![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/Ce-procese-implica-depresia.jpeg\" "\\"\\"")
<\/p>\n
Netratat\u0103, depresia poate avea un impact semnificativ asupra:<\/p>\n
- \n
- vie\u021bii de zi cu zi;<\/li>\n
- educa\u021biei;<\/li>\n
- carierei;<\/li>\n
- rela\u021biilor interpersonale.<\/li>\n<\/ul>\n
De\u0219i \u00eenc\u0103 stigmatizat\u0103, depresia nu este o sl\u0103biciune sau o stare tranzitorie. Aceasta are la baz\u0103 mecanisme biologice \u0219i neurochimice, necesit\u00e2nd tratament de lung\u0103 durat\u0103 bazat pe psihoterapie, medica\u021bie, sau o combina\u021bie \u00eentre acestea.<\/p>\n
Care sunt simptomele depresiei?<\/h2>\n
Depresia poate ap\u0103rea \u00eentr-un episod unic sau episoade multiple (mai frecvent). \u00cen cadrul episoadelor, simptomele sunt prezente pe cea mai mare parte a zilei, \u00een fiecare zi \u0219i afecteaz\u0103 diverse aspecte ale vie\u021bii, cum ar fi munc\u0103, educa\u021bia, sau activit\u0103\u021bile sociale.<\/p>\n
Simptomele generale ale depresiei<\/h3>\n
Depresia se manifest\u0103 prin:<\/p>\n
- \n
- Sentimente de triste\u021be, goliciune sau disperare;<\/li>\n
- Furie, iritabilitate sau frustrare;<\/li>\n
- Pierderea interesului sau a pl\u0103cerii pentru majoritatea activit\u0103\u021bilor de zi cu zi;<\/li>\n
- Oboseal\u0103 \u0219i lips\u0103 de energie;<\/li>\n
- Reducerea apetitului \u0219i pierderea \u00een greutate sau cre\u0219terea poftei de m\u00e2ncare \u0219i cre\u0219terea \u00een greutate;<\/li>\n
- Tulbur\u0103ri de somn, inclusiv insomnie sau hipersomnie;<\/li>\n
- Anxietate, agita\u021bie sau nelini\u0219te;<\/li>\n
- \u00cencetinirea g\u00e2ndirii, a vorbirii sau a mi\u0219c\u0103rilor corpului;<\/li>\n
- Sentimente de inutilitate sau vinov\u0103\u021bie;<\/li>\n
- Dificult\u0103\u021bi de g\u00e2ndire, concentrare, luare de decizii \u0219i memorare;<\/li>\n
- G\u00e2nduri recurente despre moarte, g\u00e2nduri suicidare, tentative de suicid sau sinucidere;<\/li>\n
- Dureri de spate sau de cap;<\/li>\n
- Probleme gastrointestinale;<\/li>\n
- Reducerea contactului vizual;<\/li>\n
- Vorbire monoton\u0103;<\/li>\n
- Mi\u0219c\u0103ri \u00eencetinite, \u00eencetinirea timpului de reac\u021bie [4-6].<\/li>\n<\/ul>\n
Simptomele depresiei la copii<\/h3>\n
La copii <\/strong>depresia se poate manifesta prin oboseal\u0103 excesiv\u0103, refuzul de a merge la \u0219coal\u0103, modificarea apetitului \u0219i somnului, dureri f\u0103r\u0103 o cauz\u0103 evident\u0103, probleme de concentrare, anxietate, pierderea interesului fa\u021b\u0103 de prieteni, retragere social\u0103 sau asumarea unor riscuri exagerate.<\/p>\n
Simptomele depresiei la adolescen\u021bi<\/h3>\n
La adolescen\u021bi,<\/strong> simptomele pot include:<\/p>\n
- \n
- Triste\u021be,<\/li>\n
- Iritabilitate,<\/li>\n
- Sentimente de negativitate \u0219i lipsa de valoare,<\/li>\n
- Crize de plans sau furie,<\/li>\n
- Performan\u021be slabe sau absenteism la \u0219coal\u0103,<\/li>\n
- Sentiment de ne\u00een\u021belegere \u0219i extrem de sensibilitate,<\/li>\n
- Consum de droguri sau alcool,<\/li>\n
- M\u00e2ncat sau dormit excesiv,<\/li>\n
- Pierderea interesului pentru activit\u0103\u021bile normale,<\/li>\n
- Evitarea interac\u021biunii sociale sau conflicte interpersonale,<\/li>\n
- Fixarea asupra e\u0219ecurilor,<\/li>\n
- Autocritica exagerat\u0103,<\/li>\n
- Dificult\u0103\u021bi de concentrare, memorare \u0219i luare a deciziilor,<\/li>\n
- Automutilare,<\/li>\n
- G\u00e2nduri frecvente despre moarte \u0219i sinucidere.<\/li>\n<\/ul>\n
Simptomele depresiei la adul\u021bi<\/h3>\n
Simptomele depresiei pot fi mai pu\u021bin evidente la adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103<\/strong>, deoarece se pot suprapune cu alte patologii specifice v\u00e2rstei. \u00cen cazul lor, depresia se manifest\u0103 prin:<\/p>\n
- \n
- Dificult\u0103\u021bi de memorie sau schimb\u0103ri de personalitate;<\/li>\n
- Dureri fizice;<\/li>\n
- Oboseal\u0103, pierderea poftei de m\u00e2ncare, probleme de somn care nu sunt cauzate de o afec\u021biune medical\u0103 sau de medicamente;<\/li>\n
- Dorin\u021ba frecvent\u0103 de a r\u0103m\u00e2ne acas\u0103;<\/li>\n
- G\u00e2nduri sau sentimente suicidare, \u00een special la b\u0103rba\u021bi.<\/li>\n<\/ul>\n
Cum este clasificat\u0103 depresia?<\/h2>\n
Manualul de diagnostic statistic al tulbur\u0103rilor mintale, edi\u021bia a cincea (DSM-5) al Asocia\u021biei Americane de Psihiatrie clasific\u0103 tulbur\u0103rile depresive dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n
Depresie clinic\u0103 (tulburare depresiv\u0103 major\u0103)<\/h3>\n
Marcat de simptome de triste\u021be, deprimare, probleme de somn, pierderea interesului pentru activit\u0103\u021bi sau schimbarea apetitului, prezente \u00een majoritatea zilelor timp de cel pu\u021bin dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Aceast\u0103 este cea mai sever\u0103 form\u0103 de depresie. Alte subforme de depresie includ:<\/p>\n
- \n
- Tulburarea afectiv\u0103 sezonier\u0103 (depresia sezonier\u0103): <\/strong>Specific\u0103 sezonului rece.<\/li>\n
- Depresia prenatal\u0103 \u0219i depresia postpartum: <\/strong>Apare \u00een timpul sarcinii sau \u00een termen de patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la na\u0219tere.<\/li>\n
- Depresia atipic\u0103: <\/strong>Spre deosebire de depresia „tipic\u0103”, apare o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire temporar\u0103 a dispozi\u021biei ca r\u0103spuns la evenimente pozitive.<\/li>\n
- Tulburarea depresiv\u0103 persistent\u0103:<\/strong> O depresie u\u0219oar\u0103 sau moderat\u0103 care dureaz\u0103 cel pu\u021bin doi ani cu simptomele sunt mai pu\u021bin severe dec\u00e2t \u00een tulburarea depresiv\u0103 major\u0103 [7].<\/li>\n<\/ul>\n
Tulburarea de dereglare disruptiv\u0103 a dispozi\u021biei<\/h3>\n
Specific\u0103 copiilor, aceasta provoac\u0103 iritabilitate \u0219i crize frecvente de furie. Simptomele \u00eencep de obicei p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 10 ani.<\/p>\n
Tulburarea disforic\u0103 premenstrual\u0103<\/h3>\n
Aceasta combin\u0103 simptome ale sindromului premenstrual cu simptome ale dispozi\u021biei, cum ar fi iritabilitate extrem\u0103, anxietate sau depresie. Simptomele se amelioreaz\u0103 la c\u00e2teva zile dup\u0103 \u00eenceperea menstrua\u021biei.<\/p>\n
Tulburare depresiv\u0103 cauzat\u0103 de o alt\u0103 afec\u021biune<\/h3>\n
Cele mai frecvente cauze sunt hipotiroidismul, bolile de inim\u0103, boala Parkinson sau cancerul. Depresia se amelioreaz\u0103 dup\u0103 tratarea afec\u021biunii subiacente [7].<\/p>\n
![\"Clasificarea](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/Clasificarea-depresiei.jpeg\" "\\"\\"")
<\/p>\nResurse \u0219i suport pentru pacien\u021bi<\/h2>\n
Institutul RoNeuro v\u0103 faciliteaz\u0103 gestionarea depresiei prin tehnici diverse: de la acupunctur\u0103, la revolu\u021bionara abordare prin stimulare magnetic\u0103 transcranian\u0103, incluz\u00e2nd, desigur, arta psihoterapiei ce abordeaz\u0103 nivelul con\u0219tient prin tehnici cognitiv-comportamentale, iar nivelul incon\u0219tient prin imagerie ghidat\u0103 sau hipnoz\u0103.<\/p>\n
Suferi\u021bi de depresie? Programa\u021bi-v\u0103 acum la unul din psihologii no\u0219trii contact\u00e2nd recep\u021bia Institutului RoNeuro<\/strong> la num\u0103rul de telefon 0374 46 2222<\/a><\/strong>, luni \u0219i mar\u021bi \u00eentre orele 08:00 – 19:00<\/strong>, iar de miercuri p\u00e2n\u0103 vineri \u00eentre orele 08:00 – 18:00.<\/strong><\/p>\n
La momentul program\u0103rii, pute\u021bi opta \u0219i pentru consulta\u021bie neurologic\u0103 gratuit\u0103, decontat\u0103 prin Casa Na\u021bional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate. Mai mult, pot fi efectuate program\u0103ri online.<\/p>\n
Program\u0103ri online aici!<\/a><\/p>\n
Ce alte tulbur\u0103ri pot sem\u0103na cu depresia?<\/h2>\n
Alte tulbur\u0103ri cu simptomatologie comun\u0103 depresiei includ:<\/p>\n
- \n
- Tulburarea afectiv\u0103 bipolar\u0103 (depresia bipolar\u0103)<\/strong>: Se manifest\u0103 prin perioade alternante de depresie \u0219i manie sau hipomanie, precum \u0219i perioade asimptomatice (eutimie).\n
- \n
- Depresia<\/strong> este marcat\u0103 de triste\u021be, lips\u0103 de speran\u021b\u0103 \u0219i pierderea interesului pentru activit\u0103\u021bi;<\/li>\n
- Mania <\/strong>(specific\u0103 Tulbur\u0103rii bipolare I) este o perioad\u0103 de dispozi\u021bie anormal de pozitiv\u0103 sau iritabil\u0103, cu schimb\u0103ri extreme ale emo\u021biilor, g\u00e2ndurilor, energiei \u0219i nivelului de activitate. St\u0103rile de manie pot cauza probleme sociale sau financiare si este asociat\u0103 cu simptome psihotice, precum iluzii \u0219i halucina\u021bii.<\/li>\n
- Hipomania<\/strong> (Tulburarea bipolar\u0103 II) este o form\u0103 mai pu\u021bin sever\u0103 de manie care nu dureaz\u0103 la fel de mult \u0219i nu afecteaz\u0103 at\u00e2t de mult func\u021bionarea zilnic\u0103 [8].<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n
- Anxietatea: <\/strong>Simptomele comune includ nervozitate, iritabilitate, probleme de somn \u0219i dificult\u0103\u021bi de concentrare.<\/li>\n
- Sindromul oboselii cronice: <\/strong>Simptomele comune includ probleme cu memoria, concentrarea \u0219i somnul, precum \u0219i oboseal\u0103.<\/li>\n
- Diabetul:<\/strong> Simptomele comune includ sl\u0103biciunea, oboseal\u0103 \u0219i pierderea \u00een greutate.<\/li>\n
- Fibromialgia –<\/strong> afec\u021biune care provoac\u0103 dureri musculare cronice \u0219i oboseal\u0103.<\/li>\n
- Hipercalcemia (nivel ridicat de calciu in sange):<\/strong> Simptomele comune includ letargie, dispozi\u021bie afectat\u0103, pierderi de memorie \u0219i iritabilitate.<\/li>\n
- Hipotiroidismul:<\/strong> simptomele comune includ oboseal\u0103, insomnie \u0219i dificult\u0103\u021bi de concentrare.<\/li>\n
- Tulburarea de stres post-traumatic:<\/strong> simptomele comune includ dificult\u0103\u021bi emo\u021bionale, probleme de somn, probleme de concentrare, iritare \u0219i furie.<\/li>\n
- Deficien\u021ba de vitamina D:<\/strong> simptomele comune includ sl\u0103biciune, durere, oboseal\u0103 \u0219i modific\u0103ri ale dispozi\u021biei.<\/li>\n<\/ul>\n
Rolul NADH \u00een depresie<\/h2>\n
NADH<\/strong> este un supliment alimentar eficient \u0219i sigur, cu rol \u00een prevenirea \u0219i ameliorarea diverselor afec\u021biuni, printre care \u0219i depresia<\/strong>.<\/p>\n
![\"Suplimente](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-300x177.jpeg\" "\\"\\"")
Cunoscut de asemenea drept\u00a0Coenzima-1, NADH<\/strong> este forma biologic\u0103 a hidrogenului care reac\u021bioneaz\u0103 cu oxigenul din celule rezultand energie. Pentru mai multe informa\u021bii despre NADH<\/strong>, accesa\u021bi acest link<\/a>. Pentru mai multe informa\u021bii despre impactul NADH \u00een depresie, click aici<\/a>. Afla\u021bi mai multe despre rolul NADH<\/strong> \u00een mecanismul Dopaminei<\/a> dar \u0219i a altor neurotransmi\u021b\u0103tori<\/a>.<\/p>\nEpidemiologia depresiei<\/h2>\n
Depresia debuteaz\u0103 adesea \u00een adolescen\u021b\u0103 sau la \u00eenceputul vie\u021bii de adult, dar poate ap\u0103rea la orice v\u00e2rst\u0103. La nivel mondial, aproximativ 5% dintre adul\u021bi sufer\u0103 de depresie <\/strong>[1].<\/p>\n
Apare mai des diagnosticat\u0103 \u00een cazul femeilor dec\u00e2t a b\u0103rba\u021bilor, ceea se poate datora par\u021bial faptului c\u0103 acestea sunt mai predispuse s\u0103 caute tratament.<\/p>\n
Femeile \u00eens\u0103rcinate \u0219i cele care au n\u0103scut prezint\u0103 de asemenea un risc crescut de a dezvolta aceast\u0103 patologie, aproximativ 10%<\/strong> dintre acestea fiind diagnosticate cu depresie [2].<\/p>\n
Anual peste 700,000 de persoane mor \u00een urma suicidului, fiind a patra cauza de mortalitate \u00een r\u00e2ndul tinerilor \u00eentre 15 \u0219i 29 de ani. Majoritatea cazurilor (peste 80%) de suicid au loc \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii, unde peste 75% dintre persoane nu au acces la tratament din cauza lipsei investi\u021biei \u00een \u00eengrijirea mintal\u0103, lipsei personalului calificat \u0219i stigmatiz\u0103rii sociale [3].<\/p>\n
Concluzii<\/h2>\n
Depresia este o tulburare psihologic\u0103 complex\u0103 ce afecteaz\u0103 milioane de oameni la nivel, cu un impact semnificativ asupra calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u0219i capacit\u0103\u021bii de a func\u021biona \u00een diverse aspecte ale vie\u021bii, profesionale sau personale. Recunoa\u0219terea timpurie a depresiei \u0219i cunoa\u0219terea subtipurilor acesteia este important\u0103 pentru identificarea acesteia \u0219i ini\u021bierea tratamentului,<\/p>\n
Este esen\u021bial s\u0103 abord\u0103m depresia cu compasiune. Cre\u0219terea con\u0219tientiz\u0103rii este primul pas spre reducerea stigmatiz\u0103rii \u0219i crearea unei societ\u0103\u021bi care sprijin\u0103 activ s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103, oferind resurse adecvate, \u00een\u021belegere \u0219i empatie pentru cei afecta\u021bi.<\/p>\n
Mai multe informa\u021bii despre istoricul, cauzele \u0219i efectele depresiei, precum \u0219i despre metode de preven\u021bie \u0219i gestionare vor fi prezentate \u00een articole ulterioare.<\/em><\/strong><\/p>\n
Referin\u021be<\/h2>\n
- \n
- Chodavadia P, Teo I, Poremski D, Fung DSS, Finkelstein EA. Prevalence and economic burden of depression and anxiety symptoms among Singaporean adults: results from a 2022 web panel. BMC Psychiatry. 2023 Feb 14;23(1):104. doi: 10.1186\/s12888-023-04581-7. PMID: 36782116;<\/li>\n
- World Health Organization. (n.d.). Depressive disorder (depression)<\/em><\/a>. World Health Organization.<\/li>\n
- Lovero KL, Dos Santos PF, Come AX, Wainberg ML, Oquendo MA. Suicide in Global Mental Health. Curr Psychiatry Rep. 2023 Jun;25(6):255-262. doi: 10.1007\/s11920-023-01423-x. Epub 2023 May 13.<\/li>\n
- Daniel Lynch, L. P. C. (2023, August 15). Could you be depressed?<\/em><\/a>. Mayo Clinic Health System.<\/li>\n
- What is depression?<\/em><\/a>. Psychiatry.org – What Is Depression? (n.d.).<\/li>\n
- The physical signs of depression<\/em><\/a>. Priory. (n.d.).<\/li>\n
- Diagnostic and statistical manual of mental disorders: DSM-5<\/em>. (2013). . American Psychiatric Association.<\/li>\n
- professional, C. C. medical. (n.d.). Bipolar disorder<\/em><\/a>. Cleveland Clinic.<\/li>\n
- Reynolds EH, Wilson JV. Depression and anxiety in Babylon. J R Soc Med. 2013 Dec;106(12):478-81. doi: 10.1177\/0141076813486262. Epub 2013 May 28. PMID: 23759889;<\/li>\n
- Schimelpfening, N. (n.d.). When were the earliest accounts of depression?<\/em><\/a>. Verywell Mind.<\/li>\n
- Tabatabaei SM, Jafari-Mehdiabad A. Rhazes’ pioneer viewpoints about psychiatry, neurology and neuroscience. J Med Ethics Hist Med. 2020 Dec 12;13:21. doi: 10.18502\/jmehm.v13i21.4863.<\/li>\n
- Kemp S, Williams K. Demonic possession and mental disorder in medieval and early modern Europe. Psychol Med. 1987 Feb;17(1):21-9. doi: 10.1017\/s0033291700012940.<\/li>\n
- Torkildsen \u00d8. Lessons to be learnt from the history of lobotomy. Tidsskr Nor Laegeforen. 2022 Dec 12;142(18). English, Norwegian. doi: 10.4045\/tidsskr.22.0505.<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ce este depresia? Depresia este o tulburare a dispozi\u021biei care provoac\u0103 sentimente persistente de triste\u021be \u0219i de pierdere a interesului pentru activitatea de zi cu zi. Tulburare a func\u021biei timice, aceasta reprezint\u0103 versantul descendent al timiei, cu un continuum de la triste\u021be, ce apar\u021bine normalit\u0103\u021bii, la depresie, ce apar\u021bine patologiei. Manifest\u0103rile sale afecteaz\u0103 func\u021bionarea \u00eentregului […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":688,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":{"source_name":"","source_url":"","via_name":"","via_url":"","override_template":"0","override":[{"template":"1","single_blog_custom":"","parallax":"1","fullscreen":"1","layout":"right-sidebar","sidebar":"default-sidebar","second_sidebar":"default-sidebar","sticky_sidebar":"1","share_position":"top","share_float_style":"share-monocrhome","show_share_counter":"1","show_view_counter":"1","show_featured":"1","show_post_meta":"1","show_post_author":"1","show_post_author_image":"1","show_post_date":"1","post_date_format":"default","post_date_format_custom":"Y\/m\/d","show_post_category":"1","show_post_reading_time":"0","post_reading_time_wpm":"300","show_zoom_button":"0","zoom_button_out_step":"2","zoom_button_in_step":"3","show_post_tag":"1","show_prev_next_post":"1","show_popup_post":"1","number_popup_post":"1","show_author_box":"0","show_post_related":"0","show_inline_post_related":"0"}],"override_image_size":"0","image_override":[{"single_post_thumbnail_size":"crop-500","single_post_gallery_size":"crop-500"}],"trending_post":"0","trending_post_position":"meta","trending_post_label":"Trending","sponsored_post":"0","sponsored_post_label":"Sponsored by","sponsored_post_name":"","sponsored_post_url":"","sponsored_post_logo_enable":"0","sponsored_post_logo":"","sponsored_post_desc":"","disable_ad":"0"},"jnews_primary_category":{"id":"","hide":""},"jnews_override_counter":{"override_view_counter":"0","view_counter_number":"0","override_share_counter":"0","share_counter_number":"0","override_like_counter":"0","like_counter_number":"0","override_dislike_counter":"0","dislike_counter_number":"0"},"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-123","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-psihologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/123","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=123"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/123\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1079,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/123\/revisions\/1079"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/688"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=123"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=123"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=123"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
- Mania <\/strong>(specific\u0103 Tulbur\u0103rii bipolare I) este o perioad\u0103 de dispozi\u021bie anormal de pozitiv\u0103 sau iritabil\u0103, cu schimb\u0103ri extreme ale emo\u021biilor, g\u00e2ndurilor, energiei \u0219i nivelului de activitate. St\u0103rile de manie pot cauza probleme sociale sau financiare si este asociat\u0103 cu simptome psihotice, precum iluzii \u0219i halucina\u021bii.<\/li>\n
- Depresia<\/strong> este marcat\u0103 de triste\u021be, lips\u0103 de speran\u021b\u0103 \u0219i pierderea interesului pentru activit\u0103\u021bi;<\/li>\n
- Depresia prenatal\u0103 \u0219i depresia postpartum: <\/strong>Apare \u00een timpul sarcinii sau \u00een termen de patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la na\u0219tere.<\/li>\n
- Tulburarea afectiv\u0103 sezonier\u0103 (depresia sezonier\u0103): <\/strong>Specific\u0103 sezonului rece.<\/li>\n