Sindromul de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103 este caracterizat printr-o cre\u0219tere anormal\u0103 a ritmului cardiac atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 trece rapid de la pozi\u021bia culcat la pozi\u021bia stat \u00een picioare (sau chiar ridicarea rapid\u0103 de pe un scaun).<\/p>\n
Aceast\u0103 cre\u0219tere a ritmului cardiac se produce de la o valoare ini\u021bial\u0103, de exemplu de la 70-80 bpm la 110-120 bpm, la c\u00e2teva minute dup\u0103 schimbarea pozi\u021biei. Cre\u0219terea ritmului cardiac este mai mare la adolescen\u021bi dec\u00e2t la adul\u021bi [2].<\/p>\n
Acest sindrom se produce atunci c\u00e2nd inima nu prime\u0219te suficient s\u00e2nge, astfel c\u0103 pulsul cardiac cre\u0219te, iar tensiunea arterial\u0103<\/a> diastolic\u0103 prezint\u0103 o cre\u0219tere cu \u22485 mm Hg \u0219i o sc\u0103dere nesemnificativ\u0103 a celei sistolice [2]. Din acest motiv sindromul de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103 se diferen\u021biaz\u0103 de hipotensiunea ortostatic\u0103 [3].<\/p>\n \u00cen condi\u021bii normale, adoptarea unei posturi verticale determin\u0103 o deplasare instantanee de \u2248500 ml de s\u00e2nge de la torace c\u0103tre abdomenul inferior, fese \u0219i picioare, av\u00e2nd drept efect cre\u0219terea u\u0219oar\u0103 a pulsului dar dac\u0103 mecanismul de reglare gravita\u021bional\u0103 nu r\u0103spunde corect atunci pulsul continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 chiar \u0219i dup\u0103 10 minute [2].<\/p>\n Simptomul principal al cre\u0219terii rapide a ritmului cardiac este \u00eenso\u021bit de multe alte simptome. Astfel, pacien\u021bii raporteaz\u0103 ame\u021beli persistente \u0219i palpita\u021bii<\/a> (mai ales \u00een timpul statului prelungit \u00een picioare) [4]. Oboseala este de obicei sever\u0103 \u0219i cronic\u0103, uneori fiind descris\u0103 asem\u0103n\u0103tor celei din sindromul oboselii cronice \u0219i nu se amelioreaz\u0103 \u00eentotdeauna prin odihn\u0103 [5].<\/p>\n Pacien\u021bii experimenteaz\u0103 cea\u021b\u0103 mental\u0103, (probleme de concentrare, memorie \u0219i g\u00e2ndire clar\u0103) [6]. Activitatea fizic\u0103 prelungit\u0103 determin\u0103 apari\u021bia tremur\u0103turilor sau sl\u0103biciune muscular\u0103. Intoleran\u021ba la efort \u00een cazul sindromului de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103 \u00a0nu este cauzat\u0103 de lipsa efortului maxim din partea pacientului, ci de faptul c\u0103 apar presiuni ventriculare sc\u0103zute \u00een ciuda efortului maxim [7].<\/p>\n Afec\u021biunile digestive<\/a>, precum balonare, grea\u021b\u0103, constipa\u021bie sau diaree sunt frecvente [8]. \u00cen plus, sindromul de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103 poate provoca transpira\u021bii excesive sau prea reduse, disconfort sau dureri \u00een piept, dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie \u0219i tulbur\u0103ri de vedere, cum ar fi vederea \u00eence\u021bo\u0219at\u0103 sau \u00een form\u0103 de tunel [9].<\/p>\n Severitatea \u0219i combina\u021bia de simptome variaz\u0103 foarte mult de la o persoan\u0103 la alta, iar simptomele fluctueaz\u0103, contribuind la limit\u0103rile semnificative cu care se confrunt\u0103 pacien\u021bii \u00een via\u021ba de zi cu zi.<\/p><\/blockquote>\n Dac\u0103 ave\u021bi una sau mai multe din simptomele enumerate \u0219i b\u0103nui\u021bi c\u0103 ar putea fi vorba de sindromul POTS, programa\u021bi-v\u0103 acum la o consulta\u021bie\u00a0<\/span>contact\u00e2nd recep\u021bia Institutului RoNeuro<\/strong> la num\u0103rul de telefon<\/span> 0374 46 2222<\/a><\/b>, luni \u0219i mar\u021bi \u00eentre orele 08:00 – 19:00<\/strong>, iar de miercuri p\u00e2n\u0103 vineri \u00eentre orele 08:00 – 18:00<\/strong>.\u00a0<\/span><\/p>\n La momentul program\u0103rii, pute\u021bi opta \u0219i pentru consulta\u021bie neurologic\u0103 gratuit\u0103, decontat\u0103 prin Casa Na\u021bional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate.\u00a0<\/span><\/p>\n Program\u0103ri online neurologie<\/a><\/p>\n Locui\u021bi \u00eentr-o zon\u0103 izolat\u0103 sau nu v\u0103 pute\u021bi deplasa la clinic\u0103? Institutul RoNeuro ofer\u0103 \u0219i op\u021biunea de <\/span>telemedicin\u0103<\/a>.<\/p>\n Cauzele sindromului de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103 sunt multifactoriale \u0219i nu sunt pe deplin \u00een\u021belese. \u00cen multe situa\u021bii, sindromul de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103 pare s\u0103 se dezvolte \u00een urma unei infec\u021bii virale sau bacteriene [10] (boala Lyme, mononucleoz\u0103, infec\u021bii transmise de c\u0103pu\u0219e, etc), suger\u00e2nd c\u0103 disreglarea imun\u0103 sau afectarea post-viral\u0103 a sistemului nervos ar putea juca un rol [11].<\/p>\n Traumatismele cranio-cerebrale<\/a> sau ale coloanei vertebrale<\/a> [12] precum \u0219i unele interven\u021bii chirurgicale pot preceda debutul simptomelor sindromului de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103 [13]. Al\u021bi pacien\u021bi manifest\u0103 simptome POTS datorit\u0103 unei boli autoimune subiacent\u0103, precum lupus, sindromul Sj\u00f6gren sau tiroidita Hashimoto [14].<\/p>\n \u00cen plus, numero\u0219i pacien\u021bi cu sindromul de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103 sunt diagnostica\u021bi \u0219i cu sindroame preexistente ale \u021besutului conjunctiv, precum sindromul Ehlers-Danlos (\u00een special tipul hipermobil) [15].<\/p>\n Exist\u0103 dovezi care sugereaz\u0103 o predispozi\u021bie genetic\u0103<\/a> (\u00een unele cazuri), indic\u00e2nd faptul c\u0103 factorii mo\u0219teni\u021bi pot influen\u021ba susceptibilitatea pentru POTS [16].<\/p>\n Un alt factor generator important este neuropatia<\/a> fibrelor mici, (afectarea nervilor responsabili cu reglarea tonusului vaselor de s\u00e2nge \u0219i a ritmului cardiac) [17].<\/p>\n \u00cen alte cazuri, a fost identificat sindromul de activare a mastocitelor, gener\u00e2nd o activitate inadecvat\u0103 a celulelor imune ce poate contribui la simptomele POTS [18].<\/p>\n Deoarece 80-85% dintre pacien\u021bii cu POTS sunt femei cu v\u00e2rste \u00eentre 15 \u0219i 50 ani, cercet\u0103torii au examinat influen\u021bele hormonale \u0219i sarcina ca posibili factori de risc [19].<\/p>\n Perioadele prelungite de stres mintal, emo\u021bional [20], repausul prelungit la pat [21], diabetul, anemiile \u0219i deficitele de minerale \u0219i vitamine, pot contribui la exacerbarea simptomelor POTS [22].<\/p><\/blockquote>\n Diagnosticul sindromului de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103 necesit\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 simptomele sale se suprapun cu cele ale altor boli [23]. Din acest motiv e nevoie de urm\u0103toarele etape: istoric medical, analiza simptomelor, examen fizic, testul de ridicare \u00een picioare (inclusiv TILT<\/a>) [24].<\/p>\n O parte cheie a diagnosticului implic\u0103 observarea r\u0103spunsurilor ritmului cardiac \u0219i tensiunii arteriale ale pacientului la schimb\u0103rile de postur\u0103. Acest lucru se face de obicei printr-un test dinamic de schimbare a pozi\u021biei de la orizontal\u0103 la stat \u00een picioare [25].<\/p>\n Se poate folosi \u0219i testul cu mas\u0103 \u00eenclinat\u0103<\/a> (TILT), \u00een care ritmul cardiac al pacientului este monitorizat dup\u0103 ce s-a a\u0219ezat la orizontal\u0103 \u0219i din nou dup\u0103 ce a stat \u00een picioare sau a fost \u00eenclinat [26].<\/p>\n Dac\u0103 ritmul cardiac cre\u0219te cu cel pu\u021bin 30 bpm la adul\u021bi – sau 40 bpm la adolescen\u021bi – \u00een decurs de zece minute de la statul \u00een picioare \u0219i nu exist\u0103 o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a tensiunii arteriale, atunci criteriile pentru POTS sunt \u00eendeplinite [27].<\/p>\n Deoarece POTS poate imita sau se poate suprapune cu alte tulbur\u0103ri, este nevoie de o abordare diagnostic\u0103 am\u0103nun\u021bit\u0103 \u0219i nuan\u021bat\u0103. Analizele sanguine sunt necesare pentru excluderea altor cauze precum anemia, disfunc\u021bia tiroidian\u0103 sau tulbur\u0103rile suprarenale (precum feocromocitom) [28].<\/p>\n Evalu\u0103rile suplimentare pot include electrocardiograma sau monitorizare Holter<\/a> pentru a exclude aritmiile sau bolile cardiace structurale, iar \u00een unele cazuri, se efectueaz\u0103 teste autonome mai avansate (teste de transpira\u021bie, manevra Valsalva \u0219i altele) [29].<\/p>\n Managementul POTS este un proces continuu, individualizat, care combin\u0103 modific\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103, terapii medicale \u0219i <\/span>sprijin psihologic<\/span><\/a> dac\u0103 e cazul [30].\u00a0<\/span><\/p>\n O component\u0103 ale gestion\u0103rii zilnice este cre\u0219terea volumului sanguin, care se realizeaz\u0103 prin consumul unor cantit\u0103\u021bi generoase de ap\u0103 – p\u00e2n\u0103 la doi sau trei litri pe zi [31] – \u0219i ad\u0103ugarea unei cantit\u0103\u021bi semnificative de sare \u00een diet\u0103, \u00eentre trei \u0219i zece grame pe zi [32], precum \u0219i consumul de mese mici \u0219i frecvente [33].\u00a0<\/span><\/p>\n \u00cembr\u0103c\u0103mintea compresiv\u0103, \u00een special cele care acoper\u0103 abdomenul \u0219i picioarele, poate contribui la minimizarea acumul\u0103rii de s\u00e2nge \u00een partea inferioar\u0103 a corpului [34].\u00a0<\/span><\/p>\n Pacien\u021bii sunt \u00eencuraja\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eent\u0103reasc\u0103 treptat corpul prin <\/span>activitate fizic\u0103 structurat\u0103<\/span><\/a>, \u00eencep\u00e2nd cu exerci\u021bii \u00een pozi\u021bie culcat\u0103, cum ar fi v\u00e2slitul sau \u00eenotul, trec\u00e2nd apoi lent la exerci\u021bii \u00een pozi\u021bie vertical\u0103 [35].\u00a0<\/span><\/p>\n Ridicarea t\u0103bliei patului pe timpul nop\u021bii (pentru a dormi cu capul u\u0219or ridicat) [36] \u0219i evitarea factorilor declan\u0219atori precum statul \u00een picioare prelungit, c\u0103ldura excesiv\u0103, consumul de alcool, ajut\u0103 la reducerea simptomelor POTS [37].\u00a0<\/span><\/p>\n Deoarece POTS este multisistemic, pacien\u021bii beneficiaz\u0103 adesea de o echip\u0103 multidisciplinar\u0103 care include cardiologi, neurologi, kinetoterapeu\u021bi \u0219i profesioni\u0219ti \u00een s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 [38]. Astfel, sunt recomandate terapiile de sus\u021binere (<\/span>kinetoterapia<\/span><\/a>, terapia ocupa\u021bional\u0103, consilierea sau <\/span>terapia cognitiv-comportamental\u0103<\/span><\/a>) [39].<\/span><\/p>\n Anumite medicamente sus\u021bin reglarea tensiunii arteriale sau a ritmului cardiac [40]. Acestea includ <\/span>beta-blocante <\/span><\/i>(care reduc ritmul cardiac) [41] sau medicamente pentru reducerea selectiv\u0103 a ritmului cardiac f\u0103r\u0103 a sc\u0103dea tensiunea arterial\u0103 [42]; <\/span>mineralocorticoide<\/span><\/i> (care ajut\u0103 organismul s\u0103 re\u021bin\u0103 sarea \u0219i apa) [43]; <\/span>vasoconstrictoare<\/span><\/i> (care contract\u0103 vasele de s\u00e2nge) [44]; \u0219i <\/span>parasimpaticomimetice (inhibitoare a acetilcolinesterazei)<\/span><\/i> pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea comunic\u0103rii dintre nervi \u0219i mu\u0219chi [45].\u00a0<\/span><\/p>\n \u00cen ultimii ani s-a observat un interes tot mai mare pentru cercetarea POTS, determinat par\u021bial de cre\u0219terea num\u0103rului de tulbur\u0103ri autonome raportate dup\u0103 infec\u021bia cu COVID-19 [46]. Mul\u021bi pacien\u021bi cu <\/span>Sindrom Post-Covid<\/span><\/a> au dezvoltat simptome compatibile cu POTS, suger\u00e2nd un poten\u021bial declan\u0219ator viral care reflect\u0103 ceea ce se suspecta deja \u00een cazurile non-COVID [47].\u00a0<\/span><\/p>\n Cercet\u0103torii exploreaz\u0103 rolul autoimunit\u0103\u021bii \u00een POTS [48], unele studii identific\u00e2nd autoanticorpi care interfereaz\u0103 cu receptorii autonomi. Acest lucru a condus la investiga\u021bii privind posibilitatea ca anumite grupe de pacien\u021bi s\u0103 beneficieze de terapii imunomodulatoare [49].\u00a0<\/span><\/p>\n O alt\u0103 arie de interes este rolul neuropatiei cu fibre mici, care poate sta la baza multora dintre simptomele resim\u021bite \u00een POTS, de la instabilitate cardiovascular\u0103 la disfunc\u021bie gastrointestinal\u0103 [50.\u00a0<\/span><\/p>\n Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 studiaz\u0103 biomarkeri care ar putea ajuta la stabilirea diagnosticului mai repede \u0219i mai eficient, precum \u0219i pentru a distinge \u00eentre diferitele subtipuri de POTS [51].\u00a0<\/span><\/p>\n Noi tratamente farmacologice sunt \u00een studii clinice, iar unele studii evalueaz\u0103 utilizarea medicamentelor existente \u00een combina\u021bii noi [52]. Cu o finan\u021bare \u0219i o con\u0219tientizare sporite, peisajul cercet\u0103rii se \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te gradat, dar constant, oferind speran\u021b\u0103 celor afecta\u021bi [53].\u00a0<\/span><\/p>\n Recunoa\u0219terea tot mai mare a POTS \u00een medicina clasic\u0103 poate ajuta la crearea unor protocoale de diagnostic mai bune \u0219i terapii targhetizate.<\/span><\/p>\n Via\u021ba cu POTS poate fi dificil\u0103, mai ales atunci c\u00e2nd afec\u021biunea nu este bine \u00een\u021beleas\u0103 de cei din jurul pacientului [54]. POTS afecteaz\u0103 fiecare aspect al vie\u021bii de zi cu zi – de la capacitatea de a munci sau de a merge la \u0219coal\u0103, p\u00e2n\u0103 la men\u021binerea rela\u021biilor sociale \u0219i \u00eendeplinirea unor sarcini casnice simple [55].\u00a0<\/span><\/p>\n Natura invizibil\u0103 a bolii favorizeaz\u0103 ne\u00een\u021belegeri din partea celorlal\u021bi, ceea ce poate avea un impact psihologic. Pacien\u021bii cu POTS pot experimenta anxietate sau depresie pe m\u0103sur\u0103 ce se adapteaz\u0103 la limit\u0103rile impuse de simptomele lor [56].\u00a0<\/span><\/p>\n Cu toate acestea, unii pacien\u021bi cu POTS g\u0103sesc modalit\u0103\u021bi de a se adapta. Dezvoltarea unei rutine zilnice, ritmul activit\u0103\u021bilor, \u00eenv\u0103\u021barea factorilor declan\u0219atori ai simptomelor \u0219i conectarea la o re\u021bea de sprijin sunt esen\u021biale pentru rezisten\u021ba emo\u021bional\u0103 \u0219i fizic\u0103 [57].\u00a0<\/span><\/p>\n Grupurile de sprijin, at\u00e2t fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i online, ofer\u0103 un sentiment de comunitate \u0219i o experien\u021b\u0103 comun\u0103. Pacien\u021bii cu POTS sunt capabili s\u0103 produc\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire semnificativ\u0103 a simptomelor, chiar dac\u0103 remisia complet\u0103 nu este posibil\u0103 [58].\u00a0<\/span><\/p>\n Afec\u021biunea poate fi profund invalidant\u0103 uneori, \u00een special \u00een primii ani de dup\u0103 diagnosticare. Via\u021ba cu POTS necesit\u0103 rezisten\u021b\u0103, adaptabilitate \u0219i sprijin folosind:<\/span><\/p>\n De\u0219i cauzele exacte difer\u0103 de la un pacient la altul, sindromul POTS poate fi debilitant \u0219i le poate schimba via\u021ba, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, din p\u0103cate, subdiagnosticat \u0219i frecvent interpretat gre\u0219it \u00een practica clinic\u0103 [59].<\/span><\/p><\/blockquote>\n POTS este o tulburare complex\u0103, cu multiple fa\u021bete, care se prezint\u0103 cu o mare varietate de simptome \u0219i afecteaz\u0103 pacien\u021bii \u00een moduri profund personale \u0219i adesea care le schimb\u0103 via\u021ba.\u00a0<\/span><\/p>\n De\u0219i cauzele sale exacte r\u0103m\u00e2n multifactoriale \u0219i variate, cercet\u0103rile eviden\u021biaz\u0103 mecanismele \u0219i poten\u021bialele tratamente. Cu un diagnostic corect \u0219i o abordare multidisciplinar\u0103 a simptomatologiei, pacien\u021bii cu POTS pot ob\u021bine \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri semnificative a calit\u0103\u021bii vie\u021bii.<\/span><\/p>\n Cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul profesioni\u0219tilor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i al publicului este esen\u021bial\u0103 pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea rezultatelor. Gestionarea atent\u0103 a simptomelor POTS poate permite pacien\u021bilor s\u0103 \u00ee\u0219i recapete controlul asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 aproape normal\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n Pe m\u0103sur\u0103 ce cercet\u0103rile continu\u0103 s\u0103 se extind\u0103, descoperindu-se mai multe informa\u021bii despre aceast\u0103 afec\u021biune, viitorul este promi\u021b\u0103tor pentru cei care se confrunt\u0103 cu POTS.<\/span><\/p>\n Din acest motiv, este important ca planul de tratament s\u0103 \u00eenceap\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil, deoarece promptitudinea interven\u021biei medicale interdisciplinare poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung, evit\u00e2ndu-se episoadele de exacerbare a simptomelor POTS.<\/span><\/p>\nCare sunt simptomele sindromului de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103?<\/h2>\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/simptome-POTS-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\n\n
Resurse \u0219i suport pentru pacien\u021bi<\/h2>\n
Care sunt cauzele \u0219i factorii de risc \u00een sindromul de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103?<\/h2>\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/factori-de-risc-pots-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\nCum se diagnosticheaz\u0103 sindromul de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103?<\/h2>\n
\n
Cum se interpreteaz\u0103 corect rezultatele testelor de schimbare a posturii?<\/h2>\n
Ce alte evalu\u0103ri sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului sindromului de tahicardie postural\u0103 ortostatic\u0103?<\/h2>\n
\n
\u00cen ce const\u0103 managementul zilnic al sindromului POTS?<\/h2>\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/gestionare-zilnica-pots-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\nCare sunt tratamentele recomandate \u00een sindromul POTS?<\/h2>\n
\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/tipuri-de-terapii-pots-scaled.jpg\" "\\"\\"")
Care sunt cercet\u0103rile recente ale sindromului POTS?<\/h2>\nCum se poate tr\u0103i cu sindromul POTS?<\/h2>\n
\n
Concluzii<\/h2>\n
Referin\u021be<\/h2>\n
\n