\u00cen timpul unei crize de absen\u021b\u0103<\/a>, copilul pare s\u0103 se \u201eopreasc\u0103\u201d momentan, devenind insensibil la mediul \u00eenconjur\u0103tor. Crizele sunt determinate de activitatea electric\u0103 anormal\u0103 a creierului de la nivelul ambelor emisfere \u0219i dureaz\u0103 \u00eentre 5 \u0219i 20 de secunde [6].<\/p>\n Spre deosebire de crizele convulsive, crizele de absen\u021b\u0103 nu se refer\u0103 la mi\u0219c\u0103ri bru\u0219te ale corpului sau membrelor. Copilul pare s\u0103 se \u201eopreasc\u0103\u201d pur \u0219i simplu din ceea ce face \u0219i s\u0103 priveasc\u0103 \u00een gol timp de c\u00e2teva secunde [7].<\/p>\n Imediat dup\u0103 finalizarea crizei de absen\u021b\u0103, creierul \u00ee\u0219i reia func\u021bionarea normal\u0103, continu\u00e2ndu-\u0219i activitatea ca \u0219i c\u00e2nd nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic neobi\u0219nuit. De\u0219i \u00een cele mai multe cazuri, afec\u021biunea se remite \u00een adolescen\u021b\u0103, exist\u0103 situa\u021bii \u00een care aceasta continu\u0103 \u0219i la v\u00e2rsta adult\u0103 [8].<\/p>\n O criz\u0103 de absen\u021b\u0103 este cauzat\u0103 de o \u00eentrerupere temporar\u0103 a activit\u0103\u021bii creierului \u0219i nu poate fi \u00eentrerupt\u0103 prin chemarea sau atingerea copilului [9].<\/p><\/blockquote>\n Uneori, c\u00e2teva secunde \u00een care un copil pare c\u0103 \u201eviseaz\u0103 cu ochii deschi\u0219i\u201d pot ascunde, de fapt, o criz\u0103 de absen\u021b\u0103.<\/p>\n Crizele de absen\u021b\u0103 fac parte din grupa crizelor generalizate, asociate unor afec\u021biuni neurologice precum epilepsia<\/a> [1] \u0219i sunt dificil de recunoscut \u0219i tratat [2], deoarece pot fi confundate cu starea de visare cu ochii deschi\u0219i, lipsa de aten\u021bie sau probleme de comportament.<\/p>\n Crizele de absen\u021b\u0103 pot s\u0103 apar\u0103 \u00een fiecare zi, f\u0103r\u0103 a putea fi observate de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi sau \u00eengrijitori [3]. Din acest motiv, recunoa\u0219terea \u0219i diagnosticarea<\/a> timpurie sunt importante deoarece crizele de absen\u021b\u0103 netratate pot interfera cu \u00eenv\u0103\u021barea, performan\u021ba academic\u0103 \u0219i dezvoltarea social\u0103 [4].<\/p>\n Op\u021biunile de tratament se refer\u0103 la medicamente antiepileptice (denumite \u0219i anticonvulsivante) \u00een combina\u021bie cu strategii ale somnului [5] \u0219i controale periodice pentru observare clinic\u0103. Prin urmare, \u00een\u021belegerea acestor aspecte le permite p\u0103rin\u021bilor, profesorilor \u0219i profesioni\u0219tilor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103 identifice copiii afecta\u021bi \u00een vederea asigur\u0103rii interven\u021biei medicale<\/a> \u00een timp util.<\/p>\n Dac\u0103 a\u021bi observat la copilul dumneavoastr\u0103 oricare din simptomele amintite \u0219i b\u0103nui\u021bi c\u0103 ar putea fi vorba de crize de absen\u021b\u0103, o evaluare poate fi util\u0103 pentru a \u00een\u021belege cauzele \u0219i a primi recomand\u0103ri personalizate. Programa\u021bi-v\u0103 acum la o consulta\u021bie contact\u00e2nd recep\u021bia Institutului RoNeuro<\/strong> la num\u0103rul de telefon<\/span> 0374 46 2222<\/a><\/b>, luni \u0219i mar\u021bi \u00eentre orele 08:00 – 19:00<\/strong>, iar de miercuri p\u00e2n\u0103 vineri \u00eentre orele 08:00 – 18:00<\/strong>. <\/span><\/p>\n La momentul program\u0103rii, pute\u021bi opta \u0219i pentru consulta\u021bie neurologic\u0103 gratuit\u0103, decontat\u0103 prin Casa Na\u021bional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate. <\/span><\/p>\n Program\u0103ri online neurologie<\/a><\/p>\n Locui\u021bi \u00eentr-o zon\u0103 izolat\u0103 sau nu v\u0103 pute\u021bi deplasa la clinic\u0103? Institutul RoNeuro ofer\u0103 \u0219i op\u021biunea de <\/span>telemedicin\u0103<\/a>.<\/p>\n Recunoa\u0219terea crizelor de absen\u021b\u0103 poate fi o provocare [10], deoarece simptomele sunt scurte \u0219i greu de observat, chiar dac\u0103 apar de mai multe ori pe zi, precum:<\/p>\n De exemplu, un copil care are o criz\u0103 de absen\u021b\u0103 poate \u00eenceta s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een mijlocul unei propozi\u021bii, s\u0103 fac\u0103 o pauz\u0103 \u00een timp ce m\u0103n\u00e2nc\u0103 sau s\u0103 \u201e\u00eenghe\u021be\u201d \u00een timpul jocului [11].<\/p>\n Un profesor poate observa c\u0103 un copil este distras \u00een timpul lec\u021biei, prive\u0219te \u00een fa\u021b\u0103 dar nu este con\u0219tient, dup\u0103 care continu\u0103 s\u0103 ia noti\u021be ca \u0219i cum nimic nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat [12].<\/p>\n Aceste manifest\u0103ri sunt u\u0219oare, put\u00e2nd trece neobservate. Diferen\u021bele comparative dintre starea de visare cu ochii deschi\u0219i \u0219i crizele de absen\u021b\u0103 sunt prezentate \u00een urm\u0103torul tabel:<\/p>\n Crizele de absen\u021b\u0103 frecvente pot perturba semnificativ via\u021ba de zi cu zi [13-16] prin:<\/p>\n Astfel, crizele de absen\u021b\u0103 \u00eentrerup starea de con\u0219tien\u021b\u0103, iar copilul rateaz\u0103 informa\u021bii importante pe parcursul orelor. \u00cen timp, acest fenomen creeaz\u0103 dificult\u0103\u021bi vizibile la \u0219coal\u0103, \u00een ciuda inteligen\u021bei normale.<\/p>\n Diagnosticul crizelor de absen\u021b\u0103 necesit\u0103 evaluare clinic\u0103 \u0219i testare specializat\u0103, inclusiv utilizarea tehnologiilor moderne utiliz\u00e2nd un dispozitiv EEG [17]. Deoarece simptomele seam\u0103n\u0103 cu tulbur\u0103ri de aten\u021bie sau probleme de comportament, ob\u021binerea unui diagnostic precis are la baz\u0103:<\/p>\n P\u0103rin\u021bii, profesorii \u0219i \u00eengrijitorii pot oferi informa\u021bii valoroase cu privire la frecven\u021ba \u0219i caracteristicile crizelor de absen\u021b\u0103, ob\u021binute cu ajutorul unor \u00eentreb\u0103ri [21] precum:<\/p>\n <\/p>\n Cel mai important test de diagnostic pentru crizele de absen\u021b\u0103 este electroencefalograma (EEG), deoarece aceasta, \u00eenregistreaz\u0103 activitatea electric\u0103 din creier [22] detect\u00e2nd tipare anormale care pot eviden\u021bia epilepsia absent\u0103 juvenil\u0103<\/a> [23].<\/p>\n Testarea hiperventila\u021biei din timpul \u00eenregistr\u0103rii EEG [24] are rolul de a provoca o criz\u0103 de absen\u021b\u0103 cu scopul m\u0103ririi preciziei diagnosticului \u0219i surprinderea \u00een timp real a modific\u0103rilor specifice.<\/p>\n Alte investiga\u021bii sunt necesare pentru a exclude probleme sau afec\u021biuni care prezint\u0103 simptome asem\u0103n\u0103toare<\/a> [25,26] precum:<\/p>\n Diagnosticul precis este esen\u021bial deoarece strategiile de management difer\u0103 semnificativ \u00eentre aceste afec\u021biuni. Diagnosticul gre\u0219it poate \u00eent\u00e2rzia tratamentul adecvat \u0219i poate afecta negativ dezvoltarea educa\u021bional\u0103 \u0219i social\u0103 a copilului.<\/p>\n Scopul principal al tratamentului este eliminarea crizelor, minimiz\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp efectele secundare ale medicamentelor. Majoritatea copiilor care au crize de absen\u021b\u0103 r\u0103spund bine la terapie [27]. Din acest motiv tratamentul trebuie s\u0103 aibe \u00een vedere:<\/p>\n Tratamentul const\u0103 \u00een medica\u021bie antiepileptic\u0103 specific\u0103 \u0219i monitorizarea efectelor secundare precum \u0219i a evolu\u021biei simptomelor. \u00cen func\u021bie de rezultate se ajusteaz\u0103 dozele [31]. Majoritatea copiilor necesit\u0103 tratament timp de mai mul\u021bi ani la care se adaug\u0103 m\u0103suri de sus\u021binere [32-34] precum:<\/p>\n Perspectivele pentru epilepsia de absen\u021b\u0103 \u00een copil\u0103rie sunt \u00een general favorabile. Aproximativ 50-60% dintre copiii afecta\u021bi nu mai prezint\u0103 convulsii la v\u00e2rsta adult\u0103, put\u00e2nd avea o via\u021b\u0103 normal\u0103 \u0219i rezultate bune \u00een plan academic \u0219i profesional [35].<\/p>\n Cu toate acestea, o minoritate continu\u0103 s\u0103 manifeste convulsii sau s\u0103 dezvolte o form\u0103 de epilepsie mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103 [36], subliniind importan\u021ba urm\u0103ririi medicale continue.<\/p>\n Crizele de absen\u021b\u0103 sunt caracterizate prin episoade scurte de \u00eentrerupere a st\u0103rii de con\u0219tien\u021b\u0103, care pot fi confundate cu visarea cu ochii deschi\u0219i sau neaten\u021bia. Copiii manifest\u0103 episoade de privire \u00een gol \u0219i lips\u0103 temporar\u0103 de r\u0103spuns dar cu recuperare imediat\u0103, f\u0103r\u0103 confuzie.<\/p>\n Deoarece episoadele frecvente pot interfera cu \u00eenv\u0103\u021barea \u0219i dezvoltarea social\u0103, recunoa\u0219terea timpurie este esen\u021bial\u0103. Diagnosticul are la baz\u0103 observarea clinic\u0103 \u0219i electroencefalografia, care dezv\u0103luie activitatea caracteristic\u0103 generalizat\u0103 a crizelor de absen\u021b\u0103.<\/p>\n Tratamentul cu medicamente antiepileptice este eficient \u00een majoritatea cazurilor. Cu un management adecvat \u0219i o urm\u0103rire regulat\u0103, majoritatea copiilor pot beneficia de o dezvoltare cognitiv\u0103, academic\u0103 \u0219i social\u0103 normal\u0103.<\/p>\n Ce sunt crizele de absen\u021b\u0103 la copii? Crizele de absen\u021b\u0103 la copii sunt un tip de criz\u0103 generalizat\u0103 caracterizat\u0103 printr-o pierdere brusc\u0103 \u0219i scurt\u0103 a con\u0219tien\u021bei, care dureaz\u0103 c\u00e2teva secunde \u0219i nu prezint\u0103 convulsii motorii majore. Acestea sunt asociate cu epilepsia absent\u0103 juvenil\u0103, o tulburare neurologic\u0103 care debuteaz\u0103 \u00een intervalul de v\u00e2rste cuprins \u00eentre 4 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2421,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":{"subtitle":"","format":"standard","override":[{"template":"6","parallax":"1","fullscreen":"1","layout":"no-sidebar","sidebar":"default-sidebar","second_sidebar":"default-sidebar","sticky_sidebar":"1","share_position":"floatbottom","share_float_style":"share-normal","show_share_counter":"1","show_view_counter":"1","show_featured":"1","show_post_meta":"1","show_post_author_image":"1","show_post_date":"1","post_date_format":"default","post_date_format_custom":"Y\/m\/d","show_post_category":"1","show_post_reading_time":"1","post_reading_time_wpm":"300","post_calculate_word_method":"str_word_count","show_zoom_button":"1","zoom_button_out_step":"2","zoom_button_in_step":"3","show_post_tag":"1","show_popup_post":"1","show_comment_section":"1","number_popup_post":"3","show_post_related":"1","show_inline_post_related":"0"}],"image_override":[{"single_post_thumbnail_size":"crop-500","single_post_gallery_size":"crop-500"}],"trending_post_position":"meta","trending_post_label":"Trending","sponsored_post_label":"Sponsored by","disable_ad":"0"},"jnews_primary_category":[],"jnews_override_counter":{"view_counter_number":"0","share_counter_number":"0","like_counter_number":"0","dislike_counter_number":"0"},"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-2414","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-neurologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2414","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2414"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2414\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2420,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2414\/revisions\/2420"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2421"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2414"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2414"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2414"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Cum se manifest\u0103 crizele de absen\u021b\u0103 la copii?<\/h2>\n
Resurse \u0219i suport pentru pacien\u021bi<\/h2>\n
Cum pute\u021bi recunoa\u0219te simptomele unei crize de absen\u021b\u0103?<\/h2>\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/tabel-comparativ-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\n\n
Cum sunt diagnosticate crizele de absen\u021b\u0103 la copii?<\/h2>\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/intrebari-parinti-profesori-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\n\n
![\"\"](\"https:\/\/roneuro.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/afectiuni-simptome-similare-scaled.jpg\" "\\"\\"")
<\/p>\nCare sunt op\u021biunile de tratament?<\/h2>\n
\n
\n
Concluzii<\/h2>\n
Referin\u021be<\/h2>\n
\n