Afazia perturb\u0103 procesele prin care g\u00e2ndurile sunt formulate \u00een cuvinte \u0219i propozi\u021bii put\u00e2nd afecta, de asemenea, capacitatea de a interpreta limbajul vorbit \u0219i scris [2].<\/p>\n
Este important de men\u021bionat c\u0103 afazia nu afecteaz\u0103 inteligen\u021ba, de\u0219i capacitatea pacien\u021bilor de a comunica aceste g\u00e2nduri este compromis\u0103. Tabloul clinic poate varia de la deficite subtile detectabile doar prin teste specializate p\u00e2n\u0103 la pierderea complet\u0103 a comunic\u0103rii verbale [3].<\/p>\n
Care sunt cauzele afaziei?<\/h2>\n
Cauzele afaziei sunt determinate de orice leziune cerebral\u0103 [4] care afecteaz\u0103 centrii limbajului, precum aria Wernicke, aria Broca \u0219i re\u021belele de fibre nervoase care le conecteaz\u0103 [5].<\/p>\n
Accidentele vasculare cerebrale<\/strong><\/a> ischemice [6] sau hemoragice [7] afecteaz\u0103 centrii limbajului atunci c\u00e2nd un cheag de s\u00e2nge sau o hemoragie \u00eentrerupe fluxul sanguin c\u0103tre ariile corticale men\u021bionate.<\/p>\n Traumatismele cranio-cerebrale<\/strong><\/a>, cauzate de accidente rutiere, c\u0103deri, lovituri, etc., pot provoca leziuni focale care creeaz\u0103 afazie, \u00een special atunci c\u00e2nd sunt implica\u021bi lobii frontali \u0219i temporali [8].<\/p>\n Alte cauze<\/strong> includ tumori cerebrale [9] care comprim\u0103 (sau infiltreaz\u0103) re\u021belele lingvistice, procese encefalitice virale [10,11] autoimune [12], boli neurologice<\/a> precum Alzheimer<\/a> [13] sau demen\u021ba<\/a> frontotemporal\u0103 [14] \u0219i anumite afec\u021biuni neuroinflamatorii [15] care afecteaz\u0103 \u021besutul cerebral.<\/p>\n Cauze mai pu\u021bin frecvente includ hipoxia cerebral\u0103 [16] \u2013 lipsa de oxigenare a creierului – survenit\u0103 \u00een urma unui stop cardiac \u0219i anumite complica\u021bii chirurgicale care pot afecta ariile corticale ale limbajului.<\/p><\/blockquote>\n Dac\u0103 ave\u021bi una sau mai multe din cauzele enumerate \u0219i b\u0103nui\u021bi c\u0103 ar putea fi vorba de afazie, programa\u021bi-v\u0103 acum la o consulta\u021bie\u00a0<\/span>contact\u00e2nd recep\u021bia Institutului RoNeuro<\/strong> la num\u0103rul de telefon<\/span> 0374 46 2222<\/a><\/b>, luni \u0219i mar\u021bi \u00eentre orele 08:00 – 19:00<\/strong>, iar de miercuri p\u00e2n\u0103 vineri \u00eentre orele 08:00 – 18:00<\/strong>.\u00a0<\/span><\/p>\n La momentul program\u0103rii, pute\u021bi opta \u0219i pentru consulta\u021bie neurologic\u0103 gratuit\u0103, decontat\u0103 prin Casa Na\u021bional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate.\u00a0<\/span><\/p>\n Program\u0103ri online neurologie<\/a><\/p>\n Locui\u021bi \u00eentr-o zon\u0103 izolat\u0103 sau nu v\u0103 pute\u021bi deplasa la clinic\u0103? Institutul RoNeuro ofer\u0103 \u0219i op\u021biunea de <\/span>telemedicin\u0103<\/a>.<\/p>\n Afazia este clasificat\u0103 \u00een mai multe categorii \u00een func\u021bie de fluen\u021ba vorbirii, \u00een\u021belegerea auditiv\u0103 \u0219i capacitatea de repeti\u021bie.<\/p>\n Afazia Broca<\/strong> (afazia nonfluent\u0103) este caracterizat\u0103 prin vorbire lent\u0103, greoaie \u0219i deficien\u021be gramaticale, cu o \u00een\u021belegere relativ bun\u0103, dar vocabular redus la c\u00e2teva cuvinte sau silabe, foneme incorecte (fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale \u00een fluxul vorbirii, adic\u0103 are func\u021bie lingvistic\u0103), bolnavul adopt\u00e2nd un stil telegrafic. \u00cen unele cazuri se remarc\u0103 scris defectuos datorat sl\u0103biciunii m\u00eeinii drepte \u0219i reac\u021bii depresive ale pacientului care e con\u0219tient de aceste dificult\u0103\u021bi [17].<\/p>\n Afazia Wernicke<\/strong> (afazia fluent\u0103) se prezint\u0103 ca o vorbire corect\u0103 gramatical, dar lipsit\u0103 de sens, cu deficite majore de \u00een\u021belegere \u0219i comunicare, \u00een cazuri grave ajung\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la „surditate verbal\u0103” (ne\u00een\u021belegerea sensurilor cuvintelor de\u0219i auzul nu este afectat). Articularea cuvintelor este normal\u0103, dar pacientul nu e con\u0219tient de aceast\u0103 afec\u021biune, av\u00e2nd o stare emo\u021bional\u0103 de disconfort, nemul\u021bumire, anxietate sau triste\u021be intens\u0103 [18].<\/p>\n Afazia global\u0103<\/strong> este forma cea mai grav\u0103 de afazie, rezult\u00e2nd din leziuni extinse care cuprind at\u00e2t zonele anterioare, c\u00e2t \u0219i cele posterioare ale limbajului, provoc\u00e2nd o pierdere total\u0103 a capacit\u0103\u021bii de vorbire \u0219i comunicare, \u0219i de \u00een\u021belegere a scrisului \u0219i cititului. Pacien\u021bii p\u0103streaz\u0103 un limbaj automat rudimentar, sub forma exclama\u021bilor emo\u021bionale. Afazia global\u0103 este asociat\u0103 cu un deficit motor grav (hemiplegie) de partea dreapt\u0103 a corpului [19].<\/p>\n Afazia anomic\u0103<\/strong> este o form\u0103 mai u\u0219oar\u0103, prezent\u00e2ndu-se ca o dificultate dispropor\u021bionat\u0103 \u00een g\u0103sirea cuvintelor adecvate \u0219i apari\u021bia unor parafazii (\u00eenlocuirea cuvintelor indicate cu altele, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 logic\u0103 \u00eentre ele) precum \u0219i tulbur\u0103ri discrete ale \u00een\u021belegerii semantice. Vorbirea este relativ fluent\u0103 \u0219i corect\u0103 din punct de vedere gramatical [20].<\/p>\n Afazia mai poate fi clasificat\u0103 \u0219i prin c\u00e2teva forme particulare precum afazia la copii [21], la st\u00e2ngaci [22], poliglo\u021bi [23] \u0219i surdomu\u021bi [24].<\/p><\/blockquote>\n Variantele mai pu\u021bin frecvente se refer\u0103 la afectarea altor zone din cadrul arhitecturii neuronale a limbajului. \u00cen func\u021bie de zonele afectate putem avea:<\/p>\n Afazia de conducere<\/strong> este caracterizat\u0103 prin vorbire fluent\u0103 \u0219i o bun\u0103 \u00een\u021belegere, dar cu dificult\u0103\u021bi semnificative \u00een repetarea precis\u0103 a cuvintelor \u0219i expresiilor [25].<\/p>\n Afazia motorie transcortical\u0103<\/strong><\/a> (asem\u0103n\u0103toare afaziei Broca) este caracterizat\u0103 prin dificult\u0103\u021bi \u00een ini\u021bierea vorbirii, producerea spontan\u0103 de cuvinte \u0219i propozi\u021bii este redus\u0103 sau absent\u0103, gramatic\u0103 excesiv simplificat\u0103, fiind deseori determinat\u0103 de leziuni anterioare ariei Broca [26].<\/p>\n Afazia senzorial\u0103 transcortical\u0103<\/strong> (asem\u0103n\u0103toare afaziei Wernicke) este definit\u0103 ca o tulburare a \u00een\u021belegerii limbajului oral \u0219i scris, manifestat\u0103 cu o produc\u021bie verbal\u0103 fluent\u0103 cu u\u0219oare modific\u0103ri calitative (parafazii, disortografii). Leziunile constatate afecteaz\u0103 lobul parietal inferior de partea st\u00e2ng\u0103, izol\u00e2nd zona posterioar\u0103 a limbajului (Wernicke) de restul cortexului cerebral [27].<\/p>\n Afazia transcortical\u0103 mixt\u0103<\/strong> (asem\u0103n\u0103toare afaziei globale) este cea mai rar\u0103 dintre acestea \u0219i se prezint\u0103 cu vorbire \u0219i \u00een\u021belegere spontan\u0103 sever afectate, dar cu repeti\u021bia cuvintelor p\u0103strat\u0103 [28].<\/p>\n Afazia progresiv\u0103 primar\u0103<\/strong> este o alt\u0103 form\u0103 rar\u0103 de afazie, \u00een care capacitatea lingvistic\u0103 se deterioreaz\u0103 gradat datorit\u0103 pierderii neuronale cauzat\u0103 de boli neurodegenerative [29]. Aceasta este de 3 forme: nonfluent\u0103\/agramatic\u0103, semantic\u0103 \u0219i logopenic\u0103 [30]. Fiecare dintre ele sunt asociate cu modele specifice de degenerare cortical\u0103 \u0219i deficite lingvistice.<\/p>\n Diagnosticul afaziei necesit\u0103 at\u00e2t evaluare lingvistic\u0103, c\u00e2t \u0219i neuroanatomic\u0103. Logopezii<\/a> efectueaz\u0103 analize detaliate, folosind instrumente standardizate [31], precum: Testul de screening lingvistic, Scala calit\u0103\u021bii vie\u021bii pentru AVC<\/a> \u0219i afazie-39, Testul de screening cognitiv Oxford, Testul Token \u0219i altele, pentru a cuantifica fluen\u021ba, \u00een\u021belegerea, denumirea, repeti\u021bia, citirea \u0219i scrierea [32].<\/p>\n Examinarea neurologic\u0103<\/a> ajut\u0103 la identificarea deficitelor coexistente, cum ar fi hemipareza sau pierderea c\u00e2mpului vizual, care pot sugera localizarea leziunii [33].<\/p>\n Neuroimagistica<\/a> – \u00een special RMN – confirm\u0103 locul \u0219i amploarea leziunilor cerebrale [34]. RMN-ul ponderat prin difuzie este esen\u021bial \u00een diagnosticul AVC<\/a>, \u00een timp ce imagistica func\u021bional\u0103, cum ar fi Imagistica prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Func\u021bional\u0103 sau PET [35], poate cartografia func\u021bia limbajului rezidual\u0103 sau reorganizat\u0103, \u00een special \u00een cazurile cronice sau degenerative.<\/p>\n \u00cen cazul copiilor e necesar un test de evaluare suplimentar pentru a exclude forme severe de epilepsie (sindromul Landau-Kleffner) [36].<\/p><\/blockquote>\n Comunicarea este un mediu principal de interac\u021biune social\u0103, identitate \u0219i participare \u00een societate.\u00a0 Perturbarea acesteia poate avea consecin\u021be emo\u021bionale profunde. Pacien\u021bii manifest\u0103 frustrare, retragere social\u0103 \u0219i depresie [37].<\/p>\n Studiile de caz eviden\u021biaz\u0103 modul \u00een care dou\u0103 persoane cu leziuni asem\u0103n\u0103toare pot avea traiectorii psihosociale extrem de diferite – una poate dezvolta strategii adaptive, reangaj\u00e2ndu-se social, \u00een timp ce alta se poate retrage complet [38].<\/p>\n Membrii familiei pot fi, de asemenea, afecta\u021bi, confrunt\u00e2ndu-se cu o dinamic\u0103 rela\u021bional\u0103 alterat\u0103 \u0219i responsabilit\u0103\u021bi sporite de \u00eengrijire [39].<\/p>\n Aceasta ilustreaz\u0103 interac\u021biunea complex\u0103 dintre leziunile neurologice, reabilitare \u0219i rezilien\u021ba personal\u0103. Oportunit\u0103\u021bile profesionale \u0219i educa\u021bionale sunt limitate, iar ne\u00een\u021belegerea public\u0103 a afaziei poate exacerba stigmatizarea [40].<\/p>\n Afazia este o tulburare a re\u021belelor lingvistice complexe ale creierului. Cauzele variaz\u0103 de la accidente vasculare acute, traumatisme cranio-cerebrale, p\u00e2n\u0103 la boli neurodegenerative lent progresive.<\/p>\n Formele sale, de la afaziile clasice Broca \u0219i Wernicke, p\u00e2n\u0103 la cele rare de conducere, primare sau transcorticale, necesit\u0103 o abordare multidisciplinar\u0103.<\/p>\n Diagnosticul precis necesit\u0103 o analiz\u0103 lingvistic\u0103 atent\u0103 \u0219i neuroimagistic\u0103, deoarece tratamentul trebuie adaptat la tipul \u0219i cauza afaziei. Impactul afaziei asupra calit\u0103\u021bii vie\u021bii poate fi profund.<\/p>\n Din acest motiv, este important ca planul de tratament s\u0103 \u00eenceap\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil, deoarece promptitudinea interven\u021biei medicale interdisciplinare are un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evit\u00e2ndu-se episoadele de exacerbare a simptomelor afaziei.<\/p>\n Ce este afazia? Afazia este o tulburare complex\u0103 de limbaj care apare din cauza afect\u0103rii regiunilor cerebrale responsabile de producerea \u0219i \u00een\u021belegerea limbajului, situate \u00een emisfera dominant\u0103 a creierului, de obicei emisfera st\u00e2ng\u0103 pentru persoanele dreptace [1]. Afazia perturb\u0103 procesele prin care g\u00e2ndurile sunt formulate \u00een cuvinte \u0219i propozi\u021bii put\u00e2nd afecta, de asemenea, capacitatea de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":713,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":{"source_name":"","source_url":"","via_name":"","via_url":"","override_template":"0","override":[{"template":"1","single_blog_custom":"","parallax":"1","fullscreen":"1","layout":"right-sidebar","sidebar":"default-sidebar","second_sidebar":"default-sidebar","sticky_sidebar":"1","share_position":"top","share_float_style":"share-monocrhome","show_share_counter":"1","show_view_counter":"1","show_featured":"1","show_post_meta":"1","show_post_author":"1","show_post_author_image":"1","show_post_date":"1","post_date_format":"default","post_date_format_custom":"Y\/m\/d","show_post_category":"1","show_post_reading_time":"0","post_reading_time_wpm":"300","show_zoom_button":"0","zoom_button_out_step":"2","zoom_button_in_step":"3","show_post_tag":"1","show_prev_next_post":"1","show_popup_post":"1","number_popup_post":"1","show_author_box":"0","show_post_related":"0","show_inline_post_related":"0","post_calculate_word_method":"str_word_count"}],"override_image_size":"0","image_override":[{"single_post_thumbnail_size":"crop-500","single_post_gallery_size":"crop-500"}],"trending_post":"0","trending_post_position":"meta","trending_post_label":"Trending","sponsored_post":"0","sponsored_post_label":"Sponsored by","sponsored_post_name":"","sponsored_post_url":"","sponsored_post_logo_enable":"0","sponsored_post_logo":"","sponsored_post_desc":"","disable_ad":"0","format":"standard","subtitle":""},"jnews_primary_category":{"id":"","hide":""},"jnews_override_counter":{"override_view_counter":"0","view_counter_number":"0","override_share_counter":"0","share_counter_number":"0","override_like_counter":"0","like_counter_number":"0","override_dislike_counter":"0","dislike_counter_number":"0"},"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-18","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-neurologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2023,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18\/revisions\/2023"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/713"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/cauzele-afaziei-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\nResurse \u0219i suport pentru pacien\u021bi<\/h2>\n
Care sunt tipurile afaziei?<\/h2>\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/tipurile-comune-de-afazie-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\nAfazia Broca<\/h3>\n
Afazia Wernicke<\/h3>\n
Afazia global\u0103<\/h3>\n
Afazia anomic\u0103<\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/tabel-afazie-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\nTipuri rare de afazie<\/h2>\n
\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/tipuri-rare-de-afazie-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\nCum se stabile\u0219te diagnosticul afaziei?<\/h2>\n
Care este impactul afaziei asupra calit\u0103\u021bii vie\u021bii?<\/h2>\n
Concluzii<\/h2>\n
Referin\u021be<\/h2>\n
\n