2].<\/span><\/p>\n

\u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u0103utarea de medicamente antimalarie a condus la sinteza clorpromazinei, substanta ce prezinta calit\u0103\u021bi antihistaminice puternice, \u00een special sedare \u0219i reducerea anxiet\u0103\u021bii. \u00cen 1957, un compus \u00eenrudit chimic, imipramina, s-a dovedit util la pacien\u021bii cu depresie, mai apoi fiind inventa\u021bi al\u021bi antidepresivi triciclici.<\/span><\/p>\n

Anii 60-70<\/h3>\n

Anii \u201860 \u0219i \u201870 au fost marca\u021bi de primele teorii cognitive ale depresiei. Aaron Beck a propus c\u0103 modul \u00een care oamenii interpreteaz\u0103 evenimentele negative contribuie la depresie [2].<\/span><\/p>\n

\u00cen anii 1970, a ap\u0103rut <\/span>modelul medical al tulbur\u0103rilor mintale<\/b>, care a sugerat o cauz\u0103 fiziologic\u0103 \u2013 ce include genetica, chimia creierului, hormonii \u0219i anatomia creierului \u2013, ceea ce a dus la dezvoltarea tratamentului medicamentos [2].<\/span><\/p>\n

O schimbare major\u0103 \u00een tratamentul depresiei a avut loc odat\u0103 cu dezvoltarea i<\/span>nhibitorilor selectivi ai recapt\u0103rii serotoninei<\/b>, agen\u021bi cu mai pu\u021bine efecte adverse \u0219i de sedare ca predecesorii lor.\u00a0<\/span><\/p>\n

Anii 90<\/h3>\n

\u00cen anii 1990, au fost dezvolta\u021bi mai mul\u021bi <\/span>inhibitori dubli ai recapt\u0103rii norepinefrinei \u0219i serotoninei [6].<\/b><\/p>\n