{"id":149,"date":"2020-05-11T08:44:35","date_gmt":"2020-05-11T06:44:35","guid":{"rendered":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/dementa-alzheimer\/"},"modified":"2025-09-24T13:12:16","modified_gmt":"2025-09-24T11:12:16","slug":"dementa-alzheimer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/dementa-alzheimer\/","title":{"rendered":"Ce este demen\u021ba Alzheimer?"},"content":{"rendered":"\n<h2>Ce este demen\u021ba Alzheimer?<\/h2>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Demen\u021ba este un sindrom caracterizat prin perturbarea func\u021biilor cognitive ale (memorie, g\u00e2ndire, orientare, aten\u021bie, limbaj) \u0219i prin apari\u021bia unor simptome psihice, afect\u00e2nd semnificativ activit\u0103\u021bile cotidiene \u0219i sc\u0103z\u00e2nd capacitatea persoanei de a func\u021biona independent.\u00a0<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\"><span style=\"font-weight: 400;\">Cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103 este boala Alzheimer, responsabil\u0103 pentru 60-70% din cazurile diagnosticate. Este o afec\u021biune specific\u0103 v\u00e2rstei \u00eenaintate \u0219i cu un caracter progresiv.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><iframe title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/nBoNLT98QKI?si=lJpf8fmzAYGUSoai\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/p>\n<h2>Care sunt simptomele demen\u021bei Alzheimer?<\/h2>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Simptomul principal al demen\u021bei este<\/span><b> tulburarea de memorie<\/b><span style=\"font-weight: 400;\">.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Dac\u0103 \u00een fazele incipiente ale bolii memoria pe termen lung r\u0103m\u00e2ne nealterat\u0103, cea pe termen scurt este prima afectat\u0103. Pacientul ar putea s\u0103 uite o discu\u021bie recent\u0103, un eveniment sau o \u00eent\u00e2lnire, s\u0103 \u00eentrebe de mai multe ori acela\u0219i lucru sau s\u0103 aib\u0103 probleme \u00een a-\u0219i aminti persoane sau nume.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">O alt\u0103 caracteristic\u0103 este <\/span><b>modificarea fluen\u021bei vorbirii<\/b><span style=\"font-weight: 400;\">, respectiv dificult\u0103\u021bi \u00een a g\u0103si anumite cuvinte, folosirea unui vocabular s\u0103rac.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Deseori pacien\u021bii nu mai reu\u0219esc<\/span><b> s\u0103 se orienteze<\/b><span style=\"font-weight: 400;\"> \u00een spa\u021bii noi, dar \u0219i \u00een cele familiare \u00een stadiile avansate.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Pe m\u0103sur\u0103 ce progreseaz\u0103 boala, apar dificult\u0103\u021bi \u00een <\/span><b>planificarea \u0219i rezolvarea problemelor<\/b><span style=\"font-weight: 400;\">, devenind dificil s\u0103 \u021bin\u0103 socoteala banilor, s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 la timp facturile, chiar \u0219i finalizarea unor activit\u0103\u021bi cotidiene precum preg\u0103tirea mesei sau men\u021binerea igienei personale.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">De cele mai multe ori pacien\u021bii cu boala Alzheimer nu con\u0219tientizeaz\u0103 sc\u0103derea performan\u021belor sau apari\u021bia simptomelor, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 scuze. Cei care au capacitatea de a \u00een\u021belege boala ajung de cele mai multe ori s\u0103 asocieze o tulburare depresiv\u0103, lucru care va afecta negativ evolu\u021bia bolii.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1341\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/simptome-alzheimer.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"413\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/simptome-alzheimer.jpg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/simptome-alzheimer-300x177.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/simptome-alzheimer-1024x605.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/simptome-alzheimer-768x454.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/simptome-alzheimer-1536x907.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/simptome-alzheimer-750x443.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/simptome-alzheimer-1140x673.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Pe de alt\u0103 parte, demen\u021ba se poate prezenta cu simptome afective, precum:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">agita\u021be psihomotorie;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">comportament dezinhibat;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">tulbur\u0103ri psihotice.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<h2>Ce aptitudini nu sunt afectate \u00een Alzheimer?<\/h2>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Persoanele cu boala Alzheimer sunt capabile s\u0103 p\u0103streze unele abilit\u0103\u021bi chiar \u0219i atunci c\u00e2nd simptomele se agraveaz\u0103, cunoscute drept <\/span><b>abilit\u0103\u021bi conservate<\/b><span style=\"font-weight: 400;\">.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Acestea pot include:\u00a0<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Cititul;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Abilitatea de a povesti;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">C\u00e2ntatul;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Ascultul muzicii;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Dansul;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Desenul;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Abilit\u0103\u021bile practice.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Acestea se pot p\u0103stra deoarece sunt gestionate de p\u0103r\u021bi ale creierului afectate doar \u00een stadiile ulterioare ale bolii [1].<\/span><\/p>\n<h2>Cum se evalueaz\u0103 demen\u021ba Alzheimer?<\/h2>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Pe m\u0103sur\u0103 ce simptomele ridic\u0103 suspiciunea de demen\u021b\u0103, medicul neurolog va evalua existen\u021ba unor cauze secundare ale disfunc\u021biei cognitive \u2013 se va informa despre istoricul medical \u0219i medicamentele utilizate de pacient, va recomanda analize de s\u00e2nge specifice, precum \u0219i o evaluare imagistic\u0103. Ulterior, va indica o evaluare psihologic\u0103 \u0219i psihiatric\u0103 riguroas\u0103, care va stabili gradul de afectare cognitiv\u0103 \u0219i func\u021bional\u0103.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Diagnosticul diferen\u021bial se face cu:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><a href=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/accidentul-vascular-cerebral\/\"><span style=\"font-weight: 400;\">Accidentul vascular cerebral<\/span><\/a><span style=\"font-weight: 400;\">;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Tumori;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><a href=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/ce-este-boala-parkinson\/\"><span style=\"font-weight: 400;\">Boala Parkinson<\/span><\/a><span style=\"font-weight: 400;\">;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Probleme de somn;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Efecte secundare ale medicamentelor;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Infec\u021bii;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Alte tipuri de demen\u021b\u0103.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><b>Rolul evalu\u0103rii Eye tracking \u00een demen\u021ba Alzheimer<\/b><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Tehnologia de urm\u0103rire a mi\u0219c\u0103rilor oculare (en. <\/span><a href=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/ce-este-tehnologia-eye-tracking\/\"><span style=\"font-weight: 400;\">Eyetracking<\/span><\/a><span style=\"font-weight: 400;\">) contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea preciziei diagnosticului medical \u00een cazul patologiei Alzheimer.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\"><span style=\"font-weight: 400;\">Pentru mai multe informa\u021bii despre tehnologia eye tracking, accesa\u021bi interviul video cu specialistul nostru \u0219i coordonatorul Departamentului de eye tracking, dr. Emanuel \u0218tef\u0103nescu.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><iframe title=\"YouTube video player\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/U5ArYC4JAKg?si=G6MKRespSNWWjRDC\" width=\"560\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\"><\/iframe><\/p>\n<h2>Resurse \u0219i suport pentru pacien\u021bi<\/h2>\n<p><strong><b>Crede\u021bi c\u0103 dumneavoastr\u0103 sau cineva drag ar putea suferi de demen\u021b\u0103 Alzheimer?<\/b> <\/strong>Programa\u021bi-v\u0103 acum contact\u00e2nd recep\u021bia Institutului <strong>RoNeuro<\/strong> la num\u0103rul de telefon<strong> <a href=\"tel:+40374462222\">0374 46 2222<\/a><\/strong>, luni \u0219i mar\u021bi \u00eentre orele <strong>08:00 &#8211; 19:00<\/strong>, iar de miercuri p\u00e2n\u0103 vineri \u00eentre orele <strong>08:00 &#8211; 18:00. <\/strong><\/p>\n<p>La momentul program\u0103rii, pute\u021bi opta \u0219i pentru consulta\u021bie neurologic\u0103 gratuit\u0103, decontat\u0103 prin Casa Na\u021bional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate. Mai mult, pot fi efectuate program\u0103ri online.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a style=\"background-color: #6852ed; color: white; text-decoration: none; border: none; padding: 10px 20px; cursor: pointer; display: inline-block;\" href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/progamari.html\">Program\u0103ri online aici!<\/a><\/p>\n<p>Locui\u021bi \u00eentr-o zon\u0103 izolat\u0103 sau nu v\u0103 pute\u021bi deplasa la clinic\u0103? RoNeuro ofer\u0103 \u0219i op\u021biunea de <strong><a href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/telemedicina.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">telemedicin\u0103<\/a>.<\/strong><\/p>\n<h2>Rolul NADH \u00een demen\u021ba Alzheimer<\/h2>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">NADH este un supliment alimentar eficient \u0219i sigur, cu rol \u00een prevenirea \u0219i ameliorarea diverselor afec\u021biuni, printre care \u0219i demen\u021ba Alzheimer.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Cunoscut de asemenea drept Coenzima-1, NADH este forma biologic\u0103 a hidrogenului care reac\u021bioneaz\u0103 cu oxigenul din celule rezultand energie. NADH a demonstrat un rol semnificativ \u00een reducerea simptomelor demen\u021bei Alzheimer, prin cre\u0219terea oxigen\u0103rii \u0219i a producerii de energie celular\u0103. Mai mult, NADH ajut\u0103 \u00een procesul de reparare ADN \u0219i \u00een medierea impactului toxinelor ce ajung la creier.<img decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-943 alignright\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-300x177.jpeg\" alt=\"Suplimente alimentare boala Parkinson\" width=\"300\" height=\"177\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-300x177.jpeg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-1024x603.jpeg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-768x452.jpeg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-750x442.jpeg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson-1140x672.jpeg 1140w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/04\/Suplimente-alimentare-boala-Parkinson.jpeg 1273w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Pentru mai multe informa\u021bii despre NADH, accesa\u021bi acest <\/span><a href=\"https:\/\/nadhrapid.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><span style=\"font-weight: 400;\">link<\/span><\/a><span style=\"font-weight: 400;\">. Pentru mai multe informa\u021bii despre impactul NADH \u00een demen\u021ba Alzheimer, click <\/span><a href=\"https:\/\/nadhrapid.ro\/nadh-in-boala-alzheimer\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><span style=\"font-weight: 400;\">aici<\/span><\/a><span style=\"font-weight: 400;\">.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Afla\u021bi mai multe despre rolul NADH \u00een mecanismul <\/span><a href=\"https:\/\/nadhrapid.ro\/nadh-si-cresterea-nivelului-de-dopamina\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><span style=\"font-weight: 400;\">Dopaminei<\/span><\/a><span style=\"font-weight: 400;\"> dar \u0219i a <\/span><a href=\"https:\/\/nadhrapid.ro\/te-poate-ajuta-nadh-sa-fii-mai-fericit\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><span style=\"font-weight: 400;\">altor neurotransmi\u021b\u0103tori<\/span><\/a><span style=\"font-weight: 400;\">.<\/span><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<h2>Care sunt fazele Bolii Alzheimer?<\/h2>\n<h3>Boala Alzheimer u\u0219oar\u0103<\/h3>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Debutul bolii este marcat de pierderi de memorie \u0219i alte dificult\u0103\u021bi cognitive.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Problemele pot include:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">r\u0103t\u0103cirea \u0219i pierderea;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">probleme \u00een gestionarea banilor \u0219i plata facturilor;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">repetarea \u00eentreb\u0103rilor;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">durat\u0103 mai lung\u0103 pentru a finaliza sarcinile zilnice normale;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">schimb\u0103ri de personalitate \u0219i comportament.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00a0Persoanele sunt adesea diagnosticate \u00een acest stadiu.<\/span><\/p>\n<h3>Boala Alzheimer moderat\u0103<\/h3>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Apar leziuni \u00een zonele creierului care controleaz\u0103 limbajul, ra\u021bionamentul, g\u00e2ndirea con\u0219tient\u0103 \u0219i procesarea senzorial\u0103, cum ar fi capacitatea de a detecta corect sunetele \u0219i mirosurile.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Simptomele sunt:<\/span><\/p>\n<ul>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Agravarea pierderilor de memorie;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Agravarea confuziei;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Probleme \u00een a recunoa\u0219te familia \u0219i prietenii;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Greutate \u00een a \u00eenv\u0103\u021ba lucruri noi;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Dificultate \u00een \u00eendeplinirea sarcinilor \u00een mai multe etape;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Dificultate \u00een situa\u021bii noi;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Halucina\u021bii;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Iluzii;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Paranoia;<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Comportament impulsiv.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<h3>Boala Alzheimer sever\u0103<\/h3>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00cen stadiul final al bolii, \u021besutul cerebral se mic\u0219oreaz\u0103 considerabil. Persoanele afectate pierd abilitatea de a comunica \u0219i devin complet dependente de al\u021bii pentru \u00eengrijire. \u00cen apropierea sf\u00e2r\u0219itului vie\u021bii, acestea pot petrece majoritatea timpului la pat, pe m\u0103sur\u0103 ce func\u021biile corpului \u00eencetinesc.<\/span><\/p>\n<h2>Ce cauzeaz\u0103 boala Alzheimer?<\/h2>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00cen ultimii ani, \u0219tiin\u021ba au f\u0103cut progrese, dar cauzele bolii tot nu sunt complet \u00een\u021belese. Acestea mecanisme fiziologice asociate cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea, factori genetici, de mediu \u0219i de stil de via\u021b\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Ini\u021bierea timpurie a tratamentului poate contribui la men\u021binerea func\u021biilor zilnice pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 \u00een evolu\u021bia bolii. De asemenea, un diagnostic precoce permite familiilor s\u0103-\u0219i planifice viitorul, ocup\u00e2ndu-se de aspecte financiare \u0219i juridice, abord\u00e2nd problemele de siguran\u021b\u0103, explor\u00e2nd op\u021biuni de locuire adecvate \u0219i construind re\u021bele de sprijin [3].<\/span><\/p>\n<h2>Cine este afectat de boala Alzeheimer?<\/h2>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Boala Alzheimer apare cel mai adesea la persoanele cu v\u00e2rsta de peste 65 de ani \u0219i prevalen\u021ba cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta. <\/span><span style=\"font-weight: 400;\">Boala Alzheimer afecteaz\u0103 <\/span><b>1 din 14<\/b><span style=\"font-weight: 400;\"> persoane cu v\u00e2rsta de peste 65 de ani \u0219i<\/span><b> 1 din 6 <\/b><span style=\"font-weight: 400;\">persoane cu v\u00e2rsta de peste 80 de ani. <\/span><span style=\"font-weight: 400;\">Aproximativ 1 din 13 persoane cu boala Alzheimer au sub 65 de ani, cunoscut drept<\/span><b> boala Alzheimer precoce<\/b><span style=\"font-weight: 400;\"> [1].<\/span><\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1344 \" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistic_id1289958_incidence-of-alzheimers-disease-in-europe-1990-2019.png\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"520\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistic_id1289958_incidence-of-alzheimers-disease-in-europe-1990-2019.png 1000w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistic_id1289958_incidence-of-alzheimers-disease-in-europe-1990-2019-300x223.png 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistic_id1289958_incidence-of-alzheimers-disease-in-europe-1990-2019-768x571.png 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistic_id1289958_incidence-of-alzheimers-disease-in-europe-1990-2019-750x557.png 750w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Imagine: <a href=\"https:\/\/www.statista.com\/statistics\/1289958\/alzheimer-s-disease-incidence-europe\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Inciden\u021ba anual\u0103 a bolii Alzheimer \u0219i a altor forme de demen\u021b\u0103 \u00een Europa \u00eentre 1990-2019 (per 100,000 persoane)<\/a>. Citare: <\/span><span style=\"font-weight: 400;\">IHME. &#8222;Annual incidence of Alzheimer&#8217;s disease and other dementias in Europe from 1990 to 2019 (per 100,000).&#8221; Chart. February 8, 2022. Statista. Accessed November 12, 2024.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">\u00cen medie, o persoan\u0103 cu Alzheimer tr\u0103ie\u0219te \u00eentre 4 \u0219i 8 ani de la diagnosticare, dar perioada poate ajunge la 20 de ani, \u00een func\u021bie de diver\u0219i factori [1].<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Conform celor mai recente date ale Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publicate \u00een 2020, decesele cauzate de Alzheimer \u0219i demen\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia au ajuns la 2.839 sau 1,22% din totalul deceselor, clas\u00e2nd Rom\u00e2nia pe locul 165 \u00een lume [5].<\/span><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1343 \" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-1.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"310\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-1.jpg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-1-300x133.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-1-1024x454.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-1-768x340.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-1-1536x681.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-1-750x332.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-1-1140x505.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Prevalen\u021ba bolii Alzheimer \u00een Europa a fost estimat\u0103 la 5,05%. Prevalen\u021ba la b\u0103rba\u021bi a fost de 3,31%, iar la femei, de 7,13% [7].<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Costul bolii Alzheimer \u00een Rom\u00e2nia este de <\/span><b>187.022.387\u20ac<\/b><span style=\"font-weight: 400;\"> incluz\u00e2nd costuri medicale directe, costuri de spitalizare, medicamente, servicii medicale ambulatorii, costuri ale azilelor de b\u0103tr\u00e2ni, parafarmaceutice \u0219i indirecte [6].<\/span><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-1342 \" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-2.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"333\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-2.jpg 1600w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-2-300x143.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-2-1024x488.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-2-768x366.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-2-1536x732.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-2-750x357.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/statistici-2-1140x543.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Mai mult de 1\/5 din popula\u021bia UE avea v\u00e2rsta de 65 de ani sau mai mult \u00een 2020, o cre\u0219tere de 3% fa\u021b\u0103 de 2010. Speran\u021ba de via\u021b\u0103 este, de asemenea, \u00een cre\u0219tere \u00een Europa, cresc\u00e2nd de la o medie de <\/span><b>77,7 ani<\/b><span style=\"font-weight: 400;\"> pentru o persoan\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een 2002, la <\/span><b>81,3 ani <\/b><span style=\"font-weight: 400;\">pentru o persoan\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een 2019.<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Demen\u021ba este str\u00e2ns legat\u0103 de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, iar cre\u0219terea speran\u021bei de via\u021b\u0103 amplific\u0103 riscul ca tot mai mul\u021bi oameni s\u0103 dezvolte aceast\u0103 afec\u021biune. Se estimeaz\u0103 c\u0103 num\u0103rul persoanelor cu demen\u021b\u0103 \u00een Europa aproape se va dubla p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 [8].<\/span><\/p>\n<h2>Concluzii<\/h2>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Boala Alzheimer, o afec\u021biune neurodegenerativ\u0103 asociat\u0103 v\u00e2rstnicilor, are un impact semnificativ asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, calit\u0103\u021bii vie\u021bii pacien\u021bilor \u0219i asupra celor ce \u00eei \u00eengrijesc. De\u0219i cauzele nu sunt complet \u00een\u021belese, iar tratamentele au doar rolul de a reduce simptomele, cunoa\u0219terea specificit\u0103\u021bilor acesteia poate duce la un diagnostic precoce, ceea ce este important \u00een gestionarea bolii. Gestionarea eficient\u0103 \u0219i \u00een\u021belegere bolii Alzheimer sunt esen\u021biale pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii vie\u021bii pacien\u021bilor \u0219i pentru sprijinirea familiilor acestora.<\/span><\/p>\n<h2>Referin\u021be<\/h2>\n<ol>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Hippius H, Neund\u00f6rfer G. The discovery of Alzheimer&#8217;s disease. Dialogues Clin Neurosci. 2003 Mar;5(1):101-8. doi: 10.31887\/DCNS.2003.5.1\/hhippius. PMID: 22034141; PMCID: PMC3181715.<\/span><\/li>\n<li><span style=\"font-weight: 400;\"><a href=\"https:\/\/www.nia.nih.gov\/health\/alzheimers-and-dementia\/alzheimers-disease-fact-sheet\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Alzheimer\u2019s disease fact shee<\/a>t [Internet]. National Institute on Aging. Available from:\u00a0<\/span><\/li>\n<li aria-level=\"1\"><a href=\"https:\/\/www.nia.nih.gov\/health\/alzheimers-and-dementia\/alzheimers-disease-fact-sheet\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><span style=\"font-weight: 400;\">https:\/\/www.nia.nih.gov\/health\/alzheimers-and-dementia\/alzheimers-disease-fact-sheet<\/span><\/a><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><a href=\"https:\/\/www.nhs.uk\/conditions\/alzheimers-disease\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><span style=\"font-weight: 400;\">https:\/\/www.nhs.uk\/conditions\/alzheimers-disease\/<\/span><\/a><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\"><a href=\"https:\/\/www.worldlifeexpectancy.com\/romania-alzheimers-dementia\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Alzheimers &amp; dementia in Romani<\/a>a [Internet]. World Life Expectancy. [cited 2024 Nov 13]. Available from:\u00a0<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><a href=\"https:\/\/www.valueinhealthjournal.com\/article\/S1098-3015(11)02049-3\/fulltext\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><span style=\"font-weight: 400;\">https:\/\/www.valueinhealthjournal.com\/article\/S1098-3015(11)02049-3\/fulltext<\/span><\/a><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\">Niu H, \u00c1lvarez-\u00c1lvarez I, Guill\u00e9n-Grima F, Aguinaga-Ontoso I. Prevalence and incidence of Alzheimer&#8217;s disease in Europe: A meta-analysis. Neurologia. 2017 Oct;32(8):523-532. English, Spanish. doi: 10.1016\/j.nrl.2016.02.016. Epub 2016 Apr 26. PMID: 27130306.<\/span><\/li>\n<li style=\"font-weight: 400;\" aria-level=\"1\"><span style=\"font-weight: 400;\"><a href=\"https:\/\/www.alzheimer-europe.org\/dementia\/prevalence-dementia-europe?language_content_entity=en\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Alzheimer-europe.org<\/a>. [cited 2024 Nov 13].<\/span><\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ce este demen\u021ba Alzheimer? Demen\u021ba este un sindrom caracterizat prin perturbarea func\u021biilor cognitive ale (memorie, g\u00e2ndire, orientare, aten\u021bie, limbaj) \u0219i prin apari\u021bia unor simptome psihice, afect\u00e2nd semnificativ activit\u0103\u021bile cotidiene \u0219i sc\u0103z\u00e2nd capacitatea persoanei de a func\u021biona independent.\u00a0 Cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103 este boala Alzheimer, responsabil\u0103 pentru 60-70% din cazurile diagnosticate. Este o afec\u021biune [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":538,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":{"source_name":"","source_url":"","via_name":"","via_url":"","override_template":"0","override":[{"template":"1","single_blog_custom":"","parallax":"1","fullscreen":"1","layout":"right-sidebar","sidebar":"default-sidebar","second_sidebar":"default-sidebar","sticky_sidebar":"1","share_position":"top","share_float_style":"share-monocrhome","show_share_counter":"1","show_view_counter":"1","show_featured":"1","show_post_meta":"1","show_post_author":"1","show_post_author_image":"1","show_post_date":"1","post_date_format":"default","post_date_format_custom":"Y\/m\/d","show_post_category":"1","show_post_reading_time":"0","post_reading_time_wpm":"300","show_zoom_button":"0","zoom_button_out_step":"2","zoom_button_in_step":"3","show_post_tag":"1","show_prev_next_post":"1","show_popup_post":"1","number_popup_post":"1","show_author_box":"0","show_post_related":"0","show_inline_post_related":"0","post_calculate_word_method":"str_word_count"}],"override_image_size":"0","image_override":[{"single_post_thumbnail_size":"crop-500","single_post_gallery_size":"crop-500"}],"trending_post":"0","trending_post_position":"meta","trending_post_label":"Trending","sponsored_post":"0","sponsored_post_label":"Sponsored by","sponsored_post_name":"","sponsored_post_url":"","sponsored_post_logo_enable":"0","sponsored_post_logo":"","sponsored_post_desc":"","disable_ad":"0","format":"standard","subtitle":""},"jnews_primary_category":{"id":"","hide":""},"jnews_override_counter":{"override_view_counter":"0","view_counter_number":"0","override_share_counter":"0","share_counter_number":"0","override_like_counter":"0","like_counter_number":"0","override_dislike_counter":"0","dislike_counter_number":"0"},"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-149","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-neurologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/149","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=149"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/149\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2037,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/149\/revisions\/2037"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/538"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=149"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=149"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=149"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}