{"id":1384,"date":"2024-11-28T13:44:02","date_gmt":"2024-11-28T11:44:02","guid":{"rendered":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/?p=1384"},"modified":"2024-11-28T14:18:16","modified_gmt":"2024-11-28T12:18:16","slug":"cele-mai-intalnite-tipuri-de-dementa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/cele-mai-intalnite-tipuri-de-dementa\/","title":{"rendered":"Care sunt cele mai \u00eent\u00e2lnite tipuri de demen\u021b\u0103?"},"content":{"rendered":"\n<h2>Care sunt cele mai \u00eent\u00e2lnite tipuri de demen\u021b\u0103?<\/h2>\n<p>Demen\u021ba reprezint\u0103 o afec\u021biune complex\u0103 ce include diverse tipuri, <strong>cele mai frecvente fiind boala Alzheimer, demen\u021ba vascular\u0103 \u0219i demen\u021ba mixt\u0103.<\/strong><\/p>\n<p>Boala Alzheimer, predominant\u0103 la v\u00e2rstnici, se caracterizeaz\u0103 prin pierderi de memorie \u0219i dezorientare, \u00een timp ce demen\u021ba vascular\u0103 rezult\u0103 dintr-o circula\u021bie sanguin\u0103 deficitar\u0103 \u00een creier, manifest\u00e2ndu-se prin dificult\u0103\u021bi de g\u00e2ndire \u0219i luare a deciziilor.<\/p>\n<p>Demen\u021ba mixt\u0103 combin\u0103 simptomele acestor tipuri, afect\u00e2nd comunicarea \u0219i mobilitatea. Gestionarea eficient\u0103 a demen\u021bei necesit\u0103 o abordare personalizat\u0103 care s\u0103 includ\u0103 tratamente medicamentoase, stimulare cognitiv\u0103 \u0219i terapii de reabilitare, \u00eempreun\u0103 cu m\u0103suri preventive pentru a reduce factorii de risc.<\/p>\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1385 \" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"655\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa.jpg 1466w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-275x300.jpg 275w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-938x1024.jpg 938w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-768x838.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-1407x1536.jpg 1407w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-750x819.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-1140x1244.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/p>\n<h3>Boala Alzheimer<\/h3>\n<p>Cea mai cunoscut\u0103 \u0219i \u00eent\u00e2lnit\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103, boala Alzheimer apare cel mai adesea la v\u00e2rsta a treia, a c\u0103rei evolu\u021bie se prezint\u0103 \u00een trei faze: u\u0219oar\u0103, moderat\u0103 \u0219i sever\u0103.<\/p>\n<p>Cauzele apari\u021biei nu sunt complet \u00een\u021belese, dar \u0219tiin\u021ba este \u00eentr-un continuu progres pentru a descoperi metode de gestionare \u0219i ameliorare a simptomelor.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/dementa-alzheimer\/\">Boala Alzheimer<\/a> precum \u0219i informa\u021bii despre <a href=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/cum-se-poate-preveni-dementa-alzheimer\/\">gestionarea \u0219i prevenirea acesteia<\/a> au fost prezentate \u00een articole anterioare.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Tehnologia de urm\u0103rire a mi\u0219c\u0103rilor oculare (en. <a href=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/ce-este-tehnologia-eye-tracking\/\">Eyetracking<\/a>) contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea preciziei diagnosticului medical \u00een cazul patologiei Alzheimer. Pentru mai multe informa\u021bii despre tehnologia eye tracking, accesa\u021bi interviul video cu specialistul nostru \u0219i coordonatorul Departamentului de eye tracking, dr. Emanuel \u0218tef\u0103nescu.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><iframe title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/U5ArYC4JAKg?si=TT-MEssMookZ27NI\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/p>\n<h3>Demen\u021ba vascular\u0103<\/h3>\n<p>Al doilea cel mai frecvent tip de demen\u021b\u0103 este demen\u021ba vascular\u0103, care se prezint\u0103 cu simptome variate \u00een func\u021bie de persoan\u0103, de cauz\u0103 \u0219i de zonele din creier care sunt afectate.<\/p>\n<p>Aceasta este cauzat\u0103 de o vasculariza\u021bie precar\u0103 \u00een diverse zone ale creierului, ce apare \u00een principal dup\u0103 un <a href=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/accidentul-vascular-cerebral\/\"><strong>accident vascular cerebral<\/strong><\/a> sau <a href=\"http:\/\/v\"><strong>atac ischemic tranzitoriu<\/strong><\/a><strong>.<\/strong><\/p>\n<p>Apare deseori comorbid cu demen\u021ba Alzheimer [2].<\/p>\n<h5>Cele mai frecvente simptome ale demen\u021bei vasculare:<\/h5>\n<ul>\n<li>probleme de luare a deciziilor;<\/li>\n<li>dificult\u0103\u021bi \u00een urm\u0103rirea unei serii de pa\u0219i;<\/li>\n<li>\u00eencetinirea vitezei de g\u00e2ndire;<\/li>\n<li>probleme de concentrare, inclusiv scurte perioade de confuzie brusc\u0103;<\/li>\n<li>probleme de memorie;<\/li>\n<li>modific\u0103ri de personalitate;<\/li>\n<li>probleme de vedere;<\/li>\n<li>probleme de echilibru;<\/li>\n<li>probleme de limbaj;<\/li>\n<li>halucina\u021bii sau delir [3].<\/li>\n<\/ul>\n<div style=\"border: 1px solid #6852ed; padding: 10px; text-align: center;\">Aproximativ 5% p\u00e2n\u0103 la 10% dintre persoanele cu demen\u021b\u0103 au doar demen\u021b\u0103 vascular\u0103 [4].<\/div>\n<h4>Care sunt principalele tipuri de demen\u021b\u0103 vascular\u0103?<\/h4>\n<ul>\n<li><strong>Demen\u021ba prin infarct strategic &#8211; <\/strong>cauzat\u0103 de un singur accident vascular cerebral.<\/li>\n<li><strong>Demen\u021ba multi-infarct &#8211;<\/strong> cauzat\u0103 de accidente vasculare cerebrale multiple. Dup\u0103 fiecare nou accident vascular cerebral, simptomele se vor agrava \u0219i apoi se vor stabiliza pentru o perioad\u0103.<\/li>\n<li><strong>Demen\u021ba vascular\u0103 subcortical\u0103 <\/strong>&#8211; apare atunci c\u00e2nd boala vaselor de s\u00e2nge cauzeaz\u0103 leziuni \u00een ad\u00e2ncul creierului. Simptomele se agraveaz\u0103 \u00een timp, pe m\u0103sur\u0103 ce apar mai multe leziuni.<\/li>\n<\/ul>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1386\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-vasculara.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"320\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-vasculara.jpg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-vasculara-300x137.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-vasculara-1024x468.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-vasculara-768x351.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-vasculara-1536x702.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-vasculara-750x343.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/tipuri-de-dementa-vasculara-1140x521.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<div style=\"border: 1px solid #6852ed; padding: 10px; text-align: center;\">Func\u021bionarea organismului depinde de o alimentare adecvat\u0103 a creierului cu s\u00e2nge. Dac\u0103 aceasta este redus\u0103, celulele nervoase nu mai pot comunica eficient \u00eentre ele \u0219i, \u00een timp, se degradeaz\u0103. C\u00e2nd fluxul de s\u00e2nge c\u0103tre creier este \u00eentrerupt brusc sau treptat, fie din cauza unui blocaj, fie din cauza deterior\u0103rii vaselor de s\u00e2nge, pot ap\u0103rea simptome specifice demen\u021bei vasculare.<\/div>\n<h4>Care sunt factorii de risc pentru demen\u021b\u0103 vascular\u0103?<\/h4>\n<p>Factorii de risc includ:<\/p>\n<ul>\n<li>V\u00e2rsta ( la 65+ ani riscul se dubleaz\u0103 la fiecare 5 ani);<\/li>\n<li>Genul (b\u0103rba\u021bii prezint\u0103 risc u\u0219or crescut);<\/li>\n<li>Afec\u021biuni cardiovasculare (hipertensiune arterial\u0103, boli cardiace);<\/li>\n<li>Diabetul;<\/li>\n<li>Apneea \u00een somn;<\/li>\n<li>Lupus;<\/li>\n<li>Presiune sanguin\u0103 crescut\u0103;<\/li>\n<li>Inactivitatea fizic\u0103;<\/li>\n<li>Fumatul;<\/li>\n<li>O diet\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103;<\/li>\n<li>Consumul de alcool [2].<\/li>\n<\/ul>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1387 \" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/factorii-de-risc.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"675\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/factorii-de-risc.jpg 1421w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/factorii-de-risc-266x300.jpg 266w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/factorii-de-risc-909x1024.jpg 909w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/factorii-de-risc-768x865.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/factorii-de-risc-1364x1536.jpg 1364w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/factorii-de-risc-750x844.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/factorii-de-risc-1140x1284.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/p>\n<h4>Cum se evalueaz\u0103 demen\u021ba vascular\u0103?<\/h4>\n<ul>\n<li>ob\u021binerea unui istoric medical;<\/li>\n<li>test\u0103ri psihologice;<\/li>\n<li>analize de s\u00e2nge;<\/li>\n<li>imagistic\u0103 cerebral\u0103 pentru a descoperi leziuni cauzate de accidente vasculare cerebrale sau de boli ale vaselor de s\u00e2nge;<\/li>\n<li>ecografie pentru a verifica dac\u0103 exist\u0103 leziuni la nivelul arterelor carotide;<\/li>\n<li>testarea reflexelor, sim\u021burilor, coordon\u0103rii \u0219i for\u021bei;<\/li>\n<li>teste de memorie [2].<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>\u00cengrijirea pentru o persoan\u0103 cu demen\u021b\u0103 trebuie s\u0103 fie personalizat\u0103, deoarece indivizii prezint\u0103 variabilitate \u00een simptome. Controalele recurente sunt necesare!<\/strong><\/p>\n<h4>Cum se gestioneaz\u0103 demen\u021ba vascular\u0103?<\/h4>\n<ul>\n<li>Reducerea riscului de accident vascular cerebral;<\/li>\n<li>Medica\u021bie;<\/li>\n<li>Gestionarea factorilor lega\u021bi de stil de via\u021b\u0103;<\/li>\n<li>Terapie de stimulare cognitiv\u0103;<\/li>\n<li>Reabilitare cognitiv\u0103;<\/li>\n<li>Consiliere psihologic\u0103;<\/li>\n<li>Terapie cognitiv-comportamental\u0103;<\/li>\n<li>Terapie ocupa\u021bional\u0103;<\/li>\n<li>Terapie prin muzic\u0103 sau art\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<h3>Demen\u021ba mixt\u0103<\/h3>\n<p>Demen\u021ba mixt\u0103 apare atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 are mai mult de un tip de demen\u021b\u0103. <strong>Cel mai frecvent tip de demen\u021b\u0103 mixt\u0103 este combina\u021bia dintre boala Alzheimer \u0219i demen\u021ba vascular\u0103<\/strong>. De asemenea, pot exista \u0219i alte combina\u021bii, cum ar fi boala Alzheimer \u0219i demen\u021ba cu corpi Lewy.<\/p>\n<div style=\"border: 1px solid #6852ed; padding: 10px; text-align: center;\">Cel pu\u021bin 1 din 10 persoane cu demen\u021b\u0103 este diagnosticat\u0103 ca av\u00e2nd demen\u021b\u0103 mixt\u0103!<\/div>\n<p>Demen\u021ba mixt\u0103 poate provoca simptome diferite la diferite persoane. Unele persoane prezint\u0103 mai \u00eent\u00e2i pierderi de memorie \u0219i dezorientare, \u00een timp ce altele au schimb\u0103ri de comportament \u0219i de dispozi\u021bie. Majoritatea persoanelor cu demen\u021b\u0103 mixt\u0103 au dificult\u0103\u021bi de vorbire \u0219i de mers pe m\u0103sur\u0103 ce boala progreseaz\u0103 [5].<\/p>\n<table>\n<thead>\n<tr>\n<th>Tipul de demen\u021b\u0103<\/th>\n<th>Demen\u021ba Alzheimer<\/th>\n<th>Demen\u021ba vascular\u0103<\/th>\n<th>Demen\u021ba mixt\u0103<\/th>\n<\/tr>\n<\/thead>\n<tbody>\n<tr>\n<td>V\u00e2rst\u0103 debut<\/td>\n<td>65+ ani<\/td>\n<td>65+ ani<\/td>\n<td>65+ ani<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Prevalen\u021b\u0103<\/td>\n<td>5.05% \u00een Europa [1]<\/td>\n<td>5-10% din persoanele cu demen\u021b\u0103<\/td>\n<td>1\/10 persoane cu demen\u021b\u0103<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Cauze \/ mecanism<\/td>\n<td>O combina\u021bie de modific\u0103ri ale creierului legate de v\u00e2rst\u0103, \u00eempreun\u0103 cu factori genetici, de mediu \u0219i de stil de via\u021b\u0103.<\/td>\n<td>Afec\u021biuni care blocheaz\u0103 sau reduc fluxul sanguin c\u0103tre diferite regiuni ale creierului (ex. Accident vascular cerebral).<\/td>\n<td>Combina\u021bie de mai multe tipuri de demen\u021b\u0103<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>Simptome<\/td>\n<td>\n<ul>\n<li>Probleme de memorie<\/li>\n<li>Probleme de orientare<\/li>\n<li>Simptome afective<\/li>\n<li>Dificult\u0103\u021bi \u00een rezolvarea problemelor<\/li>\n<li>Tulburarea fluen\u021bei vorbirii<\/li>\n<\/ul>\n<\/td>\n<td>\n<ul>\n<li>Confuzie<\/li>\n<li>Probleme de aten\u021bie \u0219i concentrare<\/li>\n<li>Sc\u0103derea capacit\u0103\u021bii de a organiza g\u00e2ndurile sau ac\u021biunile<\/li>\n<li>Sc\u0103derea capacit\u0103\u021bii de a analiza o situa\u021bie, de a elabora un plan<\/li>\n<li>\u00cencetinirea g\u00e2ndirii<\/li>\n<li>Dificult\u0103\u021bi de comunicare<\/li>\n<\/ul>\n<\/td>\n<td>Simptomele specifice fiec\u0103rei tip de demen\u021b\u0103<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<h2>Cum sunt clasificate tipurile de demen\u021b\u0103?<\/h2>\n<p>Toate tipurile de demen\u021b\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-unul dintre cele trei grupuri:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Demen\u021ba primar\u0103. <\/strong>Atunci c\u00e2nd aceasta apare ca principala afec\u021biune.<\/li>\n<li><strong>Demen\u021ba secundar\u0103.<\/strong> Demen\u021ba este cauzat\u0103 de o alt\u0103 afec\u021biune, cum ar fi un accident vascular cerebral.<\/li>\n<li><strong>Demen\u021ba reversibil\u0103. <\/strong>Simptome asem\u0103n\u0103toare demen\u021bei din cauza unei probleme de s\u0103n\u0103tate, cum ar fi lipsa de vitamine, care se amelioreaz\u0103 cu tratament.<\/li>\n<\/ul>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1388\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/dementa-primara-secundara.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"291\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/dementa-primara-secundara.jpg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/dementa-primara-secundara-300x125.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/dementa-primara-secundara-1024x426.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/dementa-primara-secundara-768x319.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/dementa-primara-secundara-1536x638.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/dementa-primara-secundara-750x312.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/dementa-primara-secundara-1140x474.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<h2>Concluzii<\/h2>\n<p>\u00cen concluzie, demen\u021ba este o afec\u021biune complex\u0103 care include multiple tipuri cu cauze \u0219i simptome variate. Demen\u021bele includ, printre altele, boala Alzheimer, demen\u021ba vascular\u0103 sau demen\u021ba mixt\u0103. Fiecare dintre acestea necesit\u0103 o abordare personalizat\u0103 ce include at\u00e2t tratamente medicamentoase, c\u00e2t \u0219i stimulare cognitiv\u0103 \u0219i terapie ocupa\u021bional\u0103. Preven\u021bia joac\u0103 un rol crucial \u0219i se bazeaz\u0103 pe reducerea factorilor de risc, cum ar fi controlul tensiunii arteriale, evitarea fumatului, \u0219i men\u021binerea unui stil de via\u021b\u0103 activ \u0219i s\u0103n\u0103tos. De asemenea, detec\u021bia precoce \u0219i monitorizarea constant\u0103 sunt esen\u021biale pentru o gestionare eficient\u0103.<\/p>\n<p>Mai multe tipuri de demen\u021b\u0103 vor fi prezentate \u00eentr-un articol ulterior.<\/p>\n<h2>Referin\u021be<\/h2>\n<ol>\n<li>Niu, H., \u00c1lvarez-\u00c1lvarez, I., Guill\u00e9n-Grima, F., &amp; Aguinaga-Ontoso, I. (2017, October 1). <em>Prevalence and incidence of alzheimer\u2019s disease in Europe: A meta-analysis<\/em>. Neurolog\u00eda (English Edition). https:\/\/www.elsevier.es\/en-revista-neurologia-english-edition&#8211;495-articulo-prevalence-incidence-alzheimer39s-disease-in-S2173580817301232<\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.dementia.org.au\/about-dementia\/vascular-dementia\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Vascular dementia<\/em><\/a>. Dementia Australia. (n.d.).<\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.nia.nih.gov\/health\/alzheimers-and-dementia\/understanding-different-types-dementia\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Understanding different types of dementia<\/a> | National Institute on Aging. (n.d.-c).<\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.alz.org\/alzheimers-dementia\/what-is-dementia\/types-of-dementia\/vascular-dementia\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Vascular dementia<\/em><\/a>. Alzheimer\u2019s Disease and Dementia. (n.d.).<\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/my.clevelandclinic.org\/health\/diseases\/9164-alzheimers-disease\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Alzheimer\u2019s disease: Causes, symptoms, treatment &amp; stages<\/em><\/a>. Cleveland Clinic. (2024, November 18).<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Care sunt cele mai \u00eent\u00e2lnite tipuri de demen\u021b\u0103? Demen\u021ba reprezint\u0103 o afec\u021biune complex\u0103 ce include diverse tipuri, cele mai frecvente fiind boala Alzheimer, demen\u021ba vascular\u0103 \u0219i demen\u021ba mixt\u0103. Boala Alzheimer, predominant\u0103 la v\u00e2rstnici, se caracterizeaz\u0103 prin pierderi de memorie \u0219i dezorientare, \u00een timp ce demen\u021ba vascular\u0103 rezult\u0103 dintr-o circula\u021bie sanguin\u0103 deficitar\u0103 \u00een creier, manifest\u00e2ndu-se prin [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1394,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":{"source_name":"","source_url":"","via_name":"","via_url":"","override_template":"0","override":[{"template":"6","single_blog_custom":"","parallax":"1","fullscreen":"1","layout":"no-sidebar","sidebar":"default-sidebar","second_sidebar":"default-sidebar","sticky_sidebar":"1","share_position":"floatbottom","share_float_style":"share-normal","show_share_counter":"1","show_view_counter":"1","show_featured":"1","show_post_meta":"1","show_post_author":"0","show_post_author_image":"1","show_post_date":"1","post_date_format":"default","post_date_format_custom":"Y\/m\/d","show_post_category":"1","show_post_reading_time":"1","post_reading_time_wpm":"300","show_zoom_button":"1","zoom_button_out_step":"2","zoom_button_in_step":"3","show_post_tag":"1","show_prev_next_post":"0","show_popup_post":"1","number_popup_post":"3","show_author_box":"0","show_post_related":"1","show_inline_post_related":"0"}],"override_image_size":"0","image_override":[{"single_post_thumbnail_size":"crop-500","single_post_gallery_size":"crop-500"}],"trending_post":"0","trending_post_position":"meta","trending_post_label":"Trending","sponsored_post":"0","sponsored_post_label":"Sponsored by","sponsored_post_name":"","sponsored_post_url":"","sponsored_post_logo_enable":"0","sponsored_post_logo":"","sponsored_post_desc":"","disable_ad":"0"},"jnews_primary_category":{"id":"","hide":""},"jnews_override_counter":[],"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-1384","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-neurologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1384","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1384"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1384\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1395,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1384\/revisions\/1395"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1394"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1384"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1384"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1384"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}