{"id":122,"date":"2019-02-19T08:44:35","date_gmt":"2019-02-19T06:44:35","guid":{"rendered":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/scleroza-multipla\/"},"modified":"2024-11-10T21:16:29","modified_gmt":"2024-11-10T19:16:29","slug":"ce-este-scleroza-multipla","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/ce-este-scleroza-multipla\/","title":{"rendered":"Ce este scleroza multipl\u0103?"},"content":{"rendered":"\n<h2>Ce este scleroza multipl\u0103?<\/h2>\n<p>Scleroza multipl\u0103 (SM) este:<\/p>\n<ul>\n<li>o boal\u0103 cronic\u0103 a sistemului nervos central;<\/li>\n<li>o tulburare autoimun\u0103;<\/li>\n<li>o afec\u021biune \u00een care organismul se atac\u0103 pe sine.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Simptomele au o varietate mare \u0219i pot fi u\u0219oare sau grave, unii oameni pierz\u00e2ndu-\u0219i abilitatea de a vedea, scrie, vorbi sau merge pe parcurs ce boala progreseaz\u0103.<\/p>\n<p>Deoarece este o patologie complex\u0103 ce afecteaz\u0103 multe func\u021bii ale organismului, are prezent\u0103ri clinice foarte diverse, nu exist\u0103 un test specific pentru diagnostic \u0219i duce la o degradare progresiv\u0103 a func\u021biilor sistemului nervos, SM afecteaz\u0103 semnificativ calitatea vie\u021bii. Detectarea precoce este foarte important\u0103 pentru gestionarea simptomelor \u0219i prevenirea dizabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n<h2>Care este mecanismul sclerozei multiple?<\/h2>\n<p>\u00cen scleroza multipl\u0103 sistemul imunitar atac\u0103 <strong>mielina<\/strong>, o substan\u021b\u0103 care \u00eenconjoar\u0103 \u0219i protejeaz\u0103 fibrele nervoase. Mielina confer\u0103 substan\u021bei albe a creierului aspectul albicios \u0219i are un rol esen\u021bial \u00een comunicarea dintre neuroni. Pierderea acesteia duce la formarea unui \u021besut cicatrical numit scleroz\u0103 (fiind cunoscut \u0219i ca pl\u0103ci sau leziuni). Din cauza deterior\u0103rii mielinei, nervii nu mai pot conduce impulsurile electrice \u00een mod normal c\u0103tre \u0219i dinspre creier.<\/p>\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1307\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/neuron.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"545\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/neuron.jpg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/neuron-300x273.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/neuron-1024x931.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/neuron-768x698.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/neuron-1536x1396.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/neuron-750x682.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/neuron-1140x1036.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/p>\n<p>SM afecteaz\u0103 \u0219i corpurile celulelor nervoase. Pe m\u0103sur\u0103 ce boala progreseaz\u0103, stratul extern al creierului numit cortex cerebral se atrofiaz\u0103.<\/p>\n<h2>Care sunt factorii de risc pentru scleroza multipl\u0103?<\/h2>\n<p>Cauza sclerozei multiple nu este cunoscut\u0103, dar aceasta poate fi precipitat\u0103 de un cumul de factori de risc ce include:<\/p>\n<ul>\n<li>Tulbur\u0103ri autoimune (ex. Boala tiroidian\u0103, psoriazis, diabet de tip 1);<\/li>\n<li>V\u00e2rsta &#8211; apare de obicei \u00eentre 20-40 de ani;<\/li>\n<li>Sexul &#8211; apare de 2-3 de ori mai des la femei dec\u00e2t la b\u0103rba\u021bi;<\/li>\n<li>Factori de mediu;<\/li>\n<li>Factori genetici;<\/li>\n<li>Niveluri sc\u0103zute de vitamina D;<\/li>\n<li>Infec\u021bia anterioar\u0103 cu virusul Epstein-Barr (febr\u0103 glandular\u0103);<\/li>\n<li>Fumat;<\/li>\n<li>Obezitate [1,2].<\/li>\n<\/ul>\n<h2>Resurse \u0219i suport pentru pacien\u021bi<\/h2>\n<p><strong>Crede\u021bi c\u0103 este posibil s\u0103 suferi\u021bi de scleroz\u0103 multipl\u0103?<\/strong> Programa\u021bi-v\u0103 acum contact\u00e2nd recep\u021bia Institutului <strong>RoNeuro<\/strong> la num\u0103rul de telefon<strong> <a href=\"tel:+40374462222\">0374 46 2222<\/a><\/strong>, luni \u0219i mar\u021bi \u00eentre orele <strong>08:00 &#8211; 19:00<\/strong>, iar de miercuri p\u00e2n\u0103 vineri \u00eentre orele <strong>08:00 &#8211; 18:00. <\/strong><\/p>\n<p>La momentul program\u0103rii, pute\u021bi opta \u0219i pentru consulta\u021bie neurologic\u0103 gratuit\u0103, decontat\u0103 prin Casa Na\u021bional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate. Mai mult, pot fi efectuate program\u0103ri online.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a style=\"background-color: #6852ed; color: white; text-decoration: none; border: none; padding: 10px 20px; cursor: pointer; display: inline-block;\" href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/progamari.html\">Program\u0103ri online aici!<\/a><\/p>\n<p>Locui\u021bi \u00eentr-o zon\u0103 izolat\u0103 sau nu v\u0103 pute\u021bi deplasa la clinic\u0103? RoNeuro ofer\u0103 \u0219i op\u021biunea de <strong><a href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/telemedicina.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">telemedicin\u0103<\/a>.<\/strong><\/p>\n<h2>Care sunt simptomele sclerozei multiple?<\/h2>\n<p>Scleroza multipl\u0103 are o multitudine de simptome adesea imprevizibile, ce pot fi u\u0219oare sau severe, de scurt\u0103 sau lung\u0103 durat\u0103 \u0219i pot ap\u0103rea \u00een diverse combina\u021bii, \u00een func\u021bie de zona sistemului nervos ce este afectat\u0103. Din cauza diversit\u0103\u021bii prezent\u0103rii clinice, este necesar s\u0103 se efectueze teste specifice.<\/p>\n<p>De obicei SM debuteaz\u0103 cu:<\/p>\n<ul>\n<li>Probleme de vedere &#8211; vedere \u00eence\u021bo\u0219at\u0103 sau dubl\u0103;<\/li>\n<li>Probleme de distorsiune a culorilor;<\/li>\n<li>Probleme de mers \u0219i dificult\u0103\u021bi de echilibru;<\/li>\n<li>Parestezii &#8211; o senza\u021bie de amor\u021beal\u0103, \u00een\u021bep\u0103turi \u0219i ace.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Alte simptome includ:<\/p>\n<ul>\n<li>Sl\u0103biciune muscular\u0103 la nivelul bra\u021belor \u0219i picioarelor;<\/li>\n<li>Spasticitate &#8211; cre\u0219terea tonusului muscular care duce la rigiditate \u0219i spasme<\/li>\n<li>Probleme cu coordonarea;<\/li>\n<li>Oboseal\u0103 dup\u0103 activitatea fizic\u0103;<\/li>\n<li>Pierderea sensibilit\u0103\u021bii;<\/li>\n<li>Probleme de vorbire;<\/li>\n<li>Pierderea auzului;<\/li>\n<li>Tremor;<\/li>\n<li>Ame\u021beli;<\/li>\n<li>Probleme intestinale \u0219i ale vezicii urinare;<\/li>\n<li>Depresie;<\/li>\n<li>Probleme cognitive &#8211; apar la peste jum\u0103tate dintre persoanele afectate \u0219i afecteaz\u0103:\n<ul>\n<li>Aten\u021bia;<\/li>\n<li>Concentrarea;<\/li>\n<li>Memoria;<\/li>\n<li>Judecata;<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<li>Modific\u0103ri ale func\u021biei sexuale [1-4].<\/li>\n<\/ul>\n<h2>Rolul NADH \u00een gestionarea sclerozei multiple<\/h2>\n<p><strong>NADH<\/strong> este un supliment alimentar eficient \u0219i sigur, cu rol \u00een prevenirea \u0219i ameliorarea diverselor afec\u021biuni, printre care \u0219i <strong>scleroza multipl\u0103<\/strong>.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"wp-image-943 alignright\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson.jpeg\" alt=\"Suplimente alimentare boala Parkinson\" width=\"300\" height=\"177\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson.jpeg 1273w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-300x177.jpeg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-1024x603.jpeg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-768x452.jpeg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-750x442.jpeg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-1140x672.jpeg 1140w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/p>\n<p>Cunoscut de asemenea drept Coenzima-1, <strong>NADH<\/strong> este forma biologic\u0103 a hidrogenului care reac\u021bioneaz\u0103 cu oxigenul din celule rezultand energie.<\/p>\n<p>Pentru mai multe informa\u021bii despre <strong>NADH<\/strong>, accesa\u021bi acest <a href=\"https:\/\/nadhrapid.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">link<\/a>. Pentru mai multe informa\u021bii despre impactul NADH \u00een SM, click <a href=\"https:\/\/nadhrapid.ro\/nadh-si-scleroza-multipla\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">aici<\/a>.<\/p>\n<h2>Cum se pot clasifica simptomele sclerozei multiple?<\/h2>\n<p>Simptomele sclerozei multiple sunt grupate ca:<\/p>\n<ul>\n<li>primare;<\/li>\n<li>secundare;<\/li>\n<li>ter\u021biare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Simptomele primare apar ca un rezultat al distrugerii tecii de mielin\u0103 \u0219i au fost enumerate mai sus. Simptomele secundare sunt complica\u021bii ce pot ap\u0103rea ca rezultat al celor primare. Simptomele ter\u021biare includ probleme \u00een desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor zilnice \u0219i simptome psihologice ce apar \u00een urma stresului de a gestiona boala.<\/p>\n<p>Simptome secundare:<\/p>\n<ul>\n<li>Infec\u021bii urinare &#8211; din cauza problemelor vezicii;<\/li>\n<li>S\u0103biciune, postur\u0103 proast\u0103, dezechilibre musculare, sc\u0103derea densit\u0103\u021bii osoase &#8211; din cauza inactivit\u0103\u021bii;<\/li>\n<li>Sc\u0103derea mobilit\u0103\u021bii din cauza sl\u0103biciunii;<\/li>\n<li>Pneumonie de aspira\u021bie &#8211; din cauza dificult\u0103\u021bilor de \u00eenghi\u021bire.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Simptome ter\u021biare:<\/p>\n<ul>\n<li>Incapacitatea de a merge sau conduce poate duce la pierderea locului de munc\u0103;<\/li>\n<li>Stresul de a face fa\u021b\u0103 unei boli cronice poate afecta rela\u021biile personale;<\/li>\n<li>Depresia \u0219i anxietatea sunt frecvent \u00eent\u00e2lnite.<\/li>\n<\/ul>\n<h2>Care sunt tipurile de scleroz\u0103 multipl\u0103?<\/h2>\n<p>Exist\u0103 patru mari tipuri de scleroz\u0103 multipl\u0103:<\/p>\n<h3>Sindrom clinic izolat<\/h3>\n<p>Atunci c\u00e2nd apare un episod cu simptome specifice SM, dar nu sunt \u00eendeplinite criteriile pentru diagnostic. Acesta poate evalua \u00een alte forme de SM.<\/p>\n<h3>Scleroza multipl\u0103 recurent-remisiv\u0103<\/h3>\n<p>Cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de manifestare (la peste 85% dintre persoanele diagnosticate); poate provoca acutiz\u0103ri ale simptomelor noi sau vechi \u00een decursul a c\u00e2torva zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni urmate de perioade de remisie (simptomele se stabilizeaz\u0103 sau dispar) care pot dura luni sau chiar ani. Cre\u0219terea temperaturii corpului poate acutiza temporar simptomele (pseudorecidive). Simptomele reziduale ale recidivelor se pot acumula \u00een timp \u0219i pot duce la invaliditate. \u00cen multe cazuri poate evolua \u00een scleroz\u0103 multipl\u0103 secundar-progresiv\u0103.<\/p>\n<h3>Scleroza multipl\u0103 secundar-progresiv\u0103<\/h3>\n<p>\u00centre 20-40% dintre persoanele cu aceast\u0103 form\u0103 de SM pot dezvolta o progresie constant\u0103 a simptomelor cu sau f\u0103r\u0103 perioade de remisie la 10-20 de ani de la apari\u021bia bolii. Rata de progresie a bolii variaz\u0103 semnificativ de la o persoan\u0103 la alta.<\/p>\n<h3>Scleroza multipl\u0103 progresiv\u0103 primar\u0103<\/h3>\n<p>Simptomele SM \u00eencep lent \u0219i se agraveaz\u0103 treptat \u00een timp, f\u0103r\u0103 perioade de remisie [2, 5, 6].<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1306\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/tipurile-de-scleroza.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"320\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/tipurile-de-scleroza.jpg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/tipurile-de-scleroza-300x137.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/tipurile-de-scleroza-1024x468.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/tipurile-de-scleroza-768x351.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/tipurile-de-scleroza-1536x702.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/tipurile-de-scleroza-750x343.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/tipurile-de-scleroza-1140x521.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<h2>Cum este diagnosticat\u0103 scleroza multipl\u0103?<\/h2>\n<p>Deoarece nu exist\u0103 un test specific pentru detectarea SM, diagnosticul se bazeaz\u0103 pe evaluarea simptomelor, teste imagistice \u0219i de laborator. Diagnosticul de SM recurent-remitent\u0103 este bazat pe prezen\u021ba simultan\u0103 a dou\u0103 criterii:<\/p>\n<ul>\n<li>Cel pu\u021bin dou\u0103 atacuri \u2013 apari\u021bia brusc\u0103 a simptomelor sau agravarea simptomelor \u00een decurs de 24h\u2013 la distan\u021b\u0103 de cel pu\u021bin o lun\u0103;<\/li>\n<li>Mai mult de o zon\u0103 \u00een care mielina este afectat\u0103 \u00een sistemul nervos central ce nu este cauzat\u0103 de alt\u0103 boal\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd se va efectua un istoric neurologic ce include evaluarea func\u021biilor:<\/p>\n<ul>\n<li>Mintale;<\/li>\n<li>Emo\u021bionale;<\/li>\n<li>A limbajului;<\/li>\n<li>Mi\u0219carea \u0219i coordonarea;<\/li>\n<li>Vederea;<\/li>\n<li>Echilibrul;<\/li>\n<li>Sim\u021burile.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Evaluarea neurologic\u0103 este completat\u0103 de teste specifice precum:<\/p>\n<ul>\n<li>RMN &#8211; Se pot observa pl\u0103cile demielinizante \u0219i cicatricile cauzate de SM;<\/li>\n<li>Poten\u021biale evocate &#8211; Teste ce \u00eenregistreaz\u0103 r\u0103spunsul electric al creierului la stimuli vizuali, auditivi \u0219i senzoriali pentru a observa \u00eent\u00e2rzieri \u00een procesare.<\/li>\n<li>Analiza lichidului cefalorahidian (punc\u021bie spinal\u0103\/lombar\u0103) &#8211; Verific\u0103 anomaliile celulare \u0219i chimice specifice SM;<\/li>\n<li>Analize de s\u00e2nge pentru a exclude alte cauze;<\/li>\n<li>Examinare oftalmologic\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1308\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/diagnosticul-sclerozei.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"320\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/diagnosticul-sclerozei.jpg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/diagnosticul-sclerozei-300x137.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/diagnosticul-sclerozei-1024x468.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/diagnosticul-sclerozei-768x351.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/diagnosticul-sclerozei-1536x702.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/diagnosticul-sclerozei-750x343.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/diagnosticul-sclerozei-1140x521.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<h2>Concluzii<\/h2>\n<p>Scleroza multipl\u0103 este o afec\u021biune complex\u0103, care afecteaz\u0103 via\u021ba celor diagnostica\u021bi \u00eentr-o varietate de moduri. De\u0219i nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 un tratament definitiv, progresele \u00een cercetare \u0219i op\u021biunile terapeutice disponibile ofer\u0103 speran\u021b\u0103 pacien\u021bilor.<\/p>\n<p>Mai multe informa\u021bii despre gestionarea sclerozei multiple vor fi prezentate \u00eentr-un articol ulterior.<\/p>\n<p>\u00cen\u021belegerea profund\u0103 a bolii de c\u0103tre pacien\u021bi \u0219i persoanele din jur poate facilita integrarea \u0219i sprijinul necesar pentru a face fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor zilnice.<\/p>\n<h2>Referin\u021be<\/h2>\n<ol>\n<li>Benedict R, Bobholz J. <a href=\"https:\/\/www.mayoclinic.org\/diseases-conditions\/multiple-sclerosis\/symptoms-causes\/syc-20350269\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Multiple Sclerosis<\/a>. Semin Neurol [Internet]. 2007;27:078\u201385.<\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.nationalmssociety.org\/understanding-ms\/what-is-ms\/ms-symptoms\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Empowering people affected by MS to live their best lives<\/a> [Internet]. National Multiple Sclerosis Society.<\/li>\n<li>Hopkinsmedicine.org. Available from: <a href=\"https:\/\/www.hopkinsmedicine.org\/health\/conditions-and-diseases\/multiple-sclerosis-ms\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.hopkinsmedicine.org\/health\/conditions-and-diseases\/multiple-sclerosis-ms<\/a><\/li>\n<li>Nih.gov. [cited 2024 Oct 24]. Available from: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6120692\/#:~:text=The%20first%20formally%20defined%20MS,in%20Multiple%20Sclerosis%20as%20a\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6120692\/#:~:text=The%20first%20formally%20defined%20MS,in%20Multiple%20Sclerosis%20as%20a<\/a><\/li>\n<li>Tafti D, Ehsan M, Xixis KL. Multiple Sclerosis. 2024 Mar 20. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan\u2013. PMID: 29763024.<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ce este scleroza multipl\u0103? Scleroza multipl\u0103 (SM) este: o boal\u0103 cronic\u0103 a sistemului nervos central; o tulburare autoimun\u0103; o afec\u021biune \u00een care organismul se atac\u0103 pe sine. Simptomele au o varietate mare \u0219i pot fi u\u0219oare sau grave, unii oameni pierz\u00e2ndu-\u0219i abilitatea de a vedea, scrie, vorbi sau merge pe parcurs ce boala progreseaz\u0103. Deoarece [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":692,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":{"source_name":"","source_url":"","via_name":"","via_url":"","override_template":"0","override":[{"template":"1","single_blog_custom":"","parallax":"1","fullscreen":"1","layout":"right-sidebar","sidebar":"default-sidebar","second_sidebar":"default-sidebar","sticky_sidebar":"1","share_position":"top","share_float_style":"share-monocrhome","show_share_counter":"1","show_view_counter":"1","show_featured":"1","show_post_meta":"1","show_post_author":"1","show_post_author_image":"1","show_post_date":"1","post_date_format":"default","post_date_format_custom":"Y\/m\/d","show_post_category":"1","show_post_reading_time":"0","post_reading_time_wpm":"300","show_zoom_button":"0","zoom_button_out_step":"2","zoom_button_in_step":"3","show_post_tag":"1","show_prev_next_post":"1","show_popup_post":"1","number_popup_post":"1","show_author_box":"0","show_post_related":"0","show_inline_post_related":"0"}],"override_image_size":"0","image_override":[{"single_post_thumbnail_size":"crop-500","single_post_gallery_size":"crop-500"}],"trending_post":"0","trending_post_position":"meta","trending_post_label":"Trending","sponsored_post":"0","sponsored_post_label":"Sponsored by","sponsored_post_name":"","sponsored_post_url":"","sponsored_post_logo_enable":"0","sponsored_post_logo":"","sponsored_post_desc":"","disable_ad":"0"},"jnews_primary_category":{"id":"","hide":""},"jnews_override_counter":{"override_view_counter":"0","view_counter_number":"0","override_share_counter":"0","share_counter_number":"0","override_like_counter":"0","like_counter_number":"0","override_dislike_counter":"0","dislike_counter_number":"0"},"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-122","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-neurologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/122","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=122"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/122\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1335,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/122\/revisions\/1335"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/692"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=122"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=122"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=122"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}