{"id":2136,"date":"2026-01-07T11:19:51","date_gmt":"2026-01-07T09:19:51","guid":{"rendered":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/?p=2136"},"modified":"2026-01-07T11:21:19","modified_gmt":"2026-01-07T09:21:19","slug":"tulburarile-de-atasament","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/tulburarile-de-atasament\/","title":{"rendered":"Tulbur\u0103rile de ata\u0219ament"},"content":{"rendered":"\n<h2>Ce sunt tulbur\u0103rile de ata\u0219ament?<\/h2>\n<p>Ata\u0219amentul poate fi \u00een\u021beles ca fiind apropierea emo\u021bional\u0103 durabil\u0103 care leag\u0103 familiile pentru a-i preg\u0103ti pe copii pentru independen\u021b\u0103 \u0219i pentru rela\u021bii s\u0103n\u0103toase \u00een viitor [1].<\/p>\n<p>Tulbur\u0103rile de ata\u0219ament reprezint\u0103 dificult\u0103\u021bi emo\u021bionale \u0219i comportamentale care apar atunci c\u00e2nd leg\u0103tura afectiv\u0103 dintre copil \u0219i p\u0103rin\u021bi (\u00eengrijitori) nu se formeaz\u0103 adecvat, acestea put\u00e2nd influen\u021ba modul \u00een care copilul se raporteaz\u0103 la sine \u0219i la ceilal\u021bi, gener\u00e2nd insecuritate, team\u0103 de abandon sau dificult\u0103\u021bi \u00een rela\u021bii [2].<\/p>\n<p>\u00cen\u021belegerea modului \u00een care se dezvolt\u0103 ata\u0219amentul, a tipurilor de ata\u0219ament care apar \u0219i a consecin\u021belor lor pe termen lung este esen\u021bial\u0103 pentru dezvoltarea unor interven\u021bii eficiente \u0219i a unor strategii terapeutice.<\/p>\n<p>Indiferent de tipul de tulburare de ata\u0219ament, interven\u021bia precoce prin terapii specializate este esen\u021bial\u0103 pentru a reconstrui leg\u0103tura p\u0103rinte-copil \u0219i a preveni complica\u021bii pe termen lung. Terapia are un rol esen\u021bial \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i vindecarea acestor r\u0103ni emo\u021bionale, ajut\u00e2nd copilul s\u0103 dezvolte \u00eencredere, stabilitate emo\u021bional\u0103 \u0219i rela\u021bii s\u0103n\u0103toase bazate pe siguran\u021b\u0103 \u0219i empatie.<\/p>\n<h2>Cum se dezvolt\u0103 ata\u0219amentul \u00een copil\u0103rie?<\/h2>\n<p>Ata\u0219amentul \u00eencepe \u00een primele etape ale vie\u021bii, form\u00e2ndu-se \u00eentre sugar \u0219i mam\u0103 sau un \u00eengrijitor. Prin interac\u021biuni repetate, sugarii \u00eenva\u021b\u0103 cu ajutorul sim\u021burilor cultiv\u00e2ndu-\u0219i aptitudinile de a se mi\u0219ca \u0219i a explora [2]. \u00centre 3 \u0219i 9 luni, bebelu\u0219ii \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 treptat aten\u021bia asupra fe\u021belor [3].<\/p>\n<p>Ata\u0219amentul se dezvolt\u0103 ca un sistem comportamental adaptiv care asigur\u0103 apropierea sugarului de o figur\u0103 protectoare, sporind supravie\u021buirea din punct de vedere evolutiv. Astfel, ei \u00eencep s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 obiectele \u0219i p\u0103rin\u021bii exist\u0103 chiar atunci c\u00e2nd nu pot fi v\u0103zu\u021bi \u00een imediata apropiere [4,5].<\/p>\n<p>Formarea ata\u0219amentului este determinat\u0103 de calitatea emo\u021bional\u0103 a interac\u021biunilor dintre p\u0103rinte \u0219i copil [6,7]. Stabilitatea acestei rela\u021bii \u00een timpul dezvolt\u0103rii timpurii influen\u021beaz\u0103 reglarea emo\u021bional\u0103 viitoare, rezisten\u021ba la stres \u0219i capacitatea de a forma rela\u021bii cu ceilal\u021bi [8].<\/p>\n<h2>Care sunt tipurile de ata\u0219ament?<\/h2>\n<p>Teoria ata\u0219amentului identific\u0103 urm\u0103toarele modele distincte de ata\u0219ament:<\/p>\n<ul>\n<li>Sigur,<\/li>\n<li>Nesigur-evitant (sau anxios-evitant),<\/li>\n<li>Nesigur-ambivalent (anxios-ambivalent),<\/li>\n<li>Dezorganizat.<\/li>\n<\/ul>\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-2138\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/modele-de-atasament-scaled.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"371\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/modele-de-atasament-scaled.jpg 2560w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/modele-de-atasament-300x159.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/modele-de-atasament-1024x542.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/modele-de-atasament-768x407.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/modele-de-atasament-1536x813.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/modele-de-atasament-2048x1084.jpg 2048w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/modele-de-atasament-750x397.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/modele-de-atasament-1140x604.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<h3>Ata\u0219amentul sigur<\/h3>\n<p>Ata\u0219amentul sigur e caracterizat printr-un echilibru \u00eentre explorare \u0219i dependen\u021b\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie copiii se bazeaz\u0103 pe \u00eengrijitor\/p\u0103rinte pentru a explora mediul, manifest\u00e2nd suferin\u021b\u0103 la separare, dar c\u0103ut\u00e2nd confort la reuniune. Copiii dezvolt\u0103 \u00eencredere, competen\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i stabilitate emo\u021bional\u0103 [9,10].<\/p>\n<p>Dezvoltarea acestuia poate fi incurajata prin afec\u021biune constant\u0103, r\u0103spuns rapid la nevoile lor, stabilitate emo\u021bional\u0103 \u0219i un mediu previzibil. Comunicarea empatic\u0103,\u00a0 \u0219i validarea emo\u021biilor contribuie la formarea unei leg\u0103turi bazate pe \u00eencredere \u0219i siguran\u021b\u0103.<\/p>\n<h3>Ata\u0219amentul nesigur-evitant<\/h3>\n<p>Ata\u0219amentul nesigur-evitant este caracterizat prin tendin\u021ba copilului de a evita apropierea emo\u021bional\u0103, minimiz\u00e2nd nevoia de sprijin. Copilul pare independent, dar ascunde teama de respingere, rezultat\u0103 din experien\u021be \u00een care \u00eencerc\u0103rile de apropiere au fost ignorate sau respinse de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi\/\u00eengrijitori [11]. Stilurile de ata\u0219ament nesigur au fost asociate cu dezvoltarea \u0219i men\u021binerea <a href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/specialitati\/psihiatrie.html\">simptomelor paranoide<\/a> \u0219i <a href=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/ce-este-depresia\/\">depresive<\/a> [12,13].<\/p>\n<h3>Ata\u0219amentul nesigur-ambivalent<\/h3>\n<p>Ata\u0219amentul nesigur-ambivalent apare atunci c\u00e2nd p\u0103rin\u021bii sunt inconsecven\u021bi, uneori grijulii, alteori neglijen\u021bi. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie copiii devin anxio\u0219i \u0219i nesiguri \u00een ceea ce prive\u0219te disponibilitatea confortului [14]. Copiii cu ata\u0219ament nesigur sunt mai pu\u021bin flexibili din punct de vedere comportamental dec\u00e2t copiii cu ata\u0219ament sigur [15].<\/p>\n<p>Ei se pot ag\u0103\u021ba excesiv de \u00eengrijitori, dar se pot opune \u0219i calm\u0103rii, reflect\u00e2nd conflictul interior. Ata\u0219amentul nesigur-ambivalent favorizeaz\u0103 o dependen\u021b\u0103 sporit\u0103, la teama de abandon \u0219i dificult\u0103\u021bi \u00een gestionarea emo\u021biilor [16].<\/p>\n<h3>Ata\u0219amentul dezorganizat<\/h3>\n<p>Ata\u0219amentul dezorganizat este probabil cel mai \u00eengrijor\u0103tor tip, uneori asociat cu abuzul, neglijare sau atunci c\u00e2nd figura de ata\u0219ament (p\u0103rinte\/\u00eengrijitor) este perceput\u0103 at\u00e2t ca o surs\u0103 de confort, c\u00e2t \u0219i ca o surs\u0103 de fric\u0103 [17].<\/p>\n<p>Copiii pot p\u0103rea confuzi sau dezorienta\u021bi, suger\u00e2nd un conflict intern \u00eentre instinctul de a c\u0103uta confort \u0219i teama de \u00eengrijitor [18]. Ata\u0219amentul dezorganizat \u0219i nesigur reprezint\u0103 un factor de risc \u00een dezvoltarea ulterioar\u0103 a <a href=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/istoria-depresie\/\">psihopatologiei<\/a> [19].<\/p>\n<h2>Resurse \u0219i suport pentru pacien\u021bi<\/h2>\n<p>Dac\u0103 b\u0103nui\u021bi c\u0103 dumneavoastr\u0103, copilul dumneavoastr\u0103 sau un alt membru al familiei se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi legate de ata\u0219ament, precum anxietate \u00een rela\u021bii, team\u0103 de abandon, dificult\u0103\u021bi de apropiere emo\u021bional\u0103, retragere sau probleme de reglare a emo\u021biilor, programa\u021bi-v\u0103 acum la o consulta\u021bie<span style=\"font-weight: 400;\">\u00a0<\/span><span style=\"font-weight: 400;\">contact\u00e2nd recep\u021bia <strong>Institutului RoNeuro<\/strong> la num\u0103rul de telefon<\/span><b> <a href=\"tel:+40374462222\">0374 46 2222<\/a><\/b><span style=\"font-weight: 400;\">, <strong>luni \u0219i mar\u021bi \u00eentre orele 08:00 &#8211; 19:00<\/strong>, iar de <strong>miercuri p\u00e2n\u0103 vineri \u00eentre orele 08:00 &#8211; 18:00<\/strong>.\u00a0<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">La momentul program\u0103rii, pute\u021bi opta \u0219i pentru consulta\u021bie neurologic\u0103 gratuit\u0103, decontat\u0103 prin Casa Na\u021bional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate.\u00a0<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><a style=\"background-color: #6852ed; color: white; text-decoration: none; border: none; padding: 10px 20px; cursor: pointer; display: inline-block;\" href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/progamari.html\">Program\u0103ri online neurologie<\/a><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Locui\u021bi \u00eentr-o zon\u0103 izolat\u0103 sau nu v\u0103 pute\u021bi deplasa la clinic\u0103? Institutul RoNeuro ofer\u0103 \u0219i op\u021biunea de <\/span><a href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/telemedicina.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">telemedicin\u0103<\/a>.<\/p>\n<h2>Care sunt riscurile pe termen lung ale ata\u0219amentelor nes\u0103n\u0103toase?<\/h2>\n<p>Consecin\u021bele ata\u0219amentului nesigur sau dezorganizat se pot extinde mult dincolo de copil\u0103rie, influen\u021b\u00e2nd bun\u0103starea psihologic\u0103 \u0219i rela\u021biile interpersonale [20]. Ata\u0219amentul nesigur este un factor de risc pentru anxietate, depresie, stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103 \u0219i dificult\u0103\u021bi \u00een reglarea emo\u021biilor [21].<\/p>\n<p>Copiii care nu reu\u0219esc s\u0103 formeze ata\u0219amente sigure \u00ee\u0219i creeaz\u0103 un sentiment de nevrednicie sau team\u0103 de respingere. Aceste modele pot conduce la anxietate cronic\u0103 \u0219i o tendin\u021b\u0103 de a anticipa abandonul sau tr\u0103darea [22,23].<\/p>\n<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce cresc, astfel de indivizi se pot confrunta cu dificult\u0103\u021bi \u00een a avea \u00eencredere \u00een parteneri, prieteni sau figuri de autoritate, ceea ce le complic\u0103 capacitatea de a forma rela\u021bii s\u0103n\u0103toase. \u00cen adolescen\u021b\u0103 \u0219i la v\u00e2rsta adult\u0103, tulbur\u0103rile de ata\u0219ament se pot manifesta prin evitarea intimit\u0103\u021bii, deta\u0219are emo\u021bional\u0103 sau dependen\u021b\u0103 excesiv\u0103 de ceilal\u021bi pentru validare [24].<\/p>\n<p>Studiile au ar\u0103tat o corela\u021bie semnificativ\u0103 \u00eentre perturb\u0103rile timpurii ale ata\u0219amentului \u0219i problemele ulterioare de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 [25].<\/p>\n<h2>Cum poate fi corectat ata\u0219amentul nesigur?<\/h2>\n<p>Cu sprijin \u0219i <a href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/specialitati\/neurologie.html\">interven\u021bie adecvate<\/a>, ata\u0219amentul nesigur poate fi corectat sau atenuat. Elementul central al acestui proces este dezvoltarea \u201esecurit\u0103\u021bii c\u00e2\u0219tigate\u201d, un concept care descrie modul \u00een care indivizii pot ob\u021bine un ata\u0219ament sigur mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103 prin rela\u021bii noi, stabile \u0219i receptive emo\u021bional [26]. Cele mai utilizate metode sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>terapia de interac\u021biune p\u0103rinte-copil;<\/li>\n<li>interven\u021bii parentale bazate pe ata\u0219ament;<\/li>\n<li>terapia informat\u0103 de traume;<\/li>\n<li>terapia cognitiv-comportamental\u0103;<\/li>\n<li>terapia familial\u0103 centrat\u0103 pe emo\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-2137\" src=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/corectare-atasament-nesigur-scaled.jpg\" alt=\"\" width=\"700\" height=\"367\" title=\"\" srcset=\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/corectare-atasament-nesigur-scaled.jpg 2560w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/corectare-atasament-nesigur-300x157.jpg 300w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/corectare-atasament-nesigur-1024x537.jpg 1024w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/corectare-atasament-nesigur-768x403.jpg 768w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/corectare-atasament-nesigur-1536x806.jpg 1536w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/corectare-atasament-nesigur-2048x1075.jpg 2048w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/corectare-atasament-nesigur-750x394.jpg 750w, https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/corectare-atasament-nesigur-1140x598.jpg 1140w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/p>\n<p>Diverse <a href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/specialitati\/psihologie.html\">interven\u021bii psihologice<\/a> sunt utilizate pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea echilibrului emo\u021bional \u0219i a comunic\u0103rii dintre \u00eengrijitori\/p\u0103rin\u021bi \u0219i copii [27]. Astfel, pentru sugari \u0219i copii mici, programe precum terapia de interac\u021biune p\u0103rinte-copil [28] sau interven\u021biile parentale bazate pe ata\u0219ament [29], pun accentul pe \u00eenv\u0103\u021barea \u00eengrijitorilor cum s\u0103 r\u0103spund\u0103 constant \u0219i sensibil la indiciile emo\u021bionale ale copilului lor.<\/p>\n<p>Pentru copiii mai mari \u0219i adolescen\u021bi, metodele terapeutice precum terapia informat\u0103 de traume [30], <a href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/specialitati\/psihologie.html\">terapia cognitiv-comportamental\u0103<\/a> [31] \u0219i terapia familial\u0103 centrat\u0103 pe emo\u021bii [32] pot ajuta la reformularea modelelor de lucru interne maladaptative.<\/p>\n<p>Aceste <a href=\"https:\/\/www.roneuro.ro\/\">terapii<\/a> promoveaz\u0103 con\u0219tientizarea de sine, reglarea emo\u021bional\u0103 \u0219i tipare rela\u021bionale mai s\u0103n\u0103toase. Dintre acestea, terapia familial\u0103 joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een abordarea tulbur\u0103rilor de ata\u0219ament, deoarece problemele de ata\u0219ament nu sunt izolate ci ele se reg\u0103sesc \u00eencorporate \u00een dinamica familial\u0103.<\/p>\n<h2>Rolul terapiei familiale<\/h2>\n<p>Abordarea terapiei familiale sistemice [33] prive\u0219te simptomele copilului ca o expresie a disfunc\u021biei rela\u021bionale \u00een cadrul unit\u0103\u021bii familiale cu scopul de a consolida leg\u0103turile emo\u021bionale, de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi comunicarea \u0219i de a repara rupturile de \u00eencredere [34].<\/p>\n<p>Terapeu\u021bii pot folosi terapia familial\u0103 bazat\u0103 pe ata\u0219ament [35], care se concentreaz\u0103 pe reconstruirea conexiunilor sigure p\u0103rinte-copil prin dialoguri emo\u021bionale structurate \u0219i \u00een\u021belegere empatic\u0103 [36].<\/p>\n<p>Mai mult, terapia familial\u0103 \u00eei ajut\u0103 pe p\u0103rin\u021bi s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 \u00ee\u0219i regleze propriile emo\u021bii, reduc\u00e2nd probabilitatea unor r\u0103spunsuri reactive sau punitive la suferin\u021ba copilului lor. Acest lucru creeaz\u0103 un mediu mai stabil \u00een care copiii pot experimenta o \u00eengrijire constant\u0103 \u0219i pot dezvolta comportamente de ata\u0219ament sigure [37,38].<\/p>\n<h2>Concluzii<\/h2>\n<p>Tulbur\u0103rile de ata\u0219ament \u00een copil\u0103rie reprezint\u0103 una dintre cele mai importante provoc\u0103ri \u00een psihologia dezvolt\u0103rii \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103.<\/p>\n<p>Ata\u0219amentele sigure \u00eencurajeaz\u0103 \u00eencrederea \u0219i empatia, \u00een timp ce ata\u0219amentele nesigure sau dezorganizate cresc riscul de instabilitate emo\u021bional\u0103, anxietate, depresie \u0219i dificult\u0103\u021bi \u00een rela\u021bii.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, ata\u0219amentul este un sistem dinamic \u0219i reparabil. Prin \u00eengrijire receptiv\u0103, interven\u021bie terapeutic\u0103 \u0219i sprijin familial, copiii se pot \u00eendrepta c\u0103tre modele de ata\u0219ament mai s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n<h2>Referin\u021be<\/h2>\n<ol>\n<li>Rees C. Childhood attachment. Br J Gen Pract. 2007;57(544):920-922. doi:10.3399\/096016407782317955. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC2169321\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC2169321\/<\/a><\/li>\n<li>Hornor G. Attachment Disorders. J Pediatr Health Care. 2019;33(5):612-622. doi:10.1016\/j.pedhc.2019.04.017. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/31447013\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/31447013\/<\/a><\/li>\n<li>Frank MC, Vul E, Johnson SP. Development of infants&#8217; attention to faces during the first year. Cognition. 2009;110(2):160-170. doi:10.1016\/j.cognition.2008.11.010. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC2663531\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC2663531\/<\/a><\/li>\n<li>Sullivan R, Perry R, Sloan A, Kleinhaus K, Burtchen N. Infant bonding and attachment to the caregiver: insights from basic and clinical science. Clin Perinatol. 2011;38(4):643-655. doi:10.1016\/j.clp.2011.08.011. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC3223373\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC3223373\/<\/a><\/li>\n<li>Ainsworth MD, Bell SM. Attachment, exploration, and separation: illustrated by the behavior of one-year-olds in a strange situation. Child Dev. 1970;41(1):49-67. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/5490680\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/5490680\/<\/a><\/li>\n<li>Benoit D. Infant-parent attachment: Definition, types, antecedents, measurement and outcome. Paediatr Child Health. 2004;9(8):541-545. doi:10.1093\/pch\/9.8.541. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC2724160\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC2724160\/<\/a><\/li>\n<li>Karaka\u015f NM, Da\u011fl\u0131 F\u015e. The importance of attachment in infant and influencing factors. Turk Pediatri Ars. 2019;54(2):76-81. doi:10.14744\/TurkPediatriArs.2018.80269. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6666355\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6666355\/<\/a><\/li>\n<li>Enav Y, Knudtson M, Goldenberg A, Gross JJ. Effect of partner presence on emotion regulation during parent-child interactions. Sci Rep. 2024;14(1):11732. doi:10.1038\/s41598-024-60998-4. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC11111751\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC11111751\/<\/a><\/li>\n<li>Walsh E, Blake Y, Donati A, Stoop R, von Gunten A. Early Secure Attachment as a Protective Factor Against Later Cognitive Decline and Dementia. Front Aging Neurosci. 2019;11:161. doi:10.3389\/fnagi.2019.00161. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6622219\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6622219\/<\/a><\/li>\n<li>National Collaborating Centre for Mental Health (UK). Children&#8217;s Attachment: Attachment in Children and Young People Who Are Adopted from Care, in Care or at High Risk of Going into Care. London: National Institute for Health and Care Excellence (NICE); 2015 Nov. (NICE Guideline, No. 26.) 2, Introduction to children&#8217;s attachment. Available at: <a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/books\/NBK356196\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/books\/NBK356196\/<\/a><\/li>\n<li>Sagone E, Commodari E, Indiana ML, La Rosa VL. Exploring the Association between Attachment Style, Psychological Well-Being, and Relationship Status in Young Adults and Adults-A Cross-Sectional Study. Eur J Investig Health Psychol Educ. 2023;13(3):525-539. doi:10.3390\/ejihpe13030040. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC10047625\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC10047625\/<\/a><\/li>\n<li>Trucharte A, Valiente C, Espinosa R, Chaves C. The role of insecure attachment and psychological mechanisms in paranoid and depressive symptoms: An exploratory model. Schizophr Res. 2022;243:9-16. doi:10.1016\/j.schres.2022.02.021. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/35220038\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/35220038\/<\/a><\/li>\n<li>Dagan O, Groh AM, Madigan S, Bernard K. A Lifespan Development Theory of Insecure Attachment and Internalizing Symptoms: Integrating Meta-Analytic Evidence via a Testable Evolutionary Mis\/Match Hypothesis. Brain Sci. 2021;11(9):1226. doi:10.3390\/brainsci11091226. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC8469853\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC8469853\/<\/a><\/li>\n<li>Cassidy J, Berlin LJ. The insecure\/ambivalent pattern of attachment: theory and research. Child Dev. 1994;65(4):971-991. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/7956474\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/7956474\/<\/a><\/li>\n<li>Strand PS, Vossen JJ, Savage E. Culture and Child Attachment Patterns: a Behavioral Systems Synthesis. Perspect Behav Sci. 2019;42(4):835-850. doi:10.1007\/s40614-019-00220-3. Available at: https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6901642\/<\/li>\n<li>de Sanctis F, Mesurado B. Attachment Style and Empathy in Late children, Adolescents, and Adults: Meta-analytic Review. Int J Psychol Res (Medellin). 2023;15(2):114-129. doi:10.21500\/20112084.5409. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC10233954\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC10233954\/<\/a><\/li>\n<li>van Ijzendoorn MH, Schuengel C, Bakermans-Kranenburg MJ. Disorganized attachment in early childhood: meta-analysis of precursors, concomitants, and sequelae. Dev Psychopathol. 1999;11(2):225-249. doi:10.1017\/s0954579499002035. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/16506532\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/16506532\/<\/a><\/li>\n<li>Reisz S, Duschinsky R, Siegel DJ. Disorganized attachment and defense: exploring John Bowlby&#8217;s unpublished reflections. Attach Hum Dev. 2018;20(2):107-134. doi:10.1080\/14616734.2017.1380055. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC5782852\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC5782852\/<\/a><\/li>\n<li>Bosmans G, Borelli JL. Attachment and the Development of Psychopathology: Introduction to the Special Issue. Brain Sci. 2022;12(2):174. doi:10.3390\/brainsci12020174. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC8870158\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC8870158\/<\/a><\/li>\n<li>Fearon RP, Bakermans-Kranenburg MJ, van Ijzendoorn MH, Lapsley AM, Roisman GI. The significance of insecure attachment and disorganization in the development of children&#8217;s externalizing behavior: a meta-analytic study. Child Dev. 2010;81(2):435-456. doi:10.1111\/j.1467-8624.2009.01405.x. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/20438450\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/20438450\/<\/a><\/li>\n<li>Mikulincer M, Shaver PR. An attachment perspective on psychopathology. World Psychiatry. 2012;11(1):11-15. doi:10.1016\/j.wpsyc.2012.01.003. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC3266769\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC3266769\/<\/a><\/li>\n<li>Tsouvelas G, Laious R, Chondrokouki M, Antoniou X, Nikolaidis G. Aspects of Attachment in Relation to Early Maladaptive Schemas in Children Residing in Child Care Facilities. Clin Psychol Psychother. 2025;32(3):e70095. doi:10.1002\/cpp.70095. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/40460991\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/40460991\/<\/a><\/li>\n<li>Kerns KA, Brumariu LE. Is Insecure Parent-Child Attachment a Risk Factor for the Development of Anxiety in Childhood or Adolescence?. Child Dev Perspect. 2014;8(1):12-17. doi:10.1111\/cdep.12054. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC3960076\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC3960076\/<\/a><\/li>\n<li>Widom CS, Czaja SJ, Kozakowski SS, Chauhan P. Does adult attachment style mediate the relationship between childhood maltreatment and mental and physical health outcomes?. Child Abuse Negl. 2018;76:533-545. doi:10.1016\/j.chiabu.2017.05.002. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/28522128\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/28522128\/<\/a><\/li>\n<li>Turner M, Beckwith H, Duschinsky R, et al. Attachment difficulties and disorders. InnovAiT. 2019;12(4):173. doi:10.1177\/1755738018823817. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6703996\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6703996\/<\/a><\/li>\n<li>Mart\u00edn Quintana JC, Alem\u00e1n Ramos PF, Morales Almeida P. The Influence of Perceived Security in Childhood on Adult Self-Concept: The Mediating Role of Resilience and Self-Esteem. Healthcare (Basel). 2023;11(17):2435. doi:10.3390\/healthcare11172435. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC10487025\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC10487025\/<\/a><\/li>\n<li>Law E, Fisher E, Eccleston C, Palermo TM. Psychological interventions for parents of children and adolescents with chronic illness. Cochrane Database Syst Rev. 2019;3(3):CD009660. doi:10.1002\/14651858.CD009660.pub4. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6450193\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6450193\/<\/a><\/li>\n<li>Lieneman CC, Brabson LA, Highlander A, Wallace NM, McNeil CB. Parent-Child Interaction Therapy: current perspectives. Psychol Res Behav Manag. 2017;10:239-256. doi:10.2147\/PRBM.S91200. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC5530857\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC5530857\/<\/a><\/li>\n<li>Kohlhoff J, Lieneman C, Cibralic S, Traynor N, McNeil CB. Attachment-Based Parenting Interventions and Evidence of Changes in Toddler Attachment Patterns: An Overview. Clin Child Fam Psychol Rev. 2022;25(4):737-753. doi:10.1007\/s10567-022-00405-4. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/35982272\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/35982272\/<\/a><\/li>\n<li>Yadav G, McNamara S, Gunturu S. Trauma-Informed Therapy. [Updated 2024 Aug 16]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Available at: <a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/books\/NBK604200\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/books\/NBK604200\/<\/a><\/li>\n<li>Stiede JT, Trent ES, Viana AG, Guzick AG, Storch EA, Hershfield J. Cognitive Behavioral Therapy for Children and Adolescents with Anxiety Disorders. Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 2023;32(3):543-558. doi:10.1016\/j.chc.2022.12.001. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/37201966\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/37201966\/<\/a><\/li>\n<li>Seddon JA, Reaume CL, Thomassin K. A six-week group program of emotion focused family therapy for parents of children with mental health challenges: protocol for a randomized controlled trial. BMC Psychiatry. 2025;25(1):131. Published 2025 Feb 14. doi:10.1186\/s12888-024-06382-y. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/39953468\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/39953468\/<\/a><\/li>\n<li>Desmarouet J, Goldziuk M. La th\u00e9rapie familiale syst\u00e9mique [Systemic family therapy]. Soins Psychiatr. 2014;(293):16-19. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/25095585\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/25095585\/<\/a><\/li>\n<li>Cottrell D, Boston P. Practitioner review: The effectiveness of systemic family therapy for children and adolescents. J Child Psychol Psychiatry. 2002;43(5):573-586. doi:10.1111\/1469-7610.00047. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/12120854\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/12120854\/<\/a><\/li>\n<li>Diamond G, Diamond GM, Levy S. Attachment-based family therapy: Theory, clinical model, outcomes, and process research. J Affect Disord. 2021;294:286-295. doi:10.1016\/j.jad.2021.07.005. Available at: <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC8489519\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC8489519\/<\/a><\/li>\n<li>Ewing ES, Diamond G, Levy S. Attachment-based family therapy for depressed and suicidal adolescents: theory, clinical model and empirical support. Attach Hum Dev. 2015;17(2):136-156. doi:10.1080\/14616734.2015.1006384. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/25778674\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/25778674\/<\/a><\/li>\n<li>van der Spek N, Dekker W, Peen J, et al. Attachment-Based Family Therapy for Adolescents and Young Adults With Suicide Ideation and Depression. Crisis. 2024;45(1):48-56. doi:10.1027\/0227-5910\/a000916. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/37644809\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/37644809\/<\/a><\/li>\n<li>Diamond G, Russon J, Levy S. Attachment-Based Family Therapy: A Review of the Empirical Support. Fam Process. 2016;55(3):595-610. doi:10.1111\/famp.12241. Available at: <a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/27541199\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/27541199\/<\/a><\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ce sunt tulbur\u0103rile de ata\u0219ament? Ata\u0219amentul poate fi \u00een\u021beles ca fiind apropierea emo\u021bional\u0103 durabil\u0103 care leag\u0103 familiile pentru a-i preg\u0103ti pe copii pentru independen\u021b\u0103 \u0219i pentru rela\u021bii s\u0103n\u0103toase \u00een viitor [1]. Tulbur\u0103rile de ata\u0219ament reprezint\u0103 dificult\u0103\u021bi emo\u021bionale \u0219i comportamentale care apar atunci c\u00e2nd leg\u0103tura afectiv\u0103 dintre copil \u0219i p\u0103rin\u021bi (\u00eengrijitori) nu se formeaz\u0103 adecvat, acestea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2142,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":{"subtitle":"","format":"standard","override":[{"template":"6","parallax":"1","fullscreen":"1","layout":"no-sidebar","sidebar":"default-sidebar","second_sidebar":"default-sidebar","sticky_sidebar":"1","share_position":"floatbottom","share_float_style":"share-normal","show_share_counter":"1","show_view_counter":"1","show_featured":"1","show_post_meta":"1","show_post_author_image":"1","show_post_date":"1","post_date_format":"default","post_date_format_custom":"Y\/m\/d","show_post_category":"1","show_post_reading_time":"1","post_reading_time_wpm":"300","post_calculate_word_method":"str_word_count","show_zoom_button":"1","zoom_button_out_step":"2","zoom_button_in_step":"3","show_post_tag":"1","show_popup_post":"1","show_comment_section":"1","number_popup_post":"3","show_post_related":"1","show_inline_post_related":"0"}],"image_override":[{"single_post_thumbnail_size":"crop-500","single_post_gallery_size":"crop-500"}],"trending_post_position":"meta","trending_post_label":"Trending","sponsored_post_label":"Sponsored by","disable_ad":"0"},"jnews_primary_category":[],"jnews_override_counter":{"view_counter_number":"0","share_counter_number":"0","like_counter_number":"0","dislike_counter_number":"0"},"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-2136","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-psihologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2136","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2136"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2136\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2141,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2136\/revisions\/2141"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2142"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2136"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2136"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2136"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}