{"id":136,"date":"2019-06-04T08:44:35","date_gmt":"2019-06-04T06:44:35","guid":{"rendered":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/anxietatea-generalizata\/"},"modified":"2024-05-28T19:45:22","modified_gmt":"2024-05-28T17:45:22","slug":"ce-este-anxietatea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/ce-este-anxietatea\/","title":{"rendered":"Ce este anxietatea?"},"content":{"rendered":"\n<h2>Ce este anxietatea?<\/h2>\n<p>Anxietatea este o tendin\u021b\u0103 excesiv\u0103 de \u00eengrijorare legat\u0103 de un posibil eveniment perceput ca amenin\u021bare sau pericol. Anxietatea se deosebe\u0219te de fric\u0103, deoarece cea din urm\u0103 reprezint\u0103 o reac\u021bie automat\u0103, predominant vegetativ\u0103, la un pericol iminent, pe c\u00e2nd cea dint\u00e2i are o durat\u0103 prelungit\u0103 \u0219i poate ap\u0103rea \u00een lipsa unei reale amenin\u021b\u0103ri.<\/p>\n<p><em>Iat\u0103 cateva \u00eentreb\u0103ri care apar \u00een\u00a0 momentele de anxietate: <\/em><\/p>\n<ul>\n<li><em>Oare voi putea termina la timp?<\/em><\/li>\n<li><em>Oare voi fi destul de performant?<\/em><\/li>\n<li><em>Oare copii vor fi \u00een siguran\u021b\u0103 pe drumul spre cas\u0103?<\/em><\/li>\n<li><em>Oare va fi r\u0103zboi? Oare\u2026? <\/em><\/li>\n<\/ul>\n<p>Tulburarea de anxietate debuteaz\u0103 deseori \u00een adolescen\u021b\u0103, iar netratat\u0103, poate duce la cronicizarea simptomelor, cu fluctua\u021bii \u0219i rare remisii complete. Acesta se manifest\u0103 printr-o hipervigilen\u021b\u0103 ce afecteaz\u0103 modul de raportare la provoc\u0103rile vie\u021bii \u0219i de interpretare a realit\u0103\u021bii, cu manifest\u0103ri comportamentale.<\/p>\n<h2>Cum se manifest\u0103 anxietatea?<\/h2>\n<p>Tulbur\u0103rile de anxietate au diverse simptome, at\u00e2t psihologice, c\u00e2t \u0219i fizice. Acestea pot deveni debilitante, afect\u00e2nd via\u021ba pacien\u021bilor \u00een toate domeniile (carier\u0103, educa\u021bie, rela\u021bii personale, etc).<\/p>\n<h3>Simptome psihologice<\/h3>\n<p>Simptomele psihologice ale anxiet\u0103\u021bii includ:<\/p>\n<ul>\n<li>Panic\u0103, fric\u0103 \u0219i nelini\u0219te<\/li>\n<li>Probleme de somn sau senza\u021bie de oboseal\u0103<\/li>\n<li>Imposibilitatea de a r\u0103m\u00e2ne calm \u0219i lini\u0219tit<\/li>\n<li>Rumina\u021bie &#8211; analizarea unei probleme \u00een mod continuu<\/li>\n<li>Incapacitatea de concentrare<\/li>\n<li>Evitarea intens\u0103 sau obsesiv\u0103 a obiectelor sau a locurilor care genereaz\u0103 anxietate.<\/li>\n<\/ul>\n<h3>Simptome fizice<\/h3>\n<p>Simptomele fizice ale anxiet\u0103\u021bii includ:<\/p>\n<ul>\n<li>M\u00e2ini sau picioare reci, transpirate, amor\u021bite sau furnic\u0103turi<\/li>\n<li>Dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie<\/li>\n<li>Respira\u021bie mai rapid\u0103 dec\u00e2t \u00een mod normal (hiperventila\u021bie)<\/li>\n<li>Palpita\u021bii ale inimii sau ritm cardiac crescut<\/li>\n<li>Tremor<\/li>\n<li>Gur\u0103 uscat\u0103<\/li>\n<li>Probleme gastrointestinale<\/li>\n<li>Grea\u021b\u0103<\/li>\n<li>Mu\u0219chi \u00eencorda\u021bi<\/li>\n<li>Ame\u021beli sau senza\u021bie de sl\u0103biciune.<\/li>\n<\/ul>\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-1024 aligncenter\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Ce-probleme-aduce-dupa-sine-anxietatea.jpeg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"561\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Ce-probleme-aduce-dupa-sine-anxietatea.jpeg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Ce-probleme-aduce-dupa-sine-anxietatea-300x241.jpeg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Ce-probleme-aduce-dupa-sine-anxietatea-1024x821.jpeg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Ce-probleme-aduce-dupa-sine-anxietatea-768x616.jpeg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Ce-probleme-aduce-dupa-sine-anxietatea-1536x1232.jpeg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Ce-probleme-aduce-dupa-sine-anxietatea-750x601.jpeg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Ce-probleme-aduce-dupa-sine-anxietatea-1140x914.jpeg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<h2>Resurse \u0219i suport pentru pacien\u021bi<\/h2>\n<p>Institutul RoNeuro v\u0103 faciliteaz\u0103 gestionarea acestei afec\u021biuni prin tehnici diverse: de la acupunctur\u0103, la revolu\u021bionara abordare prin stimulare magnetic\u0103 transcranian\u0103, incluz\u00e2nd, desigur, arta psihoterapiei ce abordeaz\u0103 nivelul con\u0219tient prin\u00a0 tehnici cognitiv-comportamentale, iar nivelul incon\u0219tient prin imagerie ghidat\u0103 sau hipnoz\u0103.<\/p>\n<p>Suferi\u021bi de anxietate? Programa\u021bi-v\u0103 acum la un psihologii no\u0219trii contact\u00e2nd recep\u021bia Institutului <strong>RoNeuro<\/strong> la num\u0103rul de telefon<strong> <a href=\"tel:+40374462222\">0374 46 2222<\/a><\/strong>, luni \u0219i mar\u021bi \u00eentre orele <strong>08:00 &#8211; 19:00<\/strong>, iar de miercuri p\u00e2n\u0103 vineri \u00eentre orele <strong>08:00 &#8211; 18:00.<\/strong><\/p>\n<p>La momentul program\u0103rii, pute\u021bi opta \u0219i pentru consulta\u021bie neurologic\u0103 gratuit\u0103, decontat\u0103 prin Casa Na\u021bional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate. Mai mult, pot fi efectuate program\u0103ri online.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a style=\"background-color: #6852ed; color: white; text-decoration: none; border: none; padding: 10px 20px; cursor: pointer; display: inline-block;\" href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/progamari.html\">Program\u0103ri online aici!<\/a><\/p>\n<h2>Care sunt principalele tipuri de anxietate?<\/h2>\n<p>Anxietatea prezint\u0103 mai multe subtipuri:<\/p>\n<ul>\n<li>Tulburare de anxietate generalizat\u0103<\/li>\n<li>Tulburare de panic\u0103<\/li>\n<li>Fobii specifice<\/li>\n<li>Tulburare de anxietate social\u0103<\/li>\n<li>Tulburare de anxietate de separare<\/li>\n<li>Mutism selectiv [1].<\/li>\n<\/ul>\n<p>Aceste subtipuri vor fi descrise \u00eentr-un<strong> articol ulterior<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Pentru mai multe informa\u021bii despre ce este anxietatea, simptomele acesteia, afec\u021biunile \u00een care se manifest\u0103 anxietatea, baza biologic\u0103 a anxiet\u0103\u021bii vizita\u021bi interviul video cu psiholog clinician \u0219i psihoterapeut Alexandra B\u0103d\u0103u.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><iframe title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/7ToX4_chIhU?si=VdUrmUF8aiMxttjU\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/p>\n<p>Diverse afec\u021biuni psihiatrice au simptome sau mecanisme comune. Printre acestea se num\u0103r\u0103 cele prezentate mai jos.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"wp-image-1025 aligncenter\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Afectiuni-similare-cu-anxietatea.jpeg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"533\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Afectiuni-similare-cu-anxietatea.jpeg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Afectiuni-similare-cu-anxietatea-300x229.jpeg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Afectiuni-similare-cu-anxietatea-1024x780.jpeg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Afectiuni-similare-cu-anxietatea-768x585.jpeg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Afectiuni-similare-cu-anxietatea-1536x1170.jpeg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Afectiuni-similare-cu-anxietatea-750x571.jpeg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/Afectiuni-similare-cu-anxietatea-1140x869.jpeg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<h2>Care sunt principalele cauze ale anxiet\u0103\u021bii?<\/h2>\n<p>Cauzele tulbur\u0103rilor de anxietate includ:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Genetica: <\/strong>Tulbur\u0103rile de anxietate pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een familie.<\/li>\n<li><strong>Chimia creierului:<\/strong> Tulbur\u0103rile de anxietate sunt legate de circuitele din creier care controleaz\u0103 frica \u0219i emo\u021biile.<\/li>\n<li><strong>Stresul de mediu:<\/strong> Evenimente stresante care pot duce la tulbur\u0103ri de anxietate includ abuzul \u0219i neglijarea \u00een copil\u0103rie, moartea unei persoane dragi sau faptul de a fi atacat sau de a vedea violen\u021b\u0103.<\/li>\n<li><strong>Abuzul de droguri sau alcool.<\/strong> Tulburarea de anxietate este adesea corelat\u0103 cu consumul de alcool \u0219i de substan\u021be, care uneori sunt folosite drept o metod\u0103 de a ascunde sau a atenua simptomele acesteia.<\/li>\n<li><strong>Afec\u021biunile medicale:<\/strong> Unele afec\u021biuni cardiace, pulmonare \u0219i tiroidiene pot provoca simptome similare tulbur\u0103rilor de anxietate sau pot agrava simptomele de anxietate. Tulbur\u0103rile <strong>gastro-intestinale<\/strong> (cum ar fi sindromul colonului iritabil), <strong>afec\u021biunile respiratorii<\/strong> (cum ar fi astmul) \u0219i <strong>tumorile<\/strong> care creeaz\u0103 anumi\u021bi hormoni pot fi legate de anxietate.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong><em>Simptomele anxiet\u0103\u021bii pot semnala o afec\u021biune<\/em><em> medical<\/em><em>\u0103<\/em><\/strong><em>.<\/em><strong><em> Este important s\u0103 face\u021bi un examen fizic complet pentru a exclude alte cauze biologice!<\/em><\/strong><\/p>\n<h2>Care sunt factorii de risc pentru anxietate?<\/h2>\n<p>Factorii de risc pentru tulbur\u0103rile de anxietate includ:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Afec\u021biuni ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale <\/strong>precum depresia<\/li>\n<li><strong>Abuzul emo\u021bional, fizic \u0219i sexual sau neglijarea \u00een timpul copil\u0103riei<\/strong><\/li>\n<li><strong>Traume:<\/strong> evenimentele traumatice pot cre\u0219te riscul de tulburare de stres posttraumatic, care este corelat\u0103 cu atacuri de panic\u0103.<\/li>\n<li><strong>Boal\u0103 sever\u0103 sau afec\u021biuni cronice: <\/strong>\u00eengrijorarea constant\u0103 cu privire la s\u0103n\u0103tatea dumneavoastr\u0103 sau a unei persoane dragi poate duce la anxietate.<\/li>\n<li><strong>Timiditatea<\/strong> \u00een copil\u0103rie poate duce la anxietate social\u0103 la adolescen\u021bi \u0219i adul\u021bi.<\/li>\n<li><strong>Stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103<\/strong><\/li>\n<li><strong>Cofeina sau alte substan\u021be<\/strong><\/li>\n<li><strong>Unele medicamente.<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<h2>Cum se poate trata anxietatea?<\/h2>\n<p>Identificarea tratamentului potrivit poate fi dificil\u0103 \u0219i poate reprezenta un proces de lung\u0103 durat\u0103. Combina\u021bia de medica\u021bie, consiliere \u0219i gestionare a stilului de via\u021b\u0103 se dovede\u0219te a fi adesea cea mai bun\u0103 solu\u021bie. Mai jos sunt prezenta\u021bi cei mai semnificativi factori care ajut\u0103 la gestionarea anxiet\u0103\u021bii.<\/p>\n<h3>Educa\u021bia<\/h3>\n<p>Informarea \u0219i educarea sunt primii pa\u0219i \u00een gestionarea afec\u021biunilor psihologice. Prin \u00eenv\u0103\u021barea despre factorii declan\u0219atori, mecanismele anxiet\u0103\u021bii \u0219i op\u021biunile de tratament disponibile, ve\u021bi putea \u00een\u021belege mai bine aceast\u0103 tulburare \u0219i ve\u021bi fi pregati\u021bi pentru a o gestiona eficient.<\/p>\n<h3>Tehnicile de relaxare<\/h3>\n<p>Acestea pot sc\u0103dea ritmul cardiac, tensiunea arterial\u0103, \u00eencetini respira\u021bia, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi digestia, diminua activitatea hormonilor de stres, diminua durerea cronic\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi concentrarea \u0219i starea de spirit precum \u0219i calitatea somnului.<\/p>\n<p>Tehnicile de relaxare includ:<\/p>\n<ul>\n<li>Tehnicile de respira\u021bie<\/li>\n<li>Relaxarea muscular\u0103 progresiv\u0103<\/li>\n<li>Vizualizarea<\/li>\n<li>Masaj<\/li>\n<li>Meditatie<\/li>\n<li>Yoga, Tai-Chi<\/li>\n<li>Terapie prin muzic\u0103<\/li>\n<li>Terapie prin art\u0103<\/li>\n<li>Hidroterapie<\/li>\n<li>Mindfulness [2, 3].<\/li>\n<\/ul>\n<h3>Alimenta\u021bia<\/h3>\n<p>Diverse alimente au un rol benefic asupra anxiet\u0103\u021bii. Multe cercet\u0103ri recente arat\u0103 impactul semnificativ al modului de alimenta\u021bie asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii psihologice:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Magneziul: <\/strong>Reg\u0103sit \u00een<strong> legume cu frunze verzi, nuci, semin\u021be \u0219i cereale integrale<\/strong>, acesta este implicat \u00een diverse procese celulare \u0219i \u00een utilizarea energiei. Acesta regleaz\u0103 cortizolul (hormonul stresului), echilibreaz\u0103 activitatea altor neurotransmi\u021b\u0103tori (mesageri chimici care mediaz\u0103 activitatea sistemului nervos), sus\u021bine func\u021bia muscular\u0103 (prin relaxarea mu\u0219chilor) \u0219i cre\u0219te calitatea somnului.<\/li>\n<li><strong>Zincul: <\/strong>Reg\u0103sit \u00een <strong>stridii, caju, ficat, carnea de vit\u0103 \u0219i g\u0103lbenu\u0219uri,<\/strong> sus\u021bine func\u021bia imunitar\u0103 \u0219i este implicat \u00een activitatea neurotransmi\u021b\u0103torilor precum<strong> serotonina <\/strong>\u0219i <strong>dopamina<\/strong>, dar \u0219i a <strong>acidului gama-aminobutiric (GABA)<\/strong>, ce este asociat cu reducerea stresului. Zincul ajut\u0103 \u0219i la reducerea inflama\u021biei, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea func\u021biei cognitive, prevenirea altor boli cronice \u0219i poate reduce simptomele depresiei.<\/li>\n<li><strong>Acizii gra\u0219i Omega-3: <\/strong>Sunt g\u0103si\u021bi cel mai adesea \u00een<strong> sardine, migdale, ton, an\u0219oa, semin\u021be de chia, nuci, somon \u0219i scoici.<\/strong> Ace\u0219tia sus\u021bin s\u0103n\u0103tatea membranei creierului, iar lipsa lor poate induce diverse tulbur\u0103ri psihiatrice. Omega-3 favorizeaz\u0103 dezvoltarea circuitelor cerebrale \u0219i procesarea rapid\u0103 a informa\u021biilor \u0219i ajuta \u00een stabilizarea st\u0103rii de spirit \u0219i \u00een evitarea declinului cognitiv. Creierul uman este format \u00een propor\u021bie de aproximativ 66% din gr\u0103sime, iar aproximativ 20% din aceast\u0103 gr\u0103sime este omega-3, motiv pentru care asigurarea acestora prin alimenta\u021bie este extrem de important\u0103 [4, 5].<\/li>\n<li><strong>Vitaminele B: <\/strong>Vitaminele din complexul B, \u00een special <strong>B6 \u0219i B12<\/strong> sunt implicate \u00een metabolismul GABA. Vitamina B6, in special, moduleaz\u0103 produc\u021bia de serotonin\u0103 \u0219i GABA, ajut\u00e2nd la calmarea sistemului nervos, reduc\u00e2nd semnificativ simptomele de anxietate [6].<\/li>\n<li><strong>Antioxidan\u021bii: <\/strong>Consumul de antioxidanti este asociat cu \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea st\u0103rilor de depresie \u0219i anxietate, sus\u021bin\u00e2nd poten\u021bialul terapeutic al suplimentelor antioxidante \u00een gestionarea afec\u021biunilor psihologice. Depresia major\u0103 \u0219i anxietatea sunt corelate cu stresul oxidativ, motiv pentru care protejarea organismului \u00eempotriva acestuia poate media aceste patologii. Alimentele bogate \u00een antioxidan\u021bi includ <strong>merele, avocado, fructele de p\u0103dure, cacaoa, ceaiul verde, spanacul \u0219i nucile <\/strong>[7, 8].<\/li>\n<li><strong>Probioticele: <\/strong>La persoanele cu depresie \u0219i anxietate, compozi\u021bia sau alterarea microbiotei intestinale poate afecta semnificativ simptomele psihologice. Tratamentul cu prebiotice \u0219i probiotice poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi starea de spirit \u0219i sc\u0103dea severitatea simptomelor de anxietate \u0219i depresie. Acest lucru se realizeaz\u0103 prin atenuarea r\u0103spunsului inflamator \u0219i cre\u0219terea disponibilit\u0103\u021bii serotoninei. Alimentele probiotice includ <strong>iaurtul, kefirul, varza murat\u0103, pasta miso, mur\u0103turile, kombucha \u0219i br\u00e2nz\u0103 de vaci<\/strong> [9].<\/li>\n<\/ul>\n<h3>Exerci\u021biile fizice<\/h3>\n<p>Acestea va pot distrage aten\u021bia de la surs\u0103 anxiet\u0103\u021bii \u0219i sc\u0103dea tensiunea muscular\u0103, reduc\u00e2nd sentimentul de anxietate. Mi\u0219carea:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Sus\u021bine activitatea neurotransmi\u021b\u0103torilor <\/strong>implica\u021bi \u00een bun\u0103starea psihologic\u0103;<\/li>\n<li><strong>Activeaz\u0103 regiunile frontale<\/strong> ale creierului care gestioneaz\u0103 func\u021bia executiv\u0103 (memorie, aten\u021bie, reglare emo\u021bional\u0103);<\/li>\n<li>Ajut\u0103 la controlul <strong>func\u021biei amigdalei<\/strong> (partea creierului implicat\u0103 \u00een sistemul de r\u0103spuns la amenin\u021b\u0103ri din mediu);<\/li>\n<li>Stimuleaz\u0103 produc\u021bia de <strong>endorfine<\/strong> (hormoni ai bun\u0103st\u0103rii);<\/li>\n<li>\u00cembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te calitatea somnului.<\/li>\n<\/ul>\n<h3>Terapia<\/h3>\n<p>Pute\u021bi discuta cu terapeutul dumneavoastr\u0103 despre op\u021biuni de terapie, precum terapia <strong>cognitiv-comportamental\u0103<\/strong> (utilizat\u0103 \u00een tulburare de panic\u0103, fobii, tulburare de anxietate social\u0103 \u0219i tulburare de anxietate generalizat\u0103) sau <strong>terapia prin expunere<\/strong>.<\/p>\n<h3>Medica\u021bia<\/h3>\n<p>Exist\u0103 diverse tipuri de medica\u021bie pentru gestionarea anxiet\u0103\u021bii care pot fi prescrise de medicul psihiatru, \u00een func\u021bie de nevoile specifice. \u00cen general sunt recomandate medicamentele antidepresive \u0219i sedative.<\/p>\n<h3>Suportul social<\/h3>\n<p>Singur\u0103tatea \u0219i izolarea contribuie \u00eentr-un mod semnificativ la dezvoltarea anxiet\u0103\u021bii. \u00cencerca\u021bi s\u0103 v\u0103 \u00eent\u00e2lni\u021bi cu prietenii, al\u0103tura\u021bi-v\u0103 unui grup de sprijin sau \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i\u021bi-v\u0103 grijile \u0219i preocup\u0103rile cu o persoan\u0103 de \u00eencredere.<\/p>\n<h3>Alte recomand\u0103ri<\/h3>\n<p>Structurarea activit\u0103\u021bii zilnice poate reduce sentimentul de lips\u0103 de control \u0219i ameliora simptomele anxiet\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Modul cum ne percepem are un impact semnificativ asupra psihicului nostru. Dezvoltarea stimei de sine este un prim pas spre ob\u021binerea vie\u021bii pe care ne-o dorim, astfel ca este important s\u0103 ne concentr\u0103m pe progres, nu pe limit\u0103ri \u0219i s\u0103 ne apreciem micile realiz\u0103ri \u0219i reu\u0219ite.<\/p>\n<h2>Rolul NADH \u00een gestionarea anxiet\u0103\u021bii<\/h2>\n<p><strong>NADH<\/strong> este un supliment alimentar eficient \u0219i sigur, cu rol \u00een prevenirea \u0219i ameliorarea diverselor afec\u021biuni, care sus\u021bine s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103 prin ac\u021biunea sa asupra diver\u0219ilor transmi\u021b\u0103tori chimici.<\/p>\n<p>Cunoscut de asemenea drept Coenzima-1, <strong>NADH<\/strong> este forma biologic\u0103 a hidrogenului care reac\u021bioneaz\u0103 cu oxigenul din celule rezult\u00e2nd energie.<\/p>\n<p>Pentru mai multe informa\u021bii despre <strong>NADH<\/strong>, accesa\u021bi acest <a href=\"https:\/\/nadhrapid.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">link<\/a>. Pentru mai multe informa\u021bii despre impactul NADH \u00een s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103, <a href=\"https:\/\/nadhrapid.ro\/nadh-si-sanatatea-mintala\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">click aici<\/a>.<\/p>\n<p>Afla\u021bi mai multe despre rolul <strong>NADH<\/strong> \u00een mecanismul <a href=\"https:\/\/nadhrapid.ro\/te-poate-ajuta-nadh-sa-fii-mai-fericit\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">altor neurotransmi\u021b\u0103tori<\/a>.<\/p>\n<h2>Concluzii<\/h2>\n<p>De\u0219i comun\u0103, anxietatea netratat\u0103 poate avea un impact semnificativ asupra calit\u0103\u021bii vie\u021bii dumneavoastr\u0103. Aceasta poate duce la sentimente de izolare \u0219i frustrare.<\/p>\n<p>Recunoa\u0219terea simptomelor \u0219i a cauzelor anxiet\u0103\u021bii reprezint\u0103 primul pas esen\u021bial \u00een gestionarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii psihice. Ulterior, identificarea metodelor de tratament potrivite \u0219i ajustarea stilului de via\u021b\u0103 v\u0103 pot ajuta s\u0103 reduce\u021bi sau chiar s\u0103 elimina\u021bi anxietatea.<\/p>\n<p><em>Face\u021bi primii pa\u0219i \u00een gestionarea anxiet\u0103\u021bii \u0219i recupera\u021bi-v\u0103 controlul asupra propriei vie\u021bi!<\/em><\/p>\n<h2>Referin\u021be<\/h2>\n<ol>\n<li>World Health Organization. (n.d.). <a href=\"https:\/\/www.who.int\/news-room\/fact-sheets\/detail\/anxiety-disorders\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Anxiety disorders<\/em><\/a>. World Health Organization.<\/li>\n<li>Mayo Foundation for Medical Education and Research. (2024, January 24). <a href=\"https:\/\/www.mayoclinic.org\/healthy-lifestyle\/stress-management\/in-depth\/relaxation-technique\/art-20045368\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Relaxation techniques: Try these steps to lower stress<\/em><\/a>. Mayo Clinic.<\/li>\n<li>Norelli SK, Long A, Krepps JM. Relaxation Techniques. [Updated 2023 Aug 28]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available <a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/books\/NBK513238\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">here<\/a>.<\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.health.harvard.edu\/mind-and-mood\/omega-3s-for-anxiety#:~:text=Researchers%20found%20that%20people%20who,biological%20effects%20in%20the%20body\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Omega-3s for anxiety?<\/em><\/a>. Harvard Health. (2019).<\/li>\n<li>Sussex Publishers. (n.d.). <a href=\"https:\/\/www.psychologytoday.com\/us\/basics\/omega-3#:~:text=Research%20shows%20that%20in%20the,poor%20memory%20and%20even%20depression\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Omega-3<\/em>.<\/a> Psychology Today.<\/li>\n<li>Durrani D, Idrees R, Idrees H, Ellahi A. Vitamin B6: A new approach to lowering anxiety, and depression? Ann Med Surg (Lond). 2022 Sep 15;82:104663. doi: 10.1016\/j.amsu.2022.104663..<\/li>\n<li>Wang H, Jin M, Xie M, Yang Y, Xue F, Li W, et al. (2023). Protective role of antioxidant supplementation for depression and anxiety: A meta-analysis of randomized clinical trials. <em>Journal of Affective Disorders<\/em>, <em>323<\/em>, 264\u2013279. https:\/\/doi.org\/10.1016\/j.jad.2022.11.072<\/li>\n<li>Xu Y, Wang C, Klabnik JJ, O&#8217;Donnell JM. Novel therapeutic targets in depression and anxiety: antioxidants as a candidate treatment. Curr Neuropharmacol. 2014 Mar;12(2):108-19. doi: 10.2174\/1570159X11666131120231448.<\/li>\n<li>Bistas KG, Tabet JP. The Benefits of Prebiotics and Probiotics on Mental Health. Cureus. 2023 Aug 9;15(8):e43217. doi: 10.7759\/cureus.43217.<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ce este anxietatea? Anxietatea este o tendin\u021b\u0103 excesiv\u0103 de \u00eengrijorare legat\u0103 de un posibil eveniment perceput ca amenin\u021bare sau pericol. Anxietatea se deosebe\u0219te de fric\u0103, deoarece cea din urm\u0103 reprezint\u0103 o reac\u021bie automat\u0103, predominant vegetativ\u0103, la un pericol iminent, pe c\u00e2nd cea dint\u00e2i are o durat\u0103 prelungit\u0103 \u0219i poate ap\u0103rea \u00een lipsa unei reale amenin\u021b\u0103ri. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1031,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":{"source_name":"","source_url":"","via_name":"","via_url":"","override_template":"0","override":[{"template":"1","single_blog_custom":"","parallax":"1","fullscreen":"1","layout":"right-sidebar","sidebar":"default-sidebar","second_sidebar":"default-sidebar","sticky_sidebar":"1","share_position":"top","share_float_style":"share-monocrhome","show_share_counter":"1","show_view_counter":"1","show_featured":"1","show_post_meta":"1","show_post_author":"1","show_post_author_image":"1","show_post_date":"1","post_date_format":"default","post_date_format_custom":"Y\/m\/d","show_post_category":"1","show_post_reading_time":"0","post_reading_time_wpm":"300","show_zoom_button":"0","zoom_button_out_step":"2","zoom_button_in_step":"3","show_post_tag":"1","show_prev_next_post":"1","show_popup_post":"1","number_popup_post":"1","show_author_box":"0","show_post_related":"0","show_inline_post_related":"0"}],"override_image_size":"0","image_override":[{"single_post_thumbnail_size":"crop-500","single_post_gallery_size":"crop-500"}],"trending_post":"0","trending_post_position":"meta","trending_post_label":"Trending","sponsored_post":"0","sponsored_post_label":"Sponsored by","sponsored_post_name":"","sponsored_post_url":"","sponsored_post_logo_enable":"0","sponsored_post_logo":"","sponsored_post_desc":"","disable_ad":"0"},"jnews_primary_category":{"id":"","hide":""},"jnews_override_counter":{"override_view_counter":"0","view_counter_number":"0","override_share_counter":"0","share_counter_number":"0","override_like_counter":"0","like_counter_number":"0","override_dislike_counter":"0","dislike_counter_number":"0"},"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-136","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-psihologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/136","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=136"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/136\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1030,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/136\/revisions\/1030"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1031"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=136"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=136"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=136"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}